Connect with us

INTERNAȚIONAL

Anunțul începutului de an în lumea relațiilor internaționale: SUA își suspendă obligațiile din Tratatul INF cu Rusia și încep procedura de retragere din acest acord strategic

Published

on

Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a anunțat vineri, în cadrul unei conferințe de presă la Departamentul de Stat, că Statele Unite încep retragerea din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare cu Rusia, ultimul mare acord de echilibru strategic din timpul Războiului Rece.

Securitatea americanilor este primordială si tratatele pe care le semnăm trebuie să fie în acest sens. Rusia a încălcat fără remuşcări tratatul INF. În urma acestor încălcări, SUA a făcut mai multe sesizări, am ridicat problema de mai mult de 30 de ori oficialilor ruşi. Încălcarea tratatului pune milioane de americani şi europeni în pericol. În acest sens, SUA denunţă acest tratat începând cu data de 2 februarie 2019. Aş vrea să mulţumesc aliaţilor NATO pentru solidaritatea de care au dat dovadă, susţinerea acestora este importantă pentru securitatea internaţională”, a declarat vineri, 1 februarie, secretarul de stat al SUA Mike Pompeo, în cadrul unei conferinţe de presă.

Pompeo a anunțat astfel că Statele Unite încep procedurile de retragere începând cu data de 2 februarie 2019, iar dacă Rusia nu va reveni la respectarea de o manieră transparentă și verificabilă a acordului, în termen de șase luni retragerea americană și, implicit anularea Tratatului INF, va intra în vigoare.

Citiți și NATO acuză Rusia de eșec și de prejudiciere a securității euro-atlantice după ce SUA au demarat procedurile de retragere din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare

Practic, potrivit anunțului oficial de la Washington, Statele Unite își suspendă începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și demarează procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987.

Statele Unite și Rusia au irosit ultima șansă de salvare a Tratatului Forțelor Nucleare, acordul ce datează din 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa, în condițiile în care cele mai recente tratative dintre Washington și Moscova au eșuat cu două zile înainte de expirarea termenului limită impus de SUA pentru ca Rusia să revină la respectarea Tratatului.

Cele două țări nu au înregistrat niciun progres în cadrul reuniunii de joi ce a avut loc la Beijing între ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov și subsecretarul de stat american pentru controlul armamentului şi securitate internaţională Andrea Thompson, în timp ce, de la București, secretarul general al NATO a avertizat că noua rachetă a Rusiei – SSC-8 – este capabilă să transporte focos nuclear, este dificil de reperat şi poate lovi oraşe europene. 

Potrivit lui Serghei Riabkov, ”poziţia părţii americane este destul de dură şi de ultimativă”, acesta ”aducând la cunoştinţă părţii americane că discuţia este imposibilă dacă se recurge la tentative de şantaj la adresa Rusiei”, scrie Agerpres.

Din partea SUA, Andrea Thompson a arătat că Guvernul american va anunţa probabil suspendarea obligaţiilor asumate de SUA în cadrul Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare cu Rusia în zilele următoare, adăugând că  ”diplomaţia nu oboseşte niciodată” și anticipând continuarea discuţiilor cu privire la pactul nuclear.

NATO anunță că noile rachete ale Rusiei pot ajunge în orașele europene

Reamintim că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat miercuri și joi, în contextul prezenței sale la reuniunea miniștrilor Apărării din țările UE organizată la București, că ”timpul aproape a expirat” și că ”dacă Rusia nu revine la respectarea tratatului, trebuie să fim pregătiți pentru o lume fără Tratatul INF”.

Ulterior, într-o conferință de presă comună cu președintele Klaus Iohannis, Stoltenberg a avertizat că ”o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui”.

”Domnul președinte Klaus Iohannis și cu mine am discutat, de asemenea, și Tratatul INF. Rusia a implementat un nou tip de rachetă, care încalcă Tratatul. Această rachetă, SSC-8, are capacitate nucleară, este dificil de depistat, poate ajunge în orașele europene. La întâlnirea din decembrie a miniștrilor de externe NATO, Statele Unite ale Americii, care sprijină, sigur, toți aliații, au anunțat că vor da Rusiei 60 de zile la dispoziție pentru a reveni în limitele tratatului. Această perioadă expiră în două zile și, din nefericire, constatăm că nu există nici un semn de progres în această direcție. Trebuie să ne pregătim, deci, pentru o lume fără Tratatul INF și autoritățile militare NATO au început deja să se intereseze de consecințe. NATO trebuie să mențină un element eficient de descurajare, precum și o apărare foarte credibilă și puternică. Trebuie să avem în vedere însă și noi inițiative, pentru că o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui”, a spus secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Stoltenberg a făcut aceste declarații și în condițiile în care, anterior vizitei la București, s-a aflat la Washington pentru discuții cu secretarul de Stat Mike Pompeo, cu secretarul Apărării în exercițiu Patrick Shanahan și cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, John Bolton.

Totodată, vinerea trecută, secretarul general al NATO a prezidat o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia dedicată în principal problemei încălcării de către Federația Rusă a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare și avertismentul SUA de a se retrage din acest acord destinat menținerii echilibrului strategic în Europa.

În cadrul reuniunii, aliații și Moscova au căzut de acord că Tratatul INF are un crucial pentru securitatea euro-atlantică, însă riscul denunțării acestuia rămâne iminent.

Deși Rusia a făcut publice date privind caracteristicile rachetei de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, potrivit cărora sistemul are o rază de acțiune de 480 km, sub limita de 500 km impusă de tratat, SUA au transmis că vor continua cu procesul de retragere din acordul convenit de Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov in 1987.

De altfel, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, aliații au îndemnat Federația Rusă să revină la respectarea integrală și verificabilă a tratatului și și-au exprimat angajamentul în susținerea și consolidarea controlului armamentului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Șefa diplomației din Croația a fost aleasă secretarul general al Consiliului Europei și promite că va lucra ”pentru pace și prosperitatea cetățenilor europeni”

Published

on

Ministrul de Externe al Croației, Marija Pejčinović Burić, a fost aleasă miercuri noul secretar general al Consiliului Europei, cea mai mare organizație în materie de drepturi ale omului de pe continent.

Aceasta a câștigat competiția cu omologul său belgian, Didier Reynders, obținând 159 de voturi în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, spre deosebire de cele 105 obținute de diplomatul belgian, notează Politico Europe.

În primul său discurs de la pupitrul APCE, organism în cadrul căruia există tensiuni în urma revenirii Rusiei la Adunarea Parlamentară, Marija Pejčinović Burić a spus că va lucra ”pentru pace și prosperitate cetățenilor europeni”.

 

Marija Pejčinović Burić îl va înlocui în funcție, la 15 octombrie 2019, pe Thorbjørn Jagland, fost prim-ministru și ministru de Externe al Norvegiei și secretar general al Consiliului Europei din 2009.

Marija Pejčinović Burić face parte din partidul de centru dreapta Uniunea Democratică din Croația condusă de prim-ministrul Andrej Plenkovic. Aceasta a fost numită în funcția de viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe și Europene al Croației în iunie 2017, devenind a treia femeie care ocupă poziția de șefă a diplomației de la Zagreb după actuala președintă a țării, Kolinda Grabar-Kitarović și după Vesna Pusić.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis le-a transmis lui Igor Dodon și Maiei Sandu că România va sprijini transformările democratice reale și reformele necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri convorbiri telefonice cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu viceprim-ministrul moldovean, Andrei Năstase, şi cu omologul său din această ţară, Igor Dodon, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, aceste discuţii telefonice au avut loc în contextul politic din Republica Moldova de după instalarea noului Guvern şi în condiţiile în care, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, prin concluziile Consiliului European din 20 – 21 iunie, liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere de la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru R. Moldova pe baza unor măsuri concrete.

În cadrul convorbirilor telefonice cu prim-ministrul Maia Sandu şi cu viceprim-ministrul Andrei Năstase, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat susţinerea României şi a sa personală, în condiţiile angajamentului clar şi concret al noului Guvern pentru parcursul european al Republicii Moldova, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum şi pentru continuarea proiectelor de cooperare, mai ales a celor de interconectare strategică, derulate de România în Republica Moldova, componente importante ale Parteneriatului Strategic.

Preşedintele României a subliniat faptul că ţara noastră va sprijini transformările democratice reale, implementarea principiilor statului de drept, a angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere cu UE, precum şi a reformelor necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea ca România, pe baza solicitărilor concrete ale Republicii Moldova, să acorde asistenţă dedicată pentru consolidarea instituţiilor din domenii prioritare pentru Republica Moldova“, arată Administraţia Prezidenţială.

Premierul Maia Sandu a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru sprijinul constant acordat de România cetăţenilor din Republica Moldova şi pentru oferta de sprijin pentru consolidarea instituţiilor moldovene, urmând ca, în cooperare cu partea română, să fie identificate domeniile unde este nevoie de asistenţă prioritară.

Prim-ministrul moldovean a exprimat angajamentul Guvernului pe care îl conduce pentru continuarea parcursului european al ţării, a implementării Acordului de Asociere, precum şi pentru Parteneriatul Strategic cu România.

Citiți și Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Maia Sandu: La invitația președintelui, premierul Republicii Moldova va efectua în România prima sa vizită în străinătate

Administraţia Prezidenţială precizează că cei doi înalţi demnitari au convenit continuarea şi aprofundarea dialogului bilateral cu ocazia vizitei pe care premierul moldovean Maia Sandu o va efectua la Bucureşti pe 2 iulie. De asemenea, a fost convenită efectuarea unei vizite la Bucureşti, la începutul lunii iulie, a viceprim-ministrului Andrei Năstase.

Preşedintele Iohannis a urat succes celor doi înalţi demnitari în îndeplinirea mandatelor lor de mare răspundere pentru viitorul cetăţenilor Republicii Moldova.

Citiți și Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

În cadrul convorbirii telefonice cu preşedintele Igor Dodon, Klaus Iohannis a subliniat importanţa menţinerii parcursului european al Republicii Moldova, a implementării Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Liber Schimb şi a reformelor necesare pentru apropierea de UE, pentru menţinerea poziţiei Republicii Moldova în privinţa reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrităţii teritoriale în graniţele internaţional recunoscute şi cu neafectarea vectorului său proeuropean, precum şi a consolidării comunităţii de limbă, cultură şi istorie care stă la baza relaţiei speciale dintre România şi Republica Moldova.

Preşedintele Igor Dodon a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat de România în diverse domenii de interes direct pentru dezvoltarea Republicii Moldova şi a reiterat poziţia sa, exprimată la data de 14 iunie, privind dorinţa de a susţine şi continua Parteneriatul Strategic bilateral cu România, care este şi principalul partener comercial al Republicii Moldova, alături de parcursul european al ţării sale, şi aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, au avut miercuri o convorbire telefonică în cadrul căreia președintele Republicii Moldova l-a invitat pe șeful statului să efectueze o vizită oficială peste Prut

”Am avut o convorbire telefonică cu Președintele României, Klaus Iohannis. Am trecut în revistă întreaga agendă a relațiilor noastre bilaterale, remarcînd necesitatea aprofundării acestora. Am constatat cu satisfacție intensificarea contactelor la toate nivelurile și în toate domeniile de interes comun. Am remarcat faptul că România este partenerul comercial principal al Republicii Moldova”, a scris Dodon, pe Facebook.

Președintele Republicii Moldova și-a exprimat și recunoștința față de ”patenerii români pentru sprijinul acordat țării noastre în mai multe domenii”.

”Sunt ferm convins că dialogul nostru strategic va fi impulsionat după formarea majorității parlamentare și a Guvernului de la Chișinău. La finele convorbirii am reiterat invitația pentru dl. Klaus Iohannis de a întreprinde o vizită oficială în Republica Moldova”, a mai scris Igor Dodon.

Tot miercuri, președintele Klaus Iohannis și premierul Maia Sandu au avut o convorbire telefonică, a anunțat șefa executivului de la Chișinău într-o postare pe Facebook, precizând că va efectua o vizită oficială la București pe 2 iulie.

Discuțiile Iohanis – Dodon, respectiv Iohannis – Sandu, a avut loc la câteva zile după ce șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European de joi și vineri, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis, să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis, sprijin politic la Bruxelles pentru Republica Moldova: La solicitarea sa, liderii europeni au salutat transferul pașnic de putere de la Chișinău

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, care a salutat faptul că, la solicitarea sa, ”liderii europeni au fost de acord să introducem o referire la Republica Moldova în textul de concluzii”.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending