O proporţie de 97% dintre cetăţenii europeni din ţările Uniunii Europene, Islanda, Norvegia, Liechtenstein şi Elveţia care au cerut statut de rezident în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au primit din partea autorităţilor britanice acordul de a rămâne în această ţară după Brexit, potrivit datelor furnizate de Ministerul britanic de Interne.

Din numărul total al cererilor primite de autoritățile Regatului Unit (4.916.280), cele mai multe au fost depuse de cetățeni polonezi (911.240), urmați de români (836.980) și italieni (472.300).

© gov.uk

În perioada 28 august 2018-31 decembrie 2020, un număr de 4.514.250 de cereri au fost finalizate. Dintre acestea în cazul a 2.432.940 de persoane (54%) a fost acordat statutul de rezident permanent. 1.949.950 au primit statutul de rezident temporar, care oferă permisiunea de a continua să trăiască provizoriu în Regatul Unit şi posibilitatea de a face o nouă solicitare după cel puţin cinci ani de locuit în această ţară. 47.870 de cerceri au fost nule sau retrase, 49.210 au fost calificate drept non-valide, iar unui număr de 34.240 de persoane li s-a refuzat cererea de rezidenţă.

© gov.uk

Majoritatea cererilor au fost depuse de persoane care trăiesc în Anglia (4.446.320), Scoția (245.410) și Țara Galilor (81.280).

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Orice cetățean român care, fie se găsește deja pe teritoriul Marii Britanii, fie a intrat pe teritoriul Marii Britanii până la 31 decembrie 2020, poate să aplice pentru acest statut până la 30 iunie 2021. De la 1 ianuarie 2021, cetăţenii europeni din Marea Britanie sunt condiţionaţi să-şi demonstreze statutul atât autorităţilor dar şi atunci când închiriază o proprietate, deschid un cont bancar sau să-şi dovedească dreptul de muncă în această ţară.

Pentru a veni în sprjinul românilor din Marea Britanie Ambasada României în Regatul Unit a precizat anterior că informaţii referitoare la procedura de înregistrare sunt disponibile pe pagina de internet a Home Office (https://www.gov.uk/), pe pagina de internet a Ministerului român al Afacerilor Externe la secţiunea Brexit (http://www.mae.ro/brexit), şi pe paginile de internet a Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la secţiunea Brexit (www.ambasada-romaniei.co.uk/ro/brexit şi https://londra.mae.ro/node/2171).

În plus, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a pus la dispoziție un număr de telefon ( 07503882992 ) și o adresă de e-mail ( londra.brexit@mae.ro )  prin care românii pot solicita informaţii şi sprijin în legătură cu procedura de înregistrare în EUSS.  

De asemenea, trebuie amintit că cetățenii străini, inclusiv cei din statele membre ale Uniunii Europene, care doresc să lucreze în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2021 pot aplica online pentru viză de muncă începând din data de 1 decembrie, în cadrul unui sistem bazat pe puncte.

Regatul Unit a acceptat marți solicitarea Uniunii Europene de a prelungi până la 30 aprilie perioada provizorie de aplicare a acordului comercial post-Brexit, pentru a da Parlamentului European răgazul necesar pentru ca această instituție să ratifice documentul, anunță Guvernul de la Londra, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Într-o scrisoare adresată vicepreşedintelui Comisiei Europene, Maros Sefcovic, responsabil pentru relațiile interinstituționale și perspectivă, ministrul britanic de stat Michael Gove a confirmat acordul Londrei pentru această prelungire, adăugând că Marea Britanie doreşte să nu mai survină apoi şi alte întârzieri.

Comisia Europeană a propus la 10 februarie prelungirea cu două luni a aplicării provizorii a acordului coemrcial post-Brexit cu Regatul Unit, până când textul va putea fi tradus în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene și ratificat de Parlamentul European.

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat care a decis să desprindă de blocul comunitar, după o apartenență de aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Acordul de peste 2000 de pagini include prevederi fără precedent, cu tarife și cote zero pentru toate bunurile și reglementează o gamă largă de domenii, de la aviație și transport la cooperarea nucleară.

Deoarece negocierile nu au putut fi finalizate decât într-un stadiu foarte avansat înainte de expirarea perioadei de tranziție la 31 decembrie, iar Parlamentul European nu și-a putut exercita în timp util dreptul de control democratic, în conformitate cu tratatele, pentru a dezbate și aproba Acordul, creând posibilitatea unui vid normativ de la 1 ianuarie, Comisia Europeană a propus aplicarea acordului cu titlu provizoriu, pentru o perioadă limitată, până la 28 februarie 2021.

Liderii G7, grupul celor șapte țări industrializate care au o pondere de aproape jumătate din economia globală, au discutat vineri, pentru prima oară după instalarea lui Joe Biden la Casa Albă, despre o reconstruire mai verde a economiilor afectate de pandemia de COVID-19, prin liber schimb, și despre contracararea politicilor “neorientate spre piață” ale Chinei, informează o declarație comună adoptată de liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene.

Summit-ul G7, primul la care au participat președintele Joe Biden și prim-miniștrii Yoshihide Suga și Mario Draghi, a avut loc prin videoconferință și a fost prezidat de premierul britanic Boris Johnson, care speră să organizeze în perioada 11-13 iunie un summit în persoană la Carbis Bay, Cornwall.

Liderii au cerut o apărare mai puternică împotriva unei eventuale viitoare pandemii, discutând inclusiv posibilitatea unui tratat global pentru sănătate, după ce UE și SUA și-au anunțat creșterea contribuțiilor la un miliard de euro, respectiv două până la patru miliarde de dolari, la COVAX – mecanismul destinat dezvoltării și producerii de vaccinuri anti-COVID-19.

De asemenea, statele G7 au convenit obiectivul neutralității climatice până la orizontul anului 2050, având în vedere că prima lor reuniune virtuală a fost organizată simbolic în prima zi în care Statele Unite au revenit în cadrul acordului pentru climă de la Paris, conform ordinului executiv semnat de Joe Biden la 20 ianuarie, în prima zi a președinției sale.

“Vom face progrese în ceea ce privește atenuarea, adaptarea și finanțarea în conformitate cu Acordul de la Paris și vom realiza o transformare ecologică și tranziții de energie curată care reduc emisiile și creează locuri de muncă bune pe o cale către zero până cel târziu în 2050”, au subliniat aceștia.

Referitor la China, liderii G7 au spus că “se vor consulta reciproc cu privire la abordări colective față de politicile și practicile care nu sunt orientate spre piață”.

Ulterior, patru dintre liderii statelor G7, plus președinții Comisiei Europene și Consiliului European, s-au adresat virtual unei ediții speciale a Conferinței de Securitate de la München, Joe Biden făcând un apel către aliații europeni pentru a se pregăti împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China, pledând și pentru un parteneriat cu democrațiile din Indo-Pacific. Semnalul său a fost întâmpinat de cancelarul german Angela Merkel, de liderii instituțiilor UE și de secretarul general al NATO, care au vorbit despre o agendă comună transatlantică în fața regimurilor autoritare care subminează ordinea internațională bazată pe reguli.

Atât în contextul reuniunii G7, cât și în cadrul participării la Conferință, premierul Boris Johnson și-a anunțat intenția de a invita la summitul G7 trei țări democratice din Asia-Pacific – India, Australia și Coreea de Sud, subliniind că grupul celor șapte reprezintă “cea mai mare reuniune a democrațiilor liberale bazate pe comerț liber”.

The G7 is the great gathering of like-minded, liberal, free-trading democracies. We stand together on many issues around the world.

I look forward to working closely together ahead of the @G7 summit in Cornwall in June. pic.twitter.com/cQMR5zLxmu

— Boris Johnson (@BorisJohnson) February 19, 2021

“Am transmis clar că America a revenit la masă și sunt angajat să lucrez cu ei (n.r. – liderii din G7) pentru a controla pandemia și a aborda provocările comune”, a scris și Joe Biden, pe Twitter, el anunțând deja în mai multe rânduri că rivalitatea SUA-China va lua forma unei competiții extreme.

This morning, I met with my fellow G7 leaders for the first time as president. I made clear that America is back at the table — and I’m committed to working with them to control the pandemic and address the shared challenges we face. pic.twitter.com/TM1zAhWiPY

— President Biden (@POTUS) February 19, 2021

Videoconferința liderilor G7 a fost “un schimb foarte constructiv” în timpul căruia au fost discutate lupta împotriva pandemiei, redresarea economiei globale și cooperarea în Africa, a declarat și cancelarul german Angela Merkel, ea subliniind că acest lucru a fost “în special” făcut posibil prin schimbarea venirea lui Joe Biden la Casa Albă, care “consolidează multilateralismul”.

Prima reuniune a liderilor G7 cu Joe Biden la Casa Albă a reprezentat o revenire a tonului cooperării cu aliații și cu partenerii, într-o distanțare clară față de politica fostei administrații conduse de Donald Trump, cu care liderii G7 au avut parte de summit-uri tensionate în anii 2017-2019, în timp ce summit-ul din 2020, care trebuia să aibă loc la Camp David, a fost anulat din cauza pandemiei.

G7, format din Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Canada, are un produs intern brut cumulat de aproximativ 40 de trilioane de dolari – aproape jumătate din economia globală.