Comisia Europeană va elabora ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona prețurile ridicate la energie fără a încălca normele europene, a transmis miercuri comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, după reuniunea informală a miniștrilor energiei și transporturilor.

”Doresc să abordez politica privind energiile regenerabile și eficența energetică în contextul a ceea ce se întâmplă în prezent pe piețele energetice din Uniunea Europeană, un aspect pe care mulți miniștri l-au adus în discuție. Prețurile energiei electrice au crescut în întreaga Uniune. Acest lucru este rezultatul unei combinații de factori, dar mai ales ca urmare a prețurilor ridicate la gazele naturale și cererii tot mai mari. Acest lucru reprezintă o evoluție globală, majoritatea țărilor fiind afectate, indiferent de poziționarea geografică sau de acordurile de piață”, a descris Kadri Simson.

Comisarul european consideră că ”pe termen lung, soluția pentru dilema de astăzi este clară: avem nevoie de mai multe surse de energie regenerabilă și trebuie să ne îmbunătățim eficiența energetică.”

”În UE, sursele regenerabile sunt deja cea mai ieftină sursă de energie. Trebuie să continuăm să investim în energie eoliană și solară pentru a pune la dispoziția tuturor energie verde la prețuri accesibile. Situația actuală subliniază faptul că trebuie să punem capăt cât mai curând posibil dependenței noastre de combustibilii fosili străini și volatili. De asemenea, trebuie să luăm în serios eficiența energetică. Aceasta este singura soluție reală la sărăcia energetică și cel mai bun antidot la creșterea facturilor la energie – folosind mai puțină energie înseamnă că plătim mai puțină energie. Acum este un moment bun pentru a profita de fondurile de redresare disponibile la nivel european și național și pentru a acorda prioritate renovării și altor măsuri de eficiență energetică”, a explicat Simson.

Până la atingerea acestor obiective, oficialul Comisiei Europene a sugerat că ”există instrumente pe care statele membre le pot folosi pentru a aborda situația: politica în materie de TVA și de accize, măsurile specifice pentru consumatorii săraci și vulnerabili din punct de vedere energetic sau măsurile temporare pentru gospodării și întreprinderi mici, precum și sprijinul direct pentru consumatori sunt toate măsuri care pot fi luate, în deplină conformitate cu normele UE.”

”Suntem pregătiți să sprijinim toate statele membre în elaborarea măsurilor lor și am făcut acest lucru la nivel bilateral pe tot parcursul verii, într-un mod foarte constructic. Pentru a valorifica această activitate, am propus miniștrilor să elaboreze un set de instrumente mai structurat care, în opinia naostră, ar putea fi util tuturor statelor membre pentru a aborda situația actuală. Astfel, Comisia Europeană ar putea ajuta statele membre să navigheze printre opțiunile de care dispun la nivel național, fără a încălca cadrul politicii UE și având în vedere obiectivele climatice”, a anunțat Kadri Simson.

Prețurile europene de referință la gaze naturale au crescut cu aproximativ 250% în acest an, cauza fiind nivelul redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia și a întreprinderilor, lucru care a determinat o creștere a costurilor ango la electricitate.

Anunțul Comisiei Europene vine după ce Spania a făcut apel la o serie de orientări menite să sprijine statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură.

De altfel, țara iberică se numără printre statele care au anunțat deja că vor plafona prețurile gazelor naturale, va reduce taxele și va redirecționa profiturile companiei energetice, ca parte a măsurilor menite să scadă prețurile la utilități.

Acesteia i s-a alăturat de curând Italia, care și ea anunțat că analizează o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

La rândul său, Guvernul grec a informat săptămâna trecută că va cheltui 150 de milioane de euro pentru a reduce facturile de consum până la finalul anului, în vreme ce Franța analizază posibilitatea de a extinde programul de acordare de vouchere pentru energie la mai multe gospodării, informează Adevărul.ro.

În ceea ce privește România, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că statul român va compensa facturile la energie electrică pentru aproximativ 13 milioane de români care au un consum lunar între 30 de kWh şi 200 de kWh, informează Agerpres.

La electricitate, va fi compensată diferenţa dintre cel mai mic preţ din piaţă, 64 de bani pe kWh cu toate taxele incluse, şi cel mediu, 82 de bani pe kWh.

Între timp, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

„Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare și ferme din partea guvernanților. Din păcate, problema a fost ignorată”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

Europarlamentarul a amintit că Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile și persoanele vulnerabile, iar guvernul spaniol a solicitat măsuri unitare la nivel european, demers pe care l-a susținut și Victor Negrescu prin interpelarea depusă. Mai mult, guvernul spaniol a propus și un plan pentru independența energetică a Europei.

„Din păcate, în ședința de Consiliu pe energie la care au participat reprezentanții statelor membre, vocea României nu s-a auzit. Românii au nevoie de oameni capabili să se lupte pentru ei la nivel european, așa cum spaniolii au astăzi un Guvern responsabil”, a conchis acesta.

Reamintim că europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat marți Comisiei Europene să intervină rapid pentru a stopa creșterea prețurilor la energie.

Tot în acest sens, Iratxe Garcia, liderul Grupului social-democraților din Parlamentul European, a solicitat Legislativului European o dezbatere în plen pentru a găsi soluții europene privind creșterea prețurilor la energie.

„Prețul actual al energiei electrice este pur și simplu inacceptabil. Noi, progresiștii din Parlamentul European, am solicitiat o dezbatere în plenul Parlamentului, pentru a găsi soluții europene în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie: o cale de urmat în combaterea sărăciei energetice”, a scris liderul Grupului S&D într-o postare pe contul de Twitter.

Citiți și: Spania va plafona prețurile gazelor naturale, în timp ce premierul României consideră ”complicată” această măsură

Spania a solicitat luni Comisiei Europene să stabilească o serie de orientări pentru a sprijini statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură, a indicat că este nevoie de măsuri pentru a limita speculațiile pe piața certificatelor de poluare.

Italia a anunțat că analizează și ea o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urgentarea procedurii pentru primirea României în Spațiul Schengen.

”Stimată doamnă președinte Ursula Von der Leyen, doresc să salut anunțul de a propune o nouă Strategie pentru viitorul spațiului Schengen și vă reamintesc pe această cale faptul că statul din care provin, România, îndeplinește toate condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, încă din luna iunie 2011. Acest fapt a fost recunoscut de către șefii de stat și de guvern în cadrul Consiliului UE de nenumărate ori, precum și în comunicările Comisiei Europene și rezoluțiile Parlamentului European din ultimii ani. Cu toate acestea, la zece ani distanță, România se află în continuare în afara Spațiului Schengen, iar cetățenii români, poate cei mai pro-europeni din întreaga UE, stau în continuare aliniați în rânduri la controale de frontieră, pentru fiecare ieșire sau intrare în țară”, a reamintit eurodeputatul român într-o intervenție ce a avut loc în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European privind Starea Uniunii, care au avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Pentru a transmite un mesaj de sprijin, Dan Motreanu i-a sugerat președintei Comisiei Europene să transmită ”un mesaj în acest sens cetățenilor români cu ocazia vizitei dumneavoastră la București din 27 septembrie.”

”Această situație nejustificabilă este greu de acceptat și greu de explicat cetățenilor români. Vă solicit, așadar, stimată doamnă Von der Leyen, atât în calitatea dumneavoastră de președinte al Comisiei Europene, cât și în calitate de membru în Consiliu European, să soluționați această problema în cadrul noii Strategii pentru Spațiului Schengen”, a mai explicat europarlamentarul.

În încheiere, acesta și-a exprimat ”încrederea că vocea românilor va fi ascultată și că România va face cât mai curând parte din Spațiul Schengen.”

Președintele Klas Iohannis a solicitat diplomației române să continue demersurile pentru aderarea țării noastrea la spațiul Schengen, Grecia arătându-și deja sprijinul pentru acest deziderat.

Ulterior, la distanță de câteva zile, secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, a declarat în cadrul unei conferințe de presă cu omologul francez, Clement Beaune, că România așteaptă ”o perspectivă clară” din partea președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, care va fi asigurată începând cu 1 ianuarie 2022.

Parlamentul European a adoptat un raport anual cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestui raport a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie privind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.