Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a fost aleasă de Parlamentul European cu un vot la limită. Este prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german care ocupă această funcție după 52 de ani

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019. Trebuie precizat că anterior votului, grupul Renew Europe s-a alăturat grupului PPE în a-și anunța intenția de a o vota pe Ursula von der Leyen pentru alegerea sa în fruntea executivului european.



Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.


Puteți citi pe larg despre evoluția negocierilor privind alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene aici.

Discursul său a cuprins elemente din rândul solicitărilor principalelor grupuri politice – PPE, S&D și Renew Europe – pentru a genera o majoritate politică în jurul ei, cele trei grupuri totalizând 445 de mandate în legislativul european.

Majoritatea criticilor aduse lui von der Leyen au fost fie de natură populistă și eurosceptică, fie în lumina argumentelor că numele ei a apărut la finalul unor negocieri de culise conduse de președintele Franței și cancelarul Germaniei, în condițiile în care favoriți pentru a fi președinte al Comisiei Europene erau candidații cap de listă ai familiilor politice europene, Manfred Weber (PPE) și Frans Timmermans (S&D).

Totodată, discursul său s-a axat și pe legătura dintre viața ei personală și istoria integrării europene. Ursula Von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, unde tatăl său, Ernst Albrecht, a fost șeful de cabinet al lui Hans von der Groeben, unul dintre cei doi membri germani ai primei Comisii Europene.

Citiți și Discursul integral al Ursulei von der Leyen, o legătură între viața ei personală și istoria integrării europene: Am fost europeană înainte să aflu că sunt și germancă

”M-am născut la Bruxelles și am fost europeană înainte să aflu mai târziu că sunt și germancă și din Saxonia Inferioară. Iată de ce nu există decât un lucru pentru mine: să consolidez o unică Europă”, a spus von der Leyen, în încheierea discursului său.

Aceasta a mai spus, de asemenea, că cine va dori să unească și să consolideze Europa va găsi în ea ”un luptător pasionat”, iar oricine dorește să slăbească și să divizeze Europa, îndepărtând-o de la valori, va întâmpina un ”oponent dur”.

Europa este ca un lung mariaj. Dragostea ar putea să nu mai fie la fel de mare ca în prima zi, dar devine mai profundă”, a conchis ea, spunând în limbile germană, franceză și engleză: ”Es lebe Europa, vive l’Europe, long live Europe (n.r. – Trăiască Europa”.

Când prima Comisie Europeană s-a înființat, în baza Tratatelor fondatoare de la Roma din 1957, fiecare stat membru (din cele șase fondatoare) desemna câte doi comisari europeni. Din partea Germaniei federale, comisari au fost Walter Hallstein și Hans von der Groeben, iar Hallstein avea să fie primul președinte al Comisiei Europene.

După 52 de ani de la încheierea mandatului acestuia, în 1967, Germania dă din din nou un președinte al Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040.

A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor în ceea ce privește acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunile au fost supralicitate de peste 13 ori mai mult, înregistrându-se o cerere record de 233 de miliarde de euro, lucru care a dus la crearea unor condiții avantajoase în materie de stabilire a prețurilor pentru ambele obligațiuni.

Comisia Europeană informează că ambele obligațiuni au fost emise în condiții atractive, reflectând nivelul ridicat al interesului suscitat. Prețul obligațiunii pe 10 ani a fost fixat la 3 puncte de bază peste ratele de swap intermediare.

Prețul obligațiunii pe 20 ani a fost fixat la 14 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Primele finale de emisiune nouă au fost estimate la 1 punct de bază pentru tranșa pe 10 ani și, respectiv, la 2 puncte de bază pentru tranșa pe 20 de ani, ambele valori fiind extrem de limitate, având în vedere cantitățile imprimate.

”Este vorba de condiții de tarifare atractive pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni efectuată de Comisie până în momentul de față și de un început promițător al programului SURE. Condițiile în care Comisia contractează împrumuturi sunt transferate direct statelor membre care beneficiază de respectivele împrumuturi”, a explicat Executivul european în comunicatul mai sus amintit.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În acest context, Comisia a anunțat la începutul acestei luni că va emite, sub formă de obligațiuni cu impact social, suma integrală a obligațiunilor în cadrul Instrumentului SURE al UE, care poate atinge până la 100 de miliarde de euro, și a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, care a făcut obiectul unei evaluări independente.

Până în prezent, s-a decis că 17 state membre, între care și România, vor primi sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE, fondurile fiind menite să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre.

Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, ce sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.

Statele membre încă mai pot depune cereri oficiale pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul Instrumentului SURE. Acesta are o capacitate financiară globală de până la 100 de miliarde de euro, fiind menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie. Comisia a propus deja unui număr de 17 state membre un sprijin financiar în valoare de 87,8 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite în Cehia primele 30 de ventilatoare medicale din rezerva strategică găzduită de România și alte cinci state membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență din partea Cehiei, Uniunea Europeană va trimite imediat un prim lot de 30 de ventilatoare deținute în cadrul rescEU – rezerva europeană comună de echipamente medicale înființată la începutul acestui an pentru a ajuta țările afectate de pandemia de coronavirus și care este găzduită de 6 țări membre: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

“Cehia se confruntă acum cu una dintre cele mai dificile situații din Europa. Numărul de cazuri de coronavirus crește rapid. Și are nevoie de echipament medical pentru a trata pacienții din spitale. Nu ne lăsăm singuri prietenii europeni în aceste vremuri grele. Comisia Europeană mobilizează material medical prin mecanismul nostru de protecție civilă. Tocmai l-am sunat pe premierul Andrej Babiš pentru a-i spune că expediem rapid în Cehia un set de 30 de ventilatoare din rezerva noastră RescEU. Am creat această rezervă în timp record în primăvară, pentru a depozita materiale medicale esențiale pe care le putem trimite țărilor europene care au nevoie. Și suntem în legătură cu alte țări din UE, pentru a mobiliza mai multe ventilatoare pentru Republica Cehă. Suntem împreună în asta”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citat la rândul său în comunicat, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a subliniat că “aceasta va fi prima dată când Comisia Europeană expediază ventilatoare din rezerva la nivelul UE”.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE este în contact permanent cu autoritățile din Cehia și mai multă asistență a UE poate fi canalizată în zilele următoare prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, provenind din statele membre. Pentru a acorda statelor membre timp pentru a-și evalua capacitatea de răspuns și luând în considerare gravitatea situației din Republica Cehă, UE a inițiat în mod proactiv desfășurarea rezervei medicale rescEU.

Capacitatea medicală strategică este o componentă a rezervei rescEU, care este mai amplă și include și alte capacități, precum mijloacele aeriene de stingere a incendiilor și capacitățile de evacuare medicală. Rezerva rescEU constituie elementul de ultimă instanță al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care poate fi activat pentru toate tipurile de dezastre naturale și provocate de om. Statele membre ale UE, Regatul Unit (în perioada de tranziție), Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia participă la mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Capacitatea rescEU poate include diferite tipuri de echipamente medicale, cum ar fi măști de protecție sau ventilatoare medicale utilizate în terapie intensivă și este completată în mod constant. Rezerva este găzduită de mai multe state membre care sunt responsabile de procurarea echipamentului. Comisia Europeană finanțează 100% din achiziții, inclusiv depozitarea și transportul. În prezent, 6 țări din UE găzduiesc rescEU: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, România a fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală, țara noastră trimițând apoi în țări precum Italia, Spania și Lituania stocuri de măști de protecție pentru a ajuta aceste state să gestioneze efectele pandemiei.

Gestul României a fost salutat și oferit drept exemplu de solidaritate atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de comisarul european Janez Lenarčič.

Pe parcursul acestei crize fără precedent și prin intermediul mecanismului de protecție civilă, Comisia Europeană a mobilizat echipe medicale europene pentru Italia, compuse din asistenți medicali și medici, a ajutat la expedierea dezinfectanților, măștilor și ventilatoarelor în întreaga Europă, precum și la repatrierea a peste 80.000 de cetățeni europeni pe zborurile finanțate de UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația, într-o rezoluție adoptată joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri. 

Rezoluția îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

INTERVIURI5 hours ago

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

ENGLISH5 hours ago

EXCLUSIVE Ian Brzezinski, Senior Fellow Atlantic Council: With a Trump or Biden administration, US military presence in Romania will increase

CONSILIUL UE7 hours ago

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

NATO8 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

U.E.10 hours ago

România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii: Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv

U.E.10 hours ago

Eurostat: Deficitul guvernamental în zona euro și în UE a atins un nivel fără precedent, în trimestrul al doilea

Corina Crețu10 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare antentă a tuturor domeniilor implicate

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.1 week ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH1 week ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.1 week ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație din PE: UE poate contribui la eficientizarea unor decizii publice luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare

Advertisement
Advertisement

Trending