Connect with us

U.E.

UPDATE PPE și-a ales candidatul cu care intră în cursa pentru șefia Comisiei Europene. Manfred Weber, în linie dreaptă pentru cea mai râvnită funcție din Bruxelles

Published

on

„Vă mulțumesc foarte mult pentru sprijin, haideți să începem un nou capitol al Europei unite!”, a spus Manfred Weber, Spitzenkandidat ales în cadrul Congresului PPE din Helsinki. 

Reuniți în Finlanda, la Helsinki, pentru a decide viitorul candidat (Spitzenkandidaten) la funcția de președinte al executivului european, delegații au decis să îl aleagă pe Manfred Weber în detrimentul lui Alexander Stubb.

Sursă foto: Flickr.com

Surse europene au declarat pentru Calea Europeană că Manfred Weber a fost ales de 79,2% dintre delegați, în timp ce 20% l-au preferat pe Alexander Stubb. 

UPDATE: Rezultatele oficiale: Din totalul de 621 de voturi, 492 au mers către Manfred Weber și 127 către Alexander Stubb, iar 2 au fost invalidate.

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European și membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, și-a anunțat  candidatura pentru funcția de președinte al Comisiei Europene în competiția internă a Partidului Popular European la începutul lunii septembrie.

Partidul Național Liberal, membru al PPE, a decis să îi ofere susținerea sa chiar candidatului câștigător. PNL a participat la congresul din Helsinki cu o delegație formată din 30 de persoane.

Citiți și Congresul PPE din Helsinki. Puncte cheie ale discursului lui Manfred Weber, cu numai câteva momente înaintea alegerii candidatului PPE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene


Cine este Manfred Weber și care este programul său pentru viitorul Europei

În calitate de președinte al celui mai mare grup politic din Parlamentul European din 2014, Weber a jucat un rol-cheie în a face Grupul PPE cea mai unită forță politică în plen. În cadrul conducerii grupului, Parlamentul a transformat multe propuneri ale grupului PPE în legi, cum ar fi Directiva PNR, noul mecanism de suspendare a călătoriilor fără viză, recenta propunere de recrutare a 10.000 de agenți suplimentari de frontieră și de coastă Frontex și bilete gratuite Interrail pentru tinerii de  peste18 ani. Acesta a fost reales în 2016, cu 98% din voturi.

Foto: helsinki2018.epp.eu

Manfred Weber este inginer de comerț și a înființat două companii start-up de succes.  Având în vedere valorile democrației creștine ca ghid, el a fost activ în politică de la o vârstă fragedă. Cu rădăcini în Bavaria rurală inferioară, Weber a câștigat primul mandat de parlamentar în Bavaria la 29 de ani. Astăzi el este vicepreședintele CSU din Bavaria, cel de-al treilea mai mare partid din Germania.

Citiți și Pe urmele lui Jean-Claude Juncker: Aliatul bavarez al Angelei Merkel și liderul PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, și-a anunțat candidatura la șefia Comisiei Europene în 2019

Manfred Weber locuiește împreună cu soția sa într-un mic sat din Bavaria inferioară și activează în diverse organizații clasice catolice.Dacă ar câștiga mandatul de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber ar transforma în prioritatea principală apropierea oamenilor și comunitățileor într-o Europă puternică, democratică și sigură.

Acesta poate fi găsit online la următoarele adrese: www.manfredweber.euwww.twitter.com/manfredweber www.facebook.com/manfred.weber.en  , www.instagram.com/manfred.weber.

Manfred Weber a luat de nenumărate ori cuvântul în plenul Parlamentului European pentru a exprima poziția grupului pe care îl conduce cu privire la mai multe problematici ce țin de România.Acesta a solicitat Consiliului UE în cadrul intervenției sale susținute cu ocazia discursului președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii ca Bulgaria și Croația să fie acceptate în Zona Schengen, dar nu a făcut referire și la România.

Ulterior, în cadrul dezbaterii despre viitorul Europei alături de președintele Klaus Iohannis din PE, Weber a spus că țara noastră ar trebui să adere la Schengen cu aeroporturile înaintea alegerilor europene din 2019.

În cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu premierul României la Bruxelles în luna septembrie 2018 Weber își exprima îngrijorarea cu privire la pașii înapoi pe care țara noastră îi face în ceea ce privește combaterea corupției. „Am întrebat-o pe premierul Viorica Dăncilă astăzi (marţi – n.r.) despre corupţie şi independenţa sistemului judiciar. „Nu vom negocia în privinţa statului de drept”, a transmis liderul PPE, punctând faptul că a întrebat premierul român despre lupta împotriva corupției și independența sistemului judiciar.

U.E.

Conferința privind Viitorul Europei: Statele membre doresc reprezentarea echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea procesului de reflecție

Published

on

© Council of the European Union

Miniștrii afacerilor europene din statele membre doresc o reprezentare echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea deplină a parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea Conferinței privind Viitorul Europei, se arată într-un comunicat ulterior întrunirii Consiliului Afaceri Generale. 

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, miniștrii au făcut schimb de opinii cu privire la propunerea legată de Conferința privind Viitorul Europei, care va începe în 2020 și se va încheia în 2022.

Consiliul European a luat în considerare ideea unei astfel de conferințe în cadrul reuniunii sale din 12 decembrie 2019 și a solicitat președinției croate a Consiliului să lucreze pentru definirea unei poziții privind conținutul, sfera de aplicare, compoziția și funcționarea conferinței și să coopereze, pe această bază, cu Parlamentul European și cu Comisia.

În cadrul discuției, miniștrii au subliniat importanța punerii cetățenilor în centrul conferinței și concentrarea pe probleme care contează cu adevărat pentru ei.

După cum s-a subliniat în concluziile Consiliului European din decembrie, ar trebui să se acorde prioritate implementării Agendei strategice pentru anii 2019-2024 și furnizării de rezultate concrete. Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor UE pe termen mediu și lung pentru a aborda mai bine provocările cu care se confruntă Europa. Astfel, bazat pe succesul dialogurilor cetățenești care au avut loc în ultimii doi ani, procesul ar trebui să implice o gamă largă de părți interesate și organizații pentru a se asigura că diversitatea de opinie este bine reprezentată.

„Cetățenii trebuie să fie în centrul discuțiilor despre viitorul Europei – despre modul în care putem aborda provocările actuale și viitoare și tipul de de Europă pe care ne-o dorim. Conferința despre viitorul Europei va oferi o oportunitate valoroasă de a reflecta asupra acestor probleme. Este important să ascultăm opinii diferite într-un mod care să creeze încredere și să asigure de faptul că UE îndeplinește în mod eficient așteptările cetățenilor”, a declarat Andreja Metelko-Zgombić, secretar de stat croat pentru afaceri europene

Miniștrii și-au exprimat, de asemenea, opiniile cu privire la organizarea în detaliu a conferinței. Majoritatea acestora au subliniat necesitatea de a asigura o reprezentare echilibrată a celor trei instituții ale UE și de a implica pe deplin parlamentele naționale. Mai mulți miniștri și-au exprimat preferința pentru o guvernanță relaxată și simplă a procesului conferinței.

Președinția a concluzionat că discuțiile vor continua după ședința Consiliului în vederea definirii poziției Consiliului cu privire la eveniment și la colaborarea cu celelalte instituții ale UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum se modifică configurația politică a Parlamentului European după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană: Popularii europeni vor fi principalii câștigători de pe urma Brexitului, în vreme ce Verzii, socialiștii și liberalii vor fi afectați

Published

on

Plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care a deveni mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri, informează AFP, citat de Agerpres.

În vreme ce dreapta va avea de câștigat, liberalii, Verzii și socialiștii vor fi afectați Brexit, fiind nevoiți să își îndrepte privirile către eurodeputații neafiliați.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European se va restrânge de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului vor fi redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Cel mai mare câștigător al acestui ”divorț” , ce are loc după aproape jumătate de secol, este Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu va pierde niciun loc. Din contră, aceasta va recupera cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cei mai mulți membri ai Legislativului european în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană aparțin Partidului Brexit, al lui Nigel Farage, 27 la număr (23 neafiliați și patru membri ai Grupului ECR).

În acest context, cei 26 de europarlamentari britanici care nu făceau parte din niciun grup vor părăsi Parlamentul European, lucru ce va duce la scăderea numărului eurodeputaților neafiliați la jumătate, de la 52.

© www.europarl.europa.eu

Socialiștii, a doua familie politică din Legislativul european, cu 154 de membri, pierde zece europarlamentari, dar câștigă alți patru, ajungând la 148 de membri.

© www.europarl.europa.eu

Grupul politic Renew Europe, a treia forță politică, cu 107 membri în prezent, pierde 17 eurodeputați liberal-democrați britanici, dar câștigă alte șase mandate, astfel că, după Brexit, rezultatul va fi de 97 de eurodeputați.

© www.europarl.europa.eu

Grupul Verzilor pierde pe toate fronturile. În prezent, a patra forță politică în Parlament, cu 74 de membri, vor pierde după Brexit 7 eurodeputați, ajungând la 67 de europarlamentari.

© www.europarl.europa.eu

Astfel, grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație, îi va lua locul în clasament, care va avea după Brexit 76 de membri, de la 73, cu trei mai mulți față de numărul pe care îl deține în prezent.

Grupul ECR va fi al şaselea din Parlamentul European, cu 58 de membri, după plecarea a 8 eurodeputați britanici, iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, cu 40 de membri, se va plasa pe a şaptea poziţie în Parlamentul European, după ce britanica Martina Anderson va părăsi postul de eurodeputat.

© www.europarl.europa.eu

© www.europarl.europa.eu

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Săptămânile care urmează plecării britanicilor ar putea fi marcate de alte evenimente.

La 3 februarie, PPE trebuie să decidă dacă exclude sau nu din rândurile sale partidul Fidesz, al premierului ungar Viktor Orban, pentru a sancţiona astfel încălcările statului de drept. Fidesz are în prezent 14 eurodeputaţi.

Premierul Viktor Orban a declarat la 17 ianuarie că partidul Fidesz a fost la ”un pas” să părăsească PPE, justificând că majoritatea acestei familii politice ”ne-a trădat”.

Acesta a avertizat că “va trebui să lansăm o mişcare europeană creştin-democrată”, dacă PPE nu va sprijini Ungaria.

Pentru crearea unui grup europarlamentar este nevoie de minimum 25 de aleşi, reprezentând cel puţin un sfert dintre statele membre.

Continue Reading

U.E.

Epidemia de coronavirus: Uniunea Europeană a activat mecanismul de alertă rapidă

Published

on

Uniunea Europeană a activat marți sistemul intern de alertă rapidă, pentru a distribui informațiile despre răspândirea coronavirusului apărut în China, după ce s-au semnalat îmbolnăviri în Franța și Germania, anunță DPA, citat de Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt al Comisiei Europene a anunțat că discuții pe această temă urmează să aibă loc miercuri între comisarii europeni. Aceasta a precizat că Centrul Uniunii Europene de coordonare a reacției la situații de urgență dialoghează cu statele membre.

În China, epidemia de coronavirus a făcut peste o sută de morți iar autoritățile au confirmat aproape două mii de noi infecții. Oficial, numărul total al celor infectați se ridică acum la 4.500.

Între timp, țările vecine Mongolia, Coreea de Nord și Kirghistan-ul și-au închis granițele cu China în timp ce Hong Kong și Malaysia au anunțat că nu mai permit intrarea în țară a persoanelor care vin din provincia Hubei, considerată epicentrul epidemiei.

Germania a anunțat luni primul caz de coronavirus, potrivit Politico Europe. 

Autoritățile bavareze au precizat că un bărbat de 33 de ani a fost infectat de o colegă chineză din Shanghai, când cei doi au participat la un workshop organizat săptămâna trecută de compania unde lucrează.

Femeia a fost vizitată de părinții săi care trăiesc în regiunea Wuhan înainte de a participa la workshop. Aceasta a începtul să se simtă rău pe 23 ianuarie, iar testele pentru coronavirus au ieșit pozitive.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending