Connect with us

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a anunțat purtătorul de cuvânt al șefului statului, Mădălina Dobrovolschi.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constant, că respectă Constituția și legile țării și a acționat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi, decretul de revocare  a doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de  procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție”, a spus Dobrovolschi într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni.

Redăm integral conținutul declarației a presă a purtătorului de cuvânt al președintelui:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că România nu poate face pași înapoi de la statutul de țară în care domnește legea și în care supremația Constituției este respectată. În România, lupta împotriva corupției nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel. Dimpotrivă, trebuie să continue. Niciuna dintre instituțiile implicate în lupta împotriva corupției  nu trebuie să fie supusă presiunilor sau încercărilor de decredibilizare.

Președintele Klaus Iohannis subliniază că România este și trebuie să rămână un stat de drept. Statul de drept, ca și democrația autentică, se manifestă zi de zi, prin decizia și alegerea fiecărui cetățean de a respecta, mai presus de orice, Constituția și legile acestei țări. O abatere de la acest principiu ar însemna, de fapt, o lovitură și o diminuare a statului de drept.

Într-un stat de drept, hotărârile Curții Constituționale trebuie, toate, respectate. Tocmai de aceea, judecătorilor constituționali le revine responsabilitatea uriașă ca, în asigurarea supremației Constituției, să nu se îndepărteze de la spiritul acesteia, care se fundamentează pe tradițiile democratice ale poporului român și pe idealurile Revoluției din Decembrie 1989.

Însă, hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de către Președintele României, ci și de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept.

Prin Decizia nr. 358/2018 Curtea Constituțională a decis, și citez aici: Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constant, că respectă Constituția și legile țării și a acționat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi, decretul de revocare  a doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de  procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, subliniază că lupta împotriva corupției nu trebuie, în niciun caz, abandonată sau încetinită. Corupția afectează viața fiecărui cetățean și dezvoltarea României. Banul public nu poate fi folosit în interes personal sau de grup, iar deturnarea resurselor publice și blocarea luptei anticorupție se traduce prin lipsa de spitale, școli, autostrăzi, administrație publică eficientă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, atrage atenția că, indiferent de numele procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, această instituție are obligația să-și continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanță.

Pe 30 mai, Curtea Constituțională a motivat constatarea sa privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între președintele Klaus Iohannis și ministrul Justiției Tudorel Toader privind revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și a precizat că șeful statului statului trebuie să o revoce din funcție pe Laura Codruța Kovesi.

Ulterior, în repetate, rânduri, președintele Klaus Iohannis a transmis că el va respecta Constituţia ”indiferent ce se întâmplă”. 

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

JUSTIȚIE

UPDATE BEC – prezență la vot la referendum, ora 13:00: Aproape 3 milioane de români au votat

Published

on

UPDATE – ora 13:00

Duminică, la ora 13:00, prezența la vot la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis este 16,08%. La referendum au votat 2.937.794.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.


Prezenţa la urne pe ţară la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost, duminică, până la ora 12:00, de 12,16%, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Biroului Electoral Central.

În total, până la ora menționată, au votat 2.222.365. de români pentru referendum.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.

Județele cu cea mai mare prezență: Ilfov -15,67 %, Sibiu – 15,31%, Constanța – 15,03%, Cluj- 14,70%, Brașov- 14,26%

Județele cu cea mai mică prezență: Vaslui – 9,15%, Botoșani – 9,77%, Caraș-Severin – 9,85%, Suceava- 9,34%, Mehedinți -9,96%.

Urmăriți și LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România

Concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, care se desfășoară duminică în 21 de state membre ale UE, inclusiv în România, țara noastră organizează și un referendum național consultativ pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis. Astfel, peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne atât pentru a-i desemna pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, cât și pentru a vota la referendum.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul este primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

JUSTIȚIE

LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România

Published

on

Concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, care se desfășoară duminică în 21 de state membre ale UE, inclusiv în România, țara noastră organizează și un referendum național consultativ pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis. Astfel, peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne atât pentru a-i desemna pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, cât și pentru a vota la referendum.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestui referendum. 

Urmăriți și

LIVE UPDATE Pentru prima dată în istorie, România organizează alegeri europene din postura de președinție a Consiliului UE. Cetățenii români votează astăzi pentru a-și desemna cei 32 de reprezentanți în Parlamentul European

LIVE UPDATE Ultima zi a alegerilor europene: Cetățenii din 21 de state UE votează duminică pentru a-și desemna reprezentanții din Parlamentul European în următorii cinci ani


UPDATE 26 mai, ora 11:45

Alegerile europene sunt importante întrucât ele trebuie să genereze un nou început pentru Uniunea Europeană, a declarat fostul președinte Traian Băsescu, deopotrivă candidat din partea Partidului Mișcarea Populară la alegerile europene, după ce a votat la scrutinul europarlamentar, cât și la referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis

Este un scrutin extem de important, atât prin situația în care se află UE. Trebuie să creăm un nou început al UE. Pentru România avem acest referendum convocat de președinte în care românii sunt chemați să răspundă dacă vor stat de drept sau nu. Acesta e mesajul de fond al celor două întrebări. Aici, în mod clar, trebuie să răspundem pozitiv, prin prezență”, a afirmat Băsescu.

Mai multe detalii aici.

UPDATE 26 mai, ora 11:35

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului din Parlamentul României și șeful ALDE, juniorul din coaliția de guvernare, s-a prezentat la secția de votare alături de soția sa. Politicianul a votat pentru Parlamentul European, dar nu și pentru referendumul pentru justiție, pe care îl consideră o mișcare mascată de a-l promova pe președintele Klaus Iohannis, informează Digi24.

Mai multe detalii aici.

UPDATE 26 mai, ora 11:15

Președintele Klaus Iohannis a votat la 10:15 la Liceul Jean Monnet din capitală.

Veniți la vot, dragi români! Astăzi, puterea politică este la voi. Nu lăsați pe alții să decidă în locul vostru”, a fost mesajul președintelui României, Klaus Iohannis, după ce acesta a votat la alegerile europarlamentare și la referendumul național consultativ pe tema justiției convocat șeful statului.

Mai multe detalii aici.

UPDATE 26 mai, ora 05:35

Cinci dintre cele şase secţii de votare din Australia pentru alegerile europarlamentare româneşti şi pentru referendumul naţional s-au deschis la ora locală 07:00 la Canberra, Melbourne, Sydney, Brisbane şi Adelaide, informează Agerpres. Procesul de votare a început şi la secţia Perth, situată pe un fus orar diferit.

De asemenea, au fost deschise și secţia de votare organizată la Ambasada României la Tokyo, singura din Japonia.

UPDATE 26 mai, ora 00:30 – Primii cetățeni români au votat în Noua Zeelandă

Votul la alegerile pentru desemnarea membrilor din România în Parlamentul European și referendumul național din 26 mai 2019 a început în străinătate, la Auckland, Noua Zeelandă, la ora 22.00, ora României (ora 7.00 ora locală), în secţia de votare nr. 18, cea mai îndepărtată secţie de votare organizată în afara graniţelor României, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Votul în cadrul celor 441 de secții organizate în străinătate se va desfășura pe durata a 33 de ore (25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 când se vor închide secțiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) și cea de la Vancouver, Canada).


Alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

Potrivit Agerpres, alegătorii votează în aceleaşi secţii, în acelaşi interval de timp, între orele 7:00 – 21:00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea “VOTAT”, pe buletine de vot separate – unul pentru alegerile europarlamentare şi câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului.

Pentru cele două scrutine de duminică vor fi organizate 18.730 de secţii de votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze în 441 de secţii.

Pentru cele 441 de secţii de votare înfiinţate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis 4.000.500 de buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional.

Potrivit ultimei informări a AEP, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la 31 martie este de 18.949.141.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul este primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

JUSTIȚIE

VIDEO Klaus Iohannis, un ultim apel la vot înainte de alegerile europene și referendum: Dragi români, votați pentru România Europeană, pentru România noastră, a tuturor!”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele  Klaus Iohannis a adresat vineri, la Palatul Cotroceni, un ultim apel la vot către cetățeni înaintea alegerilor europarlamentare și a referendumului național din data de 26 mai, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dragi români, acum, duminică, pe 26 mai, avem alegeri. Împreună cu alegerile europarlamentare, am convocat un referendum. Am convocat un referendum pentru toţi românii. Mergeţi, dragi români, şi votaţi la referendum! Votaţi pentru o justiţie dreaptă în România, votaţi pentru o bună guvernare în România, pentru o guvernare în interesul României şi în interesul românilor“, se arată în mesajul şefului statului.

Mergeți, dragi români, și votați la referendum pentru România Europeană, pentru România prosperă și sigură, pentru România noastră, a tuturor!”, a mai adăugat președintele.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

 

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending