Connect with us

INTERNAȚIONAL

BREXIT. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, face apel la înțelepciunea Regatului Unit: Nu vă faceți viața mai grea prin refuzul de a lua în calcul prelungirea perioadei de tranziție

Published

on

©Kristalina Georgieva/ Twitter

Directorul general al Fondului Monetar Internațional a atras atenția Regatului Unit să nu adauge și mai multă incertitudine economică prin refuzul de a prelungi perioada de tranziție post-Brexit, informează Politico Europe. și BBC. 

În cadrul unui interviu pentru BBC, Kristalina Georgieva a atenționat că ar fi ”înțelept” ca Londra să nu adauge și mai multă intertitudine, în contextul în care oricum există o ”incertitudine fără precedent” determinată de pandemia de COVID-19.

”Sper cu tărie ca decidenții politici de pretutindeni se vor gândi la (n.r. reducerea incertitudinii). Este și așa destul de dificil, să nu facem situația și mai dificilă”, a precizat Kristalina Georgieva.

Întrebată dacă negocierile privind relația post-Brexit ar trebui extinse, directorul FMI a sugerat că ar trebui căutate ”modalități prin care acest element de incertitudine să fie redus, în interesul tuturor, al Regatului Unit și Uniunii Europeane și întregii lumi”.

Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, rămânând în uniunea vamală și piața unică până la 31 decembrie 2020, moment în care orice nou acord privind comerțul, securitatea sau pescuitul va fi trebuit să intre în vigoare.

Perioada de tranziție post-Brexit poate fi prelungită de comun acord de Regatul Unit și UE pentru maximum doi ani, cu condiția ca partea britanică să exprime această intenție printr-o notificare înaintată, cel târziu, până la 1 iulie 2020. Boris Johnson și-a exprimat însă în repetate dorința de a nu prelungi perioada de tranziție, considerând că există suficient timp pentru a ajunge la un acord de liber schimb ”și un parteneriat minunat cu UE, bazat pe tarife zero, cote zero”.

Cu toate acestea, pandemia de coronavirus a afectat calendarul discuțiilor.

Miercuri, negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier și negociatorul Regatului Unit, David Frost, au avut o discuție prin videoconferință, în urma căreia cei doi au convenit programul unor noi runde de negocieri care se vor desfășura la: 20 aprilie, 11 mai, 1 iunie, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Această revizuire a calendarului vine după ce izbucnirea pandemiei de coronavirus a făcut aproape imposibilă respectarea programului stabilit inițiat, la acest aspect adăugându-se și faptul că luna trecută ambii negociatori au anunțat că manifestă simptome specifice COVID-19. De altfel, a doua și a treia rundă de negocieri dintre Bruxelles și Londra au fost amânate, potrivit Politico Europe.

După prima rundă de discuții, Barnier a menționat că există ”profunde viziuni divergente” între cele două părți, care nu au mai fost lămurite de atunci. În vreme ce Uniunea Europeană a trimis Regatului Unit o propunere comprehensivă privind relația post-Brexit, Londra nu a furnizat Bruxelles-ului până acum decât texte parțiale.

În plus, negocierile prin videoconferință prezintă și ele limitele lor. Prima rundă de discuții, defășurată la Bruxelles, a implicat peste 200 de persoane. Negocierile au fost împărțite în 11 întâlniri separate, fiecare vizând un anumit sector, în vreme ce negociatorii au discutat în paralel o serie extinsă de probleme.

Așadar, aceste întâlniri virtuale limitează dinamica întâlnită în cazul întrevederilor tete-a-tete, măsurile de distanțare socială având urmări și asupra dinamicii intra-europene. Abilitatea de a lua deciziile în funcție de un plan comun, convenit la nivel european, a reprezentat principalul atu al Bruxelles-ului în prima etapă a negocierilor cu Londra. Acesta a fost, de altfel, unul dintre motivele pentru care Barnier a alocat timp și a călătorit personal în mai multe capitale europene, pentru a se asigura că toată lumea rămâne pe aceeași pagină în cazul în care situațiile ar fi implicat adoptarea unor decizii incomode.

Cu toate acestea, într-o scrisoare către Centrala MAE din Berlin, ambasadorul german la UE, Michel Clauss a semnalat cât de dificilă va fi prezervarea unității în lunile următoare, în acest context. Acesta a subliniat cât de anevoios este procesul organizării unor sesiuni virtuale sigure de informare.

O parte a mediului de afaceri din Regatul Unit speră că Londra va solicita o prelungire a perioadei de tranziție sau că va prelungi măcar, cel puțin pentru o perioadă de timp limitată, practicile vamale curente, pentru a evita problemele provocate de două cauze: pandemia de coronavirus și un nou regim vamal, post-Brexit.

Cu toate acestea, o amânare a perioadei de tranziție ridică câteva întrebări. Regatul Unit va fi în continuare o țară terță atunci când va intra în vigoare noul cadru financiar multianual, la 1 ianuarie 2021, chiar dacă extinderea perioadei de tranziție, dincolo de 31 decembrie 2020, va fi fost, ipotetic, agreată. Așadar, Londra și Bruxelles-ul vor trebui să ajungă la un numitor comun cu privire la contribuția Regatului Unit la bugetul multianual al UE și la accesul Marii Britanii la diferite programe și scheme de finanțare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

România reacționează la amenințările Rusiei: Consolidarea securității la Marea Neagră este răspunsul legitim la eforturile de militarizare ale Federației Ruse

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe respinge categoric alegaţiile şi ameninţările formulate de partea rusă, prin purtătorul de cuvânt al MAE rus, inclusiv referirile la pretinsa rusofobie, pe care le consideră total neadecvate în raport cu spiritul cooperării internaţionale şi al dezvoltării paşnice a relaţiilor internaţionale, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“MAE reiterează că procesul aliat de consolidare a securităţii în regiunea Mării Negre este parte a răspunsului legitim şi conform dreptului internaţional la intensificarea provocărilor la adresa securităţii euroatlantice după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea şi aprofundarea de către Federaţia Rusă a eforturilor de militarizare a bazinului Mării Negre. În repetate rânduri, atât NATO, cât şi aliaţii au evidenţiat clar că măsurile adoptate în acest scop sunt pur defensive şi conforme cu angajamentele internaţionale, pe care Alianţa Nord-Atlantică le respectă strict. În acelaşi timp, Actul Fondator NATO – Rusia, invocat de partea rusă, se referă în Capitolul I, intitulat Principii, la respectul pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor statelor, precum şi la dreptul acestora de a alege mijloacele în vederea asigurării propriei securităţi”, subliniază MAE.

Citiți și Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Citiți și Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

Precizările Ministerului român de Externe vin în contextul declaraţiilor purtătorului de cuvânt al MAE rus privind intenţia de consolidare a prezenţei militare americane şi NATO pe teritoriul României.

Joi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat planurile SUA privind desfăşurarea în România a unei părţi din unităţile militare americane retrase din Germania – aşa cum au declarat recent reprezentanţi de rang înalt ai armatei Statelor Unite – şi a denunţat faptul că aceste planuri, la fel ca decizia Pentagonului de a-şi spori prezenţa militară în Polonia şi în ţările baltice, se înscriu în strategia NATO de creare a unui ”arc de tensiune” la graniţele de vest ale Federaţiei Ruse, potrivit unei sinteze a briefingului postat pe site-ul MAE rus.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România salută normalizarea relațiilor dintre Israel și Emiratele Arabe Unite și rolul SUA în acest proces

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe salută anunţul privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, exprimându-şi încrederea că demersul va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE salută anunţul de joi privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, precum şi rolul relevant al Statelor Unite ale Americii în acest proces.

În acest context, arată sursa citată, Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că acest demers dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, doi dintre partenerii regionali importanţi ai României, va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu.

“De asemenea, acest demers poate sprijini eforturile de identificare a unei soluţii juste şi de durată în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu. Astfel cum a reiterat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, inclusiv în discuţiile sale telefonice recente cu omologii israelian, palestinian şi iordanian, România sprijină o rezolvare durabilă a conflictului israeliano-palestinian, fundamentată pe soluţia celor două state, Israel şi Palestina, care să coexiste în pace şi securitate, în conformitate cu dreptul internaţional, ca singura opţiune viabilă care răspunde aspiraţiilor ambelor părţi”, se precizează în comunicat.

Israelul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat, sub egida Statelor Unite, ”un acord de pace istoric” şi vor stabili relaţii diplomatice.

Înţelegerea face parte dintr-un acord mai amplu, în virtutea căruia autorităţile israeliene vor înceta anexarea teritoriilor palestiniene ocupate.

“Această reușită istorică sperăm că va promova pacea în Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat comun al președintelui Donald Trump, premierului israelian Benjamin Netanyahu și prințului moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed.

Continue Reading

ROMÂNIA

MApN și Avioane Craiova au semnat un contract de modernizare pentru zece aeronave IAR-99 la fabrica de la Craiova

Published

on

© Wikipedia

Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, și Avioane Craiova S.A. au semnat vineri, 14 august, la Craiova, în prezența premierului Ludovic Orban și a ministrului apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, contractul pentru „Revitalizarea și modernizarea a 10 aeronave IAR-99 Standard din dotarea Ministerului Apărării Naționale în configurația IAR-99 SM”, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Contractul, în valoare de 275 de milioane de lei fără TVA, are o durată de patru ani, ultima aeronavă modernizată urmând a fi livrată în termen de 48 de luni de la semnarea documentului.

Ministrul apărării naționale a apreciat importanța semnării acestui contract atât pentru Armata României, cât și pentru industria națională de apărare, și a exprimat speranța că „prima aeronavă modernizată va intra în testele de verificare după 22 de luni”.

Obiectivul principal al revitalizării și modernizării avioanelor IAR-99 Standard în varianta IAR-99 Standard Modernizat – IAR-99 SM este realizarea unor aeronave de școală și antrenament necesare pregătirii avansate a piloților pentru trecerea la zborul pe aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române. Totodată, programul de înzestrare are ca scop menținerea capabilității aeriene de sprijin aerian apropiat și intervenția împotriva țintelor aeriene de viteză mică.

„Prin acest program, dincolo de antrenamentul de zbor, piloții vor putea fi pregătiți și pentru antrenamentul de luptă și vor folosi această capabilitate pentru sprijinul aerian în acțiuni militare concrete”, a spus ministrul Ciucă.

Prin semnarea contractului cu Avioane Craiova S.A, Ministerul Apărării Naționale respectă strategia asumată în implementarea programelor majore de înzestrare, respectiv angajarea, la nivelul maxim posibil, a resurselor din industria de apărare din România.

Lucrările de revitalizare și modernizare ale aeronavelor IAR-99 Standard la Avioane Craiova S.A. se vor realiza și prin implicarea altor operatori economici români și străini, ceea ce va conduce la dezvoltarea pe orizontală a industriei naționale.

Ministrul apărării naționale a concluzionat că proiectul început astăzi este unul complex, de anvergură, și „sperăm ca el să reprezinte un punct de plecare pentru dezvoltarea și evoluția tehnologică în industria aeronautică românească, ale cărei produse sunt atât de necesare Forțelor Aeriene Române”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending