Connect with us

U.E.

Boris Johnson, prima convorbire telefonică cu Leo Varadkar, după ce a devenit premier al Regatului Unit. Acesta i-a promis prim-ministrului Irlandei că nu va reintroduce ”niciodată” controale fizice la frontiera irlandeză

Published

on

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a promis, marți, într-o convorbire telefonică cu omologul irlandez Leo Varadakar, ce are loc la aproximativ o săptămână distanță de la preluarea funcției de premier al Marii Britanii, să nu reintroducă ”niciodată” controalele fizile la frontiera dintre Republica Irlanda și provincia Irlanda de Nord, conform Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Johnson i-a transmis şefului executivului de la Dublin că Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie ”cu orice preţ”, subliniind că aşa-numita ”plasă de siguranţă” irlandeză trebuie să fie eliminată din orice acord de retragere.

”Prim-ministrul a spus clar că Regatul Unit va părăsi UE la 31 octombrie, cu orice preţ. El a declarat că guvernul va aborda orice negocieri care au loc cu determinare şi energie şi într-un spirit de prietenie şi că preferinţa sa clară este pentru părăsirea UE cu un acord, dar că acesta trebuie să fie un acord care aboleşte plasa de siguranţă”, se arată într-o declaraţie a biroului premierului britanic.

La rândul său, Leo Varadkar a afirmat că Uniunea Europeană este solidară în opinia sa conform căreia acordul de retragere a Regatului Unit nu poate fi redeschis.

Un purtător de cuvând al premierului irlandez a menționat că Varadkar i-a transmis lui Johnson că mecanismul de backstop ”a fost necesar ca o consecință a deciziilor adoptate de Regatul Unit și guvernul britanic. Dispoziții ulterioare ar putea înlocui backstop-ul în viitor, așa cum este prevăzut în acordul de retragere și în declarația politică privind relațiile viitoare, dar, până în prezent, nu au fost identificate și probate aceste opțiuni”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Citiți și:
Unitatea Regatului Unit, în pericol? Premierul irlandez Leo Varadkar: Un Brexit fără acord ar putea readuce în discuție reunificarea Irlandei

Varadkar și-a reluat apelul pentru respectarea Acordului din Vinerea Mare, care în 1998 punea capăt unui conflict vechi de 30 de ani în urma căruia aproape 3.500 de persoane au decedat.

Îngrijorările de la Dublin apar pe fondul repetatelor declarații ale premierului britanic Boris Johnson, care a spus că dorește înlăturarea mecanismului de backstop (plasa de siguranță) din acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, un motiv pentru care acesta a refuzat să accepte invitațiile înainte de președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Angela Merkel, în convorbirile pe care Johnson le-a avut cu aceștia la scurt timp după ce a preluat mandatul de șef al Executivului de la Londra.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Rpeublica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate, conform The Guardian.

Astfel, Irlanda de Nord ar rămâne în uniunea vamală și piața unică, garantând o frontieră cu Republica Irlanda fără fricțiuni, respectându-se, în acest caz, și Acordul din Vinerea Mare.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În încercarea de a-i oferi sprijin Theresei May pentru coagularea unei majorități în Camera Comunelor care să sprijine înțelegerea privind Brexit-ul, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și președintele Consiliului European, Donald Tusk au oferit garanții legale suplimentare legate del această ”plasă de siguranță” printr-o scrisoare înaintată premierului britanic de la acea vreme la 14 ianuarie 2019.

În aceasta, Uniunea Europeană își arăta deschiderea pentru negocierea unei alternative la mecanismul de backstop, confirmându-și ”hotărârea de a o înlocui cu un acord ulterior care să asigure în mod permanent că nu va exista o frontieră strict controlată pe insula Irlanda”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Comitetul European al Regiunilor se oferă să dezvolte platforme digitale pentru implementarea planului de redresare a UE de 750 de miliarde de euro

Published

on

Comitetul European al Regiunilor, organismul care reunește aleși locali și regionali din țările UE, este pregătit să dezvolte platforme digitale cu scopul de a ajuta Comisia Europeană să sprijine economia locală, IMM-urile, turismul și digitalizarea, informează instituția într-un comunicat remis către CaleaEuropeană.ro.

Membrii CoR au dezbătut săptămâna trecută acest subiect în cadrul unei sesiuni plenare la care a participat și comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton: „In cadrul dezbaterii cu comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, sublinia succesul Platformei de Schimb online creată de CoR pentru a permite autorităților locale si regionale schimbul celor mai bune practici ca răspuns la pandemia de COVID-19”, transmite comunicatul Comitetului European al Regiunilor.

Bazat pe succesul Platformei de Schimb online, membrii CoR urmăresc extinderea acestui model, prin crearea de platforme digitalizate care să ajute eforturile Comisiei Europene în sectoarele strategice precum: turismul, transportul, serviciile sociale si educaționale.

“Regiunile si orașele UE cer ajutor pentru o susținere mai fermă în ceea ce privește repornirea industriei turistice, subliniind în particular rolul vital al aeroporturilor regionale și al liniilor aeriene ce le conectează”, arată sursa citată.

La nivelul liderilor regionali si locali, este resimțită nevoia adoptării unor soluții inovatoare de digitalizare.

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, a susținut următoarele: “Pe măsura ce se apropie sezonul vacanțelor, aeroporturile regionale si companiile aeriene ce le folosesc trebuie să-si reseteze activitatea si noi lucrăm pentru a fi siguri ca o pot face rapid si sigur. Aceasta nu este doar o problemă regională sau națională, aceasta este o problemă europeană și este legată direct de funcționarea pieței unice”

“Propunerea Comisiei pentru recuperarea Europeană este fără precedent atât în consistență, la nivel politic, instituțional si arhitectural economic. Liderii locali si regionali vor juca un rol fundamental în implementarea acesteia. Datorită experienței lor pe teren, sunt în linia întâi în a identifica nevoile, situațiile de urgență, sectoarele cele mai afectate sau cele mai bune măsuri de susținere.”, a susținut comisarul Breton.

Mai mult, Breton a pus accentul asupra comunităților locale si regionale, catalogându-le ca fiind în centrul dezvoltării ecosistemului industrial, cu rol în susținerea pieței interne.

Platforma de Schimb online este funcțională din luna martie pentru autoritățile locale si regionale în întreaga Europă. Realizările acesteia sunt date de colectarea a 250 de contribuții si sugestii asupra celui mai bun mod de gestionare a urgentelor, cât si modul in care se poate favoriza recuperarea economică si socială dintr-o perspectivă locală si regională.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

INTERVIURI

Președintele Parlamentului European, despre aderarea României la Schengen: “Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Parlamentului European a afirmat luni că este în interesul tuturor statelor membre și al instituțiilor UE ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue și ca toată Europa să poată beneficia de spațiul de liberă circulație.

“Cred că este interesul tuturor că acest proces să continue. După cum știți, sunt diferiți pași care trebuie îndepliniți și diferite evaluări care trebuie făcute constant. Desigur, sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European”, a spus David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

“Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli, răspunzând astfel unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Parlamentului European David Sassoli: Vom copleși cu datorii viitoarele generații. Dacă răspunsul UE nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Măsurile ce urmează a fi decise de statele membre și instituțiile UE pentru redresarea economică post-pandemie a Europei vor copleși cu datorii viitoarele generații, a avertizat luni președintele Parlamentului European, David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

Șeful co-legislativului european a solicitat statelor membre să asculte și să ia în considerare poziția exprimată de Parlamentul European, subliniind că “dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor“.

“Toată lumea depune eforturile sale maxime pentru a ajunge la un acord. Nu cred că avea sens să discutăm dacă nu aveam încredere unul în celălalt, că putem face acest lucru și cu putem ajunge la un rezultat bun. Însă, nimic nu poate fi luat de la sine. Cu siguranță, am încredere că vom ajunge la un rezultat pozitiv în cadrul acestui proces pentru că este în interesul tuturor. În mod special, dacă solicitările Parlamentului sunt ascultate, atunci cred că lucrurile ar fi mai ușoare”, a spus Sassoli, în interviul acordat pentru Konbini.com (Franța), T-online.de (Germania), TheJournal.ie (Irlanda), Open.online (Italia), CaleaEuropeană.ro (România) și HuffingtonPost.es (Spania).

Citiți și Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Președintele Parlamentului European urmează să poarte miercuri discuții cu cancelarul german Angela Merkel, în contextul în care aceasta prezintă în plenul de la Bruxelles prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, Sassoli va participa la prima rundă de negocieri inter-instituționale alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și cancelarul Angela Merkel în calitate de reprezentant al președinției rotative a Consiliului UE.

El a mai spus că este neclar cât timp vor dura aceste negocieri, mai ales în condițiile în care Comisia Europeană, Germania și Franța fac presiuni pentru un acord rapid asupra planului gigantic de 1.850 de miliarde de euro. Cu toate acestea, David Sassoli a spus că va reitera poziția Parlamentului European.

“Nu putem merge cu spatele, nu putem pune la îndoială sumele stabilite de planul Comisiei, trebuie să avem un calendar adecvat care să includă data exactă când resursele proprii vor intra în vigoare. Cu privire la CFM, vrem să discutăm câteva linii bugetare cu care nu suntem mulțumiți și mă refer la liniile bugetare privind cultura, Erasmus și cercetarea. Nu putem tăia bani în ce-i privește pe tineri, dacă vrem ca tinerii să fie viitorul Europei (…) Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor (…) Dacă vom intra în datorii, dar nu oferim nimic care să construiască un viitor pentru generațiile tinere, atunci vom fura resurse de la generațiile tinere“, a avertizat președintele PE.

“Nu este suficient să ajungă la un acord în Consiliu pe instrumentul de redresare și pe bugetul multianual. Trebuie să vină în Parlament cu ele. Cred că este o idee bună să asculte Parlamentul. Cu cât ascultă mai mult Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să ajungă să ajungă la soluții. Cred că urmează săptămâni intense înaintea noastră. Vom lucra din greu și cred că Comisia a arătat că are abilități bune de ascultare. Ei vor să activeze articolul 324 din Tratat. Acest lucru transmite un semnal bun, de a începe dezbateri între instituții care să conducă la un rezultat bun. Cu cât vor asculta mai mult ce spune Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să găsim soluții“, a completat el.

Înaintea prezentării de către Germania a priorităților sale la cârma UE, David Sassoli a apreciat că ambițiile președinției semestriale germane sunt în deplin acord cu solicitările Parlamentului European. 

“Avem nevoie de o Europă care relansează toate economiile statelor membre și avem nevoie ca cetățenii să fie într-o poziție în care să poată ieși din această situație teribilă”, a afirmat acesta.

Pe de altă parte, David Sassoli a făcut un apel către președinția germană și către instituțiile UE să reducă diferențele dintre Nord și Sud.

“Am spus de multe ori că Europa va fi mai unită atunci când va reduce diferențele dintre Nord și Sud. (…) Dacă președinția germană și instituțiile UE acționează către această viziune, cred că vom putea spune că am atins obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul lunii martie, când toată lumea a înțeles că fie Uniunea Europeană va fi întărită, fie se va prăbuși. Trebuie să continuăm să ne consolidăm Uniunea. În termeni practici, asta înseamnă să dăm Uniunii Europene noi instrumente. Putem aborda provocări globale numai dacă dăm Uniunii Europene noi puteri. De aceea, un proces de care nu am uitat și care va fi relansat de o manieră mai intensă este Conferința privind Viitorul Europei”, a mai precizat el.

De asemenea, David Sassoli a subliniat că este nevoie de o Europă mai independentă, mai rezilientă și mai autonomă în fața efectelor crizelor. “Dar pentru a face asta, trebuie să avem punctul nostru de vedere propriu. Trebuie să aducem înapoi în Europa mare parte din producția pe care am delegat-o altora. Pentru a face asta trebuie să reflectăm la cum putem fi un jucător pe scena internațională”, a mai spus el.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Președintele Parlamentului European a mai subliniat că este în interesul tuturor ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue, întrebat fiind de contextul unei posibile aderări a Bulgariei, României și Croației la spațiul de liberă circulație

Sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European. (…) Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending