Connect with us

U.E.

Boris Johnson cere Bruxelles-ului să vină în întâmpinarea Londrei după propunerile privind Brexit-ul: ”Noi, britanicii, am sărit în mijlocului râului şi ne îndreptăm spre o insulă. UE să sară în apă de pe partea sa şi să ni se alăture acolo”

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson a declarat dumincă faptul că Uniunea Europeană este cea ca trebuie să vină acum în întâmpinarea Regatul Unit pentru a ajunge la un compromis cu privire la acordul de retragere, după ce Londra a propus la 2 octombrie noi măsuri privind granița nord-irlandeză, anunță DPA, citat de Agepres.

”Eu văd aşa lucrurile: propunerile făcute publice în această săptămână înseamnă că noi, britanicii, am sărit în mijlocului râului şi ne îndreptăm spre o insulă”, a scris Johnson într-un articol apărut în tabloidele pro-Brexit The Sun on Sunday şi The Sunday Express.

”Dacă vrem să ajungem la o înţelegere, este nevoie ca şi UE să sară în apă de pe partea sa şi să ni se alăture acolo, arătându-şi disponibilitatea de a accepta un acord pe care să îl poată sprijini şi parlamentul britanic”, a completat acesta.

Într-o nouă repriză de critici, negociatorul-șef al Uniunii Europene, Michel Barnier, a spus că Guvernul lui Boris Johnson ar trebui să-și asume întreaga responsabilitate pentru un Brexit fără acord, în contextul în care Bruxelles-ul a respins noul plan de amendare a Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană prin înlocuirea mecanismului de backstop cu alte măsuri, cerându-i Londrei să revizuiască propunerile înaintate la 2 octombie, potrivit The Guardian.

”Dacă nu schimbă (n.r. propunerile), nu cred, luând în calcul mandatul pe care mi l-a dat UE27, că putem avansa. Vreau să fiu foarte explicit. Un Brexit fără acord nu va fi niciodată opțiunea Europei. Ar fi, și vă rog să sesizați condiționalul, pentru că încă sper că vom obține un acord, ar fi alegerea Regatului Unit, nu a noastră. Suntem pregătiți pentru un astfel de scenariu, am adoptat măsurile necesare pentru a ne proteja cetățenii și afacerile. Dar nu dorim acest lucru”, a spus Barnier în cadrul unui eveniment organizat de Le Monde la Paris.

Amintim că premierul britanic Boris Johnson a prezentant miercuri, 2 octombrie, planul său în cinci puncte privind Brexit-ul, care va scoate Marea Britanie, inclusiv provincia nord-irlandeză, din uniunea vamală după perioada de tranziție post-Brexit, și a avertizat UE27 că mai este ”foarte puțin timp” pentru a obține un acord de retragere.

Într-o scrisoare de șase pagini înaintată președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, șefilor de stat sau de guvern ai Consiliului European și negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, prim-ministrul britanic a punctat că ”acest guvern dorește să obțină un acord și sunt singur că și dumneavoastră doriți același lucru. Dacă nu vom putea obține unul, eșecul rezultat va fi unul al politicii de stat pentru care toți vom fi responsabili”.

Planul înaintat de Boris Johnson prevede ca Irlanda de Nord să iasă din uniunea vamală europeană, la fel ca restul Marii Britanii, dar ca această provincie să aplice în continuare regulile europene în privinţa circulaţiei bunurilor, inclusiv a mărfurilor agro-alimentare, cu înfiinţarea unei ”zone de reglementare” pe insula Irlanda, sub rezerva acordului din partea legislativului şi a executivului nord-irlandeze.

Acesta nu a reușit însă să convingă liderii instituțiilor europene. 

Astfel, Parlamentul European a respins joi planul privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană ”în forma sa actuală”, propus de prem-ministrul britanic.

Comitetul Parlamentului European pentru negocierile cu privire la Brexit ”nu crede că propunerile de ultim moment formulate de guvernul britanic pe 2 octombrie, în forma lor actuală, pot forma baza unui acord faţă de care Parlamentul European şi-ar putea da acordul”, indică acest grup, prezidat de eurodeputatul liberal belgian Guy Verhofstadt, membru al grupului Renew Europe.

”Propunerile nu tratează adevăratele probleme de soluţionat dacă plasa de siguranţă (irlandeză) va trebui eliminată, şi anume economia întregii insule, respectarea deplină şi integrală a Acordului din Vinerea Mare şi integritatea pieţei unice. Propunerile Marii Britanii sunt insuficiente şi ne îndepărtează puţin mai mult de angajamentele şi obiective asumate în comun”, este precizat în comunicatul Parlamentului European.

La rândul său, Donald Tusk, președintele Consiliului European, instituție care reunește sub umbrela sa șefii de stat sau de guvern ai UE27, și-a prezentat scepticismul cu privire la planul propus de prim-ministrul britanic Boris Johnson.

”Rămânem deschiși, dar deocamdată nu suntem convinși”, a scris Donald Tusk într-o postare pe pagina sa de Twitter, după o discuție telefonică cu premierul irlandez, Leo Varadkar, și cel britanic, Boris Johnson.

O reacție similară a venit și din partea președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a notat că ”există în continuare câteva puncte problematice care vor necesita o muncă suplimentară în zilele următoare, mai ales în ce priveşte guvernanţa <<backstop-ului>> (plasa de siguranţă pentru Irlanda)”.

La toate acestea se adaugă nivelul scăzut de încredere în Downing Street, pe care se pare că îl au europenii, venit pe fondul unor temeri că premierul britanic va încerca să învinuiască Bruxelles-ul pentru eșecul obținerii unui acord.

În urma unei convorbiri telefonice cu premierul irlandez Leo Varadkar, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a solicitat Londrei publicarea integrală a propunerilor privind ieşirea Marii Britanii din UE, după ce prim-minsitrul Republicii Irlanda a sesizat contradicţii între discursul lui Boris Johnson din cadrul congresului Partidului Conservator, găzduit de Manchester, şi forma scrisă a propunerilor.

Reacția celor doi venea după ce guvernul de la Londra a insistat că textul de 44 de pagini, înaintat Comisiei Europene, va rămâne confidențial.

Amintim că Regatul Unit a dat publicității până acum doar un document explicativ de șase pagini cu privire la viziunea sa referitoare la granița irlandeză.

Discuțiile referitoare la noile propuneri ale premierului britanic Boris Johnson privind modificarea Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană prin amendarea mecanismului de backstop, convenit de fostul șef al Executivului de la Londra, Theresa May, cu negociatorii europeni, vor fi reluate luni.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli urmează să se întâlnească luni, 7 octombrie, cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

Marți, Sassoli are întrevederi la Berlin cu președintele Consiliului European, Donald Tusk și cu cancelarul german Angela Merkel, urmând ca în aceeași zi, mai târziu, să aibă discuții, la Londra, cu prim-ministrul britanic Boris Johnson, dând astfel curs invitației șefului Executivului britanic, lansată cu ocazia primei lor convorbiri telefonice de la preluarea mandatelor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, despre situația din Belarus: Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj pe contul de Twitter prin care condamnă măsurile luate de autoritățile din Belarus față de protestarii pașnici, care au ieșit pe străzile din Minsk în urma rezultutatului alegerilor prezidențiale.

„Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa. Drepturile fundamentale în Belarus trebuie respectate!Fac apel la autorităţile din Belarus să se asigure ca voturile de la alegerile de ieri să fie numărate cu exactitate şi făcute publice”, susține președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În urma intervențiilor din partea forțelor de ordine, un belarus și-a pierdut viața, iar alți zeci au fost răniți.

Totodată, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Citiți și: UE solicită autorităților din Belarus să elibereze imediat protestatarii pașnici care au fost reținuți în noaptea alegerilor prezidențiale

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană a aprobat Germaniei un ajutor de stat de 6 miliarde de euro pentru sectorul de transport public

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută planul de ajutor economic al Germaniei asupra sectorului de transport de persoane, în valoare de 6 miliarde de euro. Ajutorul dat de statul german companiilor de transport în comun reprezintă un pachet economic de redresare a sectorului afectat.

„Furnizorii de transport locali și regionali continuă să procure servicii esențiale cetățenilor în timpul pandemiei de coronavirus. Acest plan în valoare de 6 miliarde de euro, permite Germaniei să ii compenseze pentru pagubele suferite din cauza pandemiei și a măsurilor de precauție puse în practică pentru a limita răspandirea virusului. Continuăm să lucrăm cu statele membre pentru a asigura posibilitatea ca măsurile de ajutor național să fie adoptate rapid și eficient, în conformitate cu regulile UE.” , a transmis vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica în domeniul concurenței, informează un comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile luate de guvernul german impotriva răspandirii coronavirsului, precum închiderea școlilor și a creșelor, aranjamente extinse de teleoperare, reguli de distanțare socială și restrictiile asupra adunărilor, au afectat în mod deosebit sistemul de transport în comun. Conform statisticilor: „numărul de pasageri în serviciile de transport public locale pe drumuri și căi ferate a scăzut între 70% și 90%, rezultând în scăderea veniturilor”, mai transmite sursa citată.

Conform planului economic al Germaniei asupra propriului transport public de persoane, companiile de transport vor avea dreptul de a primi compensații în intervalul de timp 1 martie – 31 august 2020.

Pentru ca planul economic în valoare de 6 miliarde de euro să acopere strict pierderile suferite în urma pandemiei, Comisia Europeană specifică următoarele: „Germania se va asigura că niciun operator de transport nu primește mai mult în compensare decât atât cât a suferit în pierderi și că orice plată care depășește dauna efectivă este recuperată”.

„Comisia a evaluat măsurile sub Articolul 107(2) (b) al Tratatului asupra Funcționării Uniunii Europene, care permite Comisiei să aprobe măsuri cu caracter de ajutor de stat date de către statele membre pentru a compensa companii sau sectoare specifice ( sub forma unui plan ) pentru daunele direct cauzate de circumstanțe exceptionale”, transmite comunicatul Comisiei Europene prin care se justifică ajutorul economic acordat de statul german transportului în comun. Așadar, conform Comisiei Europene, planul economic de ajutor al sectorului de transport public al Germaniei se înscrie în parametrii legali ai UE.

Pentru a ajuta statele membre ale UE, Comisia Europeană a adoptat în data de 19 martie 2020, ajutorul de stat sub numele de Cadru Temporar, bazat pe articolul 107 (3)(b), pentru a conferi flexibilitate economică deplină statelor membre în gestionarea crizei COVID-19.

Cadrul temporar cuprinde următoarele tipuri de ajutoare de stat ce pot fi acordate de către statele membre:  (i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată; (ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi; (iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi; (iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală; (v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată; (vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul; (vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora; (viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor;  (ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale; (x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul Temporar ce facilitează ajutoarele acordate de statele membre sectoarelor afectate de coronavirus va funcționa până în iunie 2021, perioada de funcționare fiind extinsă de catre Comisia Europeană.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE solicită autorităților din Belarus să elibereze imediat protestatarii pașnici care au fost reținuți în noaptea alegerilor prezidențiale

Published

on

© European Union

Șeful diplomației externe, Josep Borrell, reiterează faptul că Uniunea Europeană și-a exprimat în mod repetat așteptările cu privire la desfășurarea corespunzătoare a alegerilor prezidențiale din Belarus.

„Noaptea alegerilor a fost marcată cu o violență inacceptabilă din partea statului împotriva protestatarilor pașnici. Se pare că acest lucru a dus la pierderea vieții unui cetățean, iar mulți alții au fost răniți. Condamnăm violența și solicităm eliberarea imediată a tuturor deținuților din noaptea alegerilor. Autoritățile din Belarus trebuie să se asigure că dreptul fundamental al întrunirii pașnice este respectat”, au transmis într-o declarație comună Josep Borrell și comisarul european pentru Extindere și politica de vecinătate.

De asemenea, oficialii europeni anunță că vor continua să urmărească îndeaproape evoluțiile din Belarus în ceea ce privește continuare răspunsului UE și relațiile cu Belarus, având în vedere situația în desfășurare.

Totodată, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending