Connect with us

U.E.

Boris Johnson consideră că producerea Brexitului pe 31 octombrie va pune capăt tensiunilor politice din Regatul Unit

Published

on

© UK Parliament/ Facebook

Premierul britanic Boris Johnson consideră că cea mai bună cale pentru încetarea tensiunilor de pe scena politică din Marea Britanie este retragerea din UE la data programată, pe 31 octombrie 2019, notează AFP, preluat de Agerpres.

Într-un interviu acordat duminică pentru BBC, înaintea deschiderii conferinţei anuale a Partidului Conservator, la Manchester, Boris Johnson a afirmat că ,,cel mai bun mijloc de a pune capăt” disensiunilor legate de ieşirea din UE ,,este de a pune în practică Brexit-ul la 31 octombrie şi a permite ca această ţară să meargă mai departe”.

Întrebat dacă o demisie l-ar scuti de obligația de a-i cere UE o nouă prelungire a termenului pentru Brexit, dincolo de 31 octombrie, Johnson a declarat că și-a asumat să-și conducă țara și partidul într-un moment dificil și va continua să o facă deoarece crede că este ,,responsabilitatea” sa.

Boris Johnson a promis că va scoate Regatul Unit din UE cu sau fără un acord, chiar dacă parlamentul britanic  a votat o lege care îi obligă să solicite o nouă amânare a termenului pentru Brexit în absenţa unui acord validat de legislativ.

Johnson şi-a acuzat oponenții că se ascund în spatele ,,unui mare nor de indignare” când de fapt tot ceea ce vor este împiedicarea producerii Brexit-ului, dând, totodată, asigurări că are ,,şanse bune” să încheie un acord de retragere cu UE.

În contextul în care mai este o lună până la data la care Regatul Unit trebuie să se retragă din UE, iar parlamentul britanic nu a validat acordul de retragere negociat de fostul premier Theresa May cu UE, în speranța că guvernul poate obține o înțelegere mai avantajoasă, Boris Johnson a îndemnat la calm, considerând că el însuşi este ,,un model de reţinere”  atunci când este confruntat cu spectrul alarmant al unei retrageri ,,dezordonate”.

Potrivit sursei citate, premierul britanic va absenta de la tradiţionalele întrebări adresate prim-ministrului în Camera Comunelor, pentru a rosti în schimb discursul de închidere a conferinţei Partidului Conservator.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Primarul Emil Boc solicită din Comitetul European al Regiunilor finanțări europene ”consistente” pentru proiectele ”verzi” de mobilitate

Published

on

© EPP Group CoR/ Twitter

Primarul municipiului Cluj-Napoca, în calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, a solicitat împreună cu mai mulți lideril locali europeni, în cadrul dezbaterii Raportului “Challenges for public transport in cities and metropolitan regions”, o finanțarea europeană consistentă a proiectelor viitoare de mobilitate europeană bazate pe tren metropolitan și metrou.

”Pandemia va trece (sperăm cât mai repede) și trebuie extinse modalitățile alternative la transportul cu mașina: este vorba despre mobilitatea nepoluantă – verde – bazată pe autobuze electrice, tramvai, troleibuze, tren metropolitan, metrou. În acest fel se va recâștigă rapid încrederea oamenilor în transportul public și sănătatea noastră va fi mai bine protejată”, a transmi fostul premier într-o postare pe pagine de Facebook.

De asemenea, decizia Comitetului European al Regiunilor va fi comunicată Parlamentului European și Consiliului European, instituții care au competență decizionala finală în ceea ce privește aprobarea susținerii financiare începând cu anul 2021.

Emil Boc a menționat în mesajul său că primăria Cluj-Napoca lucrează în acest moment la pregătirea implementării a două proiecte de mobilitate verde, nepoluantă: tren metropolitan și metrou: ”Cu sprijin financiar european, întrucât răspund priorităților strategice ale Uniunii Europene, aceste proiecte vor putea fi implementate începând cu exercițiul financiar 2021-2027.”

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), membru în cea mai mare familie politică a Parlamentului European, a menționat într-un mesaj scris pe pagina de Facebook că va apăra mereu drepturile lucrătorilor români și transmite că toate statele membre trebuie să aplice normele europene în cazul lucrătorilor sezonieri.

”Toate statele membre trebuie să aplice normele Uniunii Europene. Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români. Aceștia trebuie să aibă condiții decente de cazare și muncă, oriunde decid să își desfășoare activitatea”.

Liberalul Dan Motreanu precizează că a primit această garanție din partea  comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, căruia i-a solicitat condiții decente de cazare și muncă pentru lucrătorii sezonieri.

De asemenea, în scrisoarea trimisă către deputatul român, comisarul european a subliniat că lucrătorii sezonieri au aceleași drepturi pentru a ocupa un loc de muncă ca și lucrătorii naționali, iar odată angajați au dreptul la egalitate de tratament cu aceștia în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv remunerarea. În plus, au dreptul la a aceleași avantaje sociale și fiscale ca și lucrătorii statului membru gazdă, mai informează Dan Motreanu.

Într-o rezoluție adoptată la sfârșitul lunii iunie, Parlamentul îndeamnă Comisia să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.

Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.În prezent, 1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.

În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88 000), din Germania în Luxemburg (52 000), din Slovacia în Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46 000).

Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370 000 în Italia, 300 000 în Germania, 276 000 în Franța și 150 000 în Spania.

Citiți și: Dan Motreanu: Adoptarea de PE a Rezoluției privind drepturile lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri obligă practic Comisia Europeană și statele membre să îmbunătățească situația acestora

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Parlamentul European a aprobat finanțări de 585 de milioane de euro pentru srijinul refugiaților sirieni aflați în Turcia, Iordania și Liban

Published

on

© European Union, 2017

Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Comunitățile gazdă și refugiații sirieni și  palestinieni (tot din Siria)  din Iordania și Liban vor fi sprijiniți cu un total de 100 de milioane euro: ”Acești bani vor fi folosiți pentru finanțarea proiectelor care oferă acces la educație, susțin mijloacele de trai și oferă servicii de sănătate, canalizare, apă și deșeuri, precum și protecție socială”, se arată în comunicatul oficial.

La sfârșitul lunii februarie autoritățile elene s-au confruntat cu un val de refugiație sirieni după ce administrația de la Ankara a anunțat că aceștia nu vor mai fi opriți să ajungă în Europa, în semn de protest fața de uciderea a 33 de soldați turci în Siria.

Reamintim că în luna martie a anului 2016, Uniunea Europeană și Turcia au agreat un acord de limitare a imigrației ilegale, în încercarea de a oferi migranților o alternativă la a-și pune viața în periocol.

Pentru a atinge acest scop, cele două părți au convenit atunci ca toți noii migranți aflați în situație neregulamentară care traversează, începând cu data de 20 martie 2016, frontiera dinspre Turcia către insulele grecești vor fi returnați în Turcia. De asemenea, pentru fiecare sirian care este returnat către Turcia dinspre insulele grecești, un alt sirian va fi relocat dinspre Turcia către UE, ținând seama de criteriile privind vulnerabilitatea ale ONU.

Turcia găzduieşte 3,6 milioane de refugiaţi sirieni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending