CONSILIUL EUROPEAN
Liderii UE-27 au decis să accepte acordul pentru Brexit: La 1 noiembrie 2019, ieșirea Marii Britanii din UE trebuie să intre în vigoare
Published
4 years agoon
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.
Concluziile adoptate de liderii UE-27 au fost prezentate joi seară, la Bruxelles, într-o conferință de presă comună la care au luat parte președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, premierul irlandez Leo Varadkar și negociatorul-șef al UE pentru Brexit.
Donald Tusk a spus că liderii UE au susținut acord și ”pare că ne apropiem de final”, precizând că principala schimbare survenită este reprezentată de decizia lui Boris Johnson de a permite controale vamale între Marea Britanie și Irlanda.
Atât Tusk, cât și Juncker și Varadkar, și-a exprimat tristețea și speranța că Marea Britanie va decide să revină în Uniunea Europeană, caz în care ”ușile UE vor fi deschise”.
Pe de altă parte, într-o declarație separată, cancelarul german Angela Merkel a avertizat că principala noutate în acordul de retragere constă în faptul că noua înțelegere stipulează ”absolut clar” că Marea Britanie nu va rămâne în uniunea vamală a Uniunii Europene după perioada tranziție.
”Este astfel clar că Marea Britanie va fi un stat terț și un acord de liber schimb trebuie negociat foarte rapid cu această țară terță”, a spus Merkel.
Care sunt concluziile?
Consiliul European aprobă Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.
Pe această bază, Consiliul European invită Comisia, Parlamentul European și Consiliul să ia măsurile necesare pentru a se asigura că acordul poate intra în vigoare la 1 noiembrie 2019, astfel încât să se prevadă o retragere ordonată.
Consiliul European aprobă Declarația politică de stabilire a cadrului viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Consiliul European reafirmă hotărârea Uniunii de a avea un parteneriat cât mai strâns posibil cu Regatul Unit în viitor în conformitate cu declarația politică. Abordarea Uniunii va fi definită în continuare de pozițiile și principiile generale prevăzute în orientările Consiliului European convenite anterior, precum și în declarații și luări de poziție, în special cele din 25 noiembrie 2018. Consiliul European va avea în permanență în vedere această chestiune.
Consiliul European își exprimă din nou recunoștința față de Michel Barnier pentru eforturile sale neobosite în calitatea de negociator-șef al Uniunii și pentru contribuția sa la menținerea unității în rândul statelor membre ale UE27 pe parcursul negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
În declaraţie nu figurează vreo posibilă nouă amânare a Brexitului dincolo de data de 31 octombrie dacă Parlamentul britanic respinge acordul.
Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexit joi dimineață. Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare.
Acordul privind Brexit agreat joi este disponibil aici.
Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.
Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017. De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.
Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.
Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.
În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie, trebuie aprobată şi de liderii europeni.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii
Emil Boc, la Forumul liderilor locali și regionali din UE: Lupta pentru Pactul Verde European și democrație poate fi câștigată sau pierdută la nivel local
CONSILIUL EUROPEAN
Șeful Consiliului European, mesaj ironic pentru Putin: Îl felicit pentru victoria zdrobitoare în alegerile care încep astăzi. Fără opoziție, fără libertate, nici o alegere
Published
4 days agoon
March 15, 2024Președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis vineri un mesaj de felicitare ironic dictatorului rus Vladimir Putin, care nu are niciun oponent veritabil la alegerile prezidențiale din Rusia din aceste zile, îndreptându-se spre un nou mandat de șase ani.
“Doresc să îl felicit pe Vladimir Putin pentru victoria zdrobitoare în alegerile care încep astăzi. Fără opoziție, fără libertate, nici o alegere”, a scris Michel, pe X.
Would like to congratulate Vladimir Putin on his landslide victory in the elections starting today.
No opposition.
No freedom.
No choice.— Charles Michel (@CharlesMichel) March 15, 2024
Rusia organizează în perioada 15-17 martie alegeri prezidenţiale pe care preşedintele Vladimir Putin le va câştiga cu certitudine. Acest lucru îi va oferi celui mai longeviv lider al Kremlinului de la Iosif Stalin încoace încă un mandat de şase ani la putere.
Scrutinul prezidențial din 2024 este primul după modificările constituţionale aprobate prin referendum în 2020, care îi permit lui Putin să candideze pentru un al cincilea mandat, care va fi al treilea consecutiv de șase ani și îl va menține la putere până în 2030, moment în care îl va detrona pe Stalin, dictatorul sovietic care a condus URSS din 1924 până în 1953.
Putin, devenit președinte interimar la 31 decembrie 1999, a câștigat primul mandat de președinte în mai 2000 și a condus Rusia timp de două mandate consecutive până în 2008.
La acel moment, Constituția nu îi permitea liderului rus să fie președinte mai mult de două mandate consecutive, astfel că președinte al Rusiei a fost ales Dmitri Medvedev pentru mandatul 2008-2012, perioadă în care Vladimir Putin a fost prim-ministru.
Odată cu modificările constituționale care au extins mandatul prezidențial de la 4 la 6 ani, Putin a candidat și a câștigat alegerile prezidențiale din 2012 și 2018.
Schimbările la legea fundamentală din 2020 îi permit acum lui Putin să candideze și în 2030 pentru un al șaselea mandat și al patrulea consecutiv care l-ar ține la putere până în 2036, când dictatorul rus ar avea 83 de ani.
Alegerile din acest an sunt marcate în special de războiul în curs de desfăşurare împotriva Ucrainei, un pretext pentru Putin de a-şi înăspri conducerea autoritară, dar şi de moartea lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant, care a murit subit în închisoare, la 47 de ani, în urmă cu o lună.
CONSILIUL EUROPEAN
Charles Michel, după ce Rusia a dat-o în urmărire pe Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei: O insignă de onoare pentru apărarea neobosită a valorilor UE
Published
1 month agoon
February 14, 2024Președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis marți un mesaj de sprijin pentru prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, după ce poliţia rusă a dat-o în urmărire în urmărire
“Kaja Kallas, poți purta această listă pe lista de “urmăriți” a Rusiei ca pe o insignă de onoare pentru apărarea neobosită a valorilor și principiilor pe care a fost fondată Uniunea Europeană”, a scris Michel, pe platforma X.
“Nu ne vom lăsa intimidați de războiul de război al Kremlinului. Și suntem solidari cu tine”, a continuat el.
.@kajakallas you can wear this listing on Russia’s “wanted” list as a badge of honour for your relentless defense of the values and principles on which the European Union was founded.
We will not be intimidated by the Kremlin’s warmongering.
And we stand with you in…
— Charles Michel (@CharlesMichel) February 13, 2024
Kallas este urmărită “într-un dosar penal”, a transmis Ministerul Afacerilor Interne de la Moscova, fără a specifica infracţiunea implicată. Sunt daţi în urmărire şi secretarul de stat estonian Taimar Peterkop şi ministrul culturii din Lituania, Simonas Kairis.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că cei trei sunt ostili Rusiei, fiind “răspunzători de decizii care sunt de facto o insultă la adresa istoriei” şi “persoane care întreprind acţiuni ostile împotriva memoriei istorice, a ţării noastre”.
“Acțiunea Federației Ruse nu este surprinzătoare, deoarece este tactica sa obișnuită de intimidare”, a denunțat Kallas într-o declarație, promițând că va continua să susțină Ucraina distrusă de război și să lupte împotriva “propagandei ruse”.
“De-a lungul istoriei, Rusia și-a mascat represiunile în spatele așa-ziselor agenții de aplicare a legii. Știu asta din istoria familiei mele. Când bunica și mama mea au fost deportate în Siberia, KGB-ul a emis mandatul de arestare. Kremlinul speră acum că această mișcare va ajuta să mă reducă la tăcere, pe mine și pe alții, dar nu o va face. Dimpotrivă. Voi continua sprijinul meu puternic pentru Ucraina. Voi continua să susțin creșterea apărării Europei”, a spus Kallas într-o postare pe platforma de socializare X.
Russia’s move is nothing surprising.
This is yet more proof that I am doing the right thing – the #EU‘s strong support to #Ukraine is a success and it hurts Russia. 1/
— Kaja Kallas (@kajakallas) February 13, 2024
CONSILIUL EUROPEAN
Charles Michel apără “Alianța Transatlantică” în fața “declarațiilor nesăbuite” ale lui Trump privind solidaritatea articolului 5: UE trebuie să își dezvolte urgent autonomia strategică
Published
1 month agoon
February 12, 2024Președintele Consiliului European, Charles Michel, a denunțat duminică “declarațiile nesăbuite” cu privire la apărarea aliaților ale fostului președinte american Donald Trump, candidat pentru realegerea la Casa Albă, pledând pentru autonomie strategică la nivelul Uniunii Europene.
“Alianța transatlantică a susținut securitatea și prosperitatea americanilor, canadienilor și europenilor timp de 75 de ani. Declarațiile nesăbuite privind securitatea NATO și solidaritatea articolului 5 servesc doar intereselor lui Putin”, a scris Michel, pe rețeaua de socializare X (ex-Twitter).
El a avertizat că astfel de afirmații “nu aduc mai multă securitate sau pace în lume”.
“Dimpotrivă, ele subliniază din nou necesitatea ca UE să își dezvolte urgent autonomia strategică și să investească în continuare în apărarea sa. Și de a menține Alianța noastră puternică”, a conchis șeful Consiliului European.
The Transatlantic Alliance has underpinned the security and the prosperity of Americans, Canadians and Europeans for 75 years.
Reckless statements on #NATO’s security and Art 5 solidarity serve only Putin’s interest.
They do not bring more security or peace to the world.
On…
— Charles Michel (@CharlesMichel) February 11, 2024
Fostul președinte american Donald Trump a declarat sâmbătă că ar “încuraja” Rusia să atace orice țară membră a NATO care nu își îndeplinește obligațiile financiare față de alianța de apărare, în remarci pe care Casa Albă le-a repudiat ca fiind “îngrozitoare și nebunești”.
Vorbind la un miting de campanie în Carolina de Sud, Trump a declarat că, în timp ce era președinte, le-a spus liderilor NATO că ar “încuraja [Rusia] să facă ce naiba vrea” cu membrii alianței care “nu respectă” obiectivele de cheltuieli ale grupului.
“Unul dintre președinții unei țări mari s-a ridicat și a spus: ‘Ei bine, domnule, dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?”, și-a amintit Trump în timpul mitingului. “Am spus: ‘Nu ați plătit. Sunteți în întârziere’. El a spus: ‘Da, să spunem că s-a întâmplat asta’. Nu, nu v-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja să facă ce naiba vor”.
Într-un gest rar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a răspuns afirmațiilor lui Trump, precizând că acestea “subminează securitatea Alianței” și expun “soldații americani și europeni la un risc sporit”.
Favorit la învestitura republicană, Trump a fost întrebat recent de către prezentatorii unei intervenţii în direct la Fox News despre poziţia sa faţă de NATO, o întrebare care a urmat dezvăluirii apărute că el le-ar fi spus unor înalţi oficiali europeni, pe când era preşedinte, că SUA nu vor ajuta niciodată Europa dacă va fi atacată.
El a precizat că va condiționa angajamentul față de NATO de modul cum europenii vor trata SUA, subliniind că aliații occidentali au profitat de Statele Unite.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene