Connect with us

U.E.

Boris Johnson, reconfirmat premier al Regatului Unit de către Regina Elisabeta a II-a

Published

on

© Boris Johnson/Twitter

Boris Johnson se va întoarce în fruntea Guvernului britanic după ce a fost mandatat de regina Elisabeta a II -a cu formarea noului cabinet, în urma victoriei răsunătoare a Partidului Conservator la alegerile anticipate din 12 decembrie, informează agenția spaniolă EFE, preluat de Agerpres. 

Potrivit cutumei, după aflarea rezultatelor scrutinului, câștigătorul alegerilor a avut o scurtă întrevedere cu monarhul britanic, care este și șef al statului, la Palatul Buckingham, unde a fost reconfirmat în funcția de prim-ministru și însărcinat cu formarea noului guvern. 

Boris Johnson a condus Partidul Conservator către o victorie zdrobitoare, reușind să obțină 364 de mandate din cele 650 din Camera Comunelor, o majoritate confortabilă care îi asigură partidului cel mai bun rezultat de la Margaret Thatcher încoace, care a triumfat în cadrul alegerilor din 1987.

Astfel, cel mai important obiectiv al guvernului conservator condus de Boris Johnson va fi, finalizarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020, aceasta, fiind, de altfel, prima promisiune reiterată de liderul Conservatorilor în discursul său din dimineața imediat următoare câștigării alegerilor generale. 

,,Îndeplinirea Brexitului este acum decizia irefutabilă, de neoprit şi de necontestat a poporului britanic. Şi cred că acestea sunt alegerile prin care am pus punct tuturor acelor ameninţări jalnice cu un al doilea referendum”, a spus acesta, potrivit The Guardian.

Dup trei ani de dezacorduri, ,,voi pune capăt acestor absurdități și vom livra Brexit-ul până la 31 ianuarie, fără dacă, fără dar, fără poate”, a completat prim-ministrul britanic.

Conform presei britanice, nu se întrevăd schimbări majore în noul său executiv, relatează Agerpres. Reluarea lucrărilor parlamentului este prevăzută pentru 19 decembrie şi este de aşteptat ca, beneficiind acum de o majoritate confortabilă în Camera Comunelor, Boris Johnson să impulsioneze procesul retragerii Regatului Unit din UE, amânată succesiv de acest for legislativ, ultima dată până pe 31 ianuarie 2020.

Laburiștii, cel mai mare partid din opoziție și principalul oponent al Conservatorilor, au câștigat doar 203 mandate. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Eurostat: Veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană au totalizat 325 miliarde de euro în 2018

Published

on

© European Environment Agency/ Facebook

În 2018, veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană (UE) au totalizat 324,6 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat o creștere de 3% în termeni nominali față de anul precedent și cu 49% mai mari decât în 2002, informează Eurostat.

Potrivit datelor, taxele pe energie au reprezentat cea mai mare pondere (77,7%) a veniturilor pe mediu impozitate în anul 2018, la nivelul UE, urmate de taxele de transport (19,1%) și impozitele pe poluare și resurse (3,3%).

Contribuția taxelor de mediu la veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale a variat semnificativ în 2018 în statele membre ale UE, cele mai mari cote înregistrate fiind în Letonia (10,9%), Bulgaria (9,8%), Grecia (9,5%), Slovenia (9,4) %) și Croația (9,3%).

În ceea ce privește România, ponderea taxelor de mediu din veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale era de 8%.

La polul opus, cele mai mici ponderi au fost observate în Luxemburg, (4,4%), Germania (4,5%) și Suedia (4,8%).

 

Continue Reading

U.E.

Carnavalul de la Veneția, suspendat din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus

Published

on

© European Union, 2014

Ultimele două zile ale Carnavalului de la Veneția, care atrage turiști din întreaga lume, au fost anulate din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus (Covid-19), informează Euronews

Guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia a declarat reporterilor că evenimentele programate duminică în orașul-lagună vor continua conform planurilor, dar „începând din această seară, Carnavalul de la Veneția va fi suspendat, împreună cu toate evenimentele asociate, până la 1 martie inclusiv”.

Anterior acestui anunț, liderul regional a raportat primele două cazuri de coronavirus în Veneția.

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus confirmate în Italia a ajuns duminică la peste 133, autorităţile estimând că bilanţul va creşte în continuare în ciuda eforturilor de a ţine epidemia sub control, informează Agerpres.

Bilanţul include şi două decese. Virusul a dus la moartea unui bărbat de 78 de ani din Vo’, în provincia Veneto, şi o femeie de 77 de ani în Lodi, din provincia Lombardia.

Măsura vizează 10 oraşe din provincia Lodi, la circa 60 de kilometri sud-est de Milano, unde locuiesc circa 50.000 de persoane, şi oraşul Vo’, cu aproximativ 3.000 de locuitori.

Italia se confruntă cu cel mai grav focar de Covid-19 din Europa. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Germania are 16 cazuri, Franţa – 12 cazuri, un deces, iar Marea Britanie – trei.

În context, amintim că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dispus constituirea unui task force la nivelul Ambasadei României la Roma pentru monitorizarea potențialelor cazuri de infectare cu coronavirus în rândul cetățenilor români. 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending