Premierul Nicolae Ciucă a avut marți, la Palatul Victoria, o întâlnire cu ministrul de externe al Marii Britanii, James Cleverly, principala temă de dialog fiind derularea parteneriatului strategic dintre cele două țări, informează Agerpres.

”Am avut o întâlnire, în urmă cu scurt timp, cu ministrul de Externe al Marii Britanii. O foarte bună oportunitate, în care am analizat situaţia de securitate şi derularea parteneriatului strategic dintre România şi Marea Britanie. Este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea acestui parteneriat strategic. Sunt o serie întreagă de linii comune, prin care aducem mai multă consistenţă acestei relaţii bilaterale. Desigur, dincolo de componenta de relaţii externe, de securitate şi apărare, componenta de cyber şi cea economică şi investiţii, am avut în dezbatere şi alte aspecte care sunt foarte bine aliniate la provocările de securitate şi provocările economice pe care împreună putem să le rezolvăm”, a detaliat Ciucă la începutul ședinței de Guvern de marți.

Conform unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul României a punctat importanța clarificării statutului cetățenilor români care au ales să rămână în Marea Britanie ca rezidenți, având în vedere drepturile lor de cetățeni europeni.

Premierul a menționat și sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei și Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește exporturile de cereale și susținerea cu produse energetice. În acest context, premierul a menționat că România asigură Republicii Moldova 80-90% din necesarul de energie.

Ministrul pentru Afaceri Externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, James Cleverly, a apreciat cooperarea bilaterală excelentă și a subliniat că proiectele comune trebuie continuate, indiferent de aspectele ce caracterizează relațiile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.

În plus, ministrul James Cleverly a dat asigurări că românii sunt bineveniți în Marea Britanie, la fel ca toți cetățenii europeni, și a remarcat profesionalismul lor și ușurința de a se integra în societatea britanică.

Înaltul oficial britanic a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova și a arătat deplina deschidere pentru cooperarea bilaterală în scopul sprijinirii, în continuare, a celor două state.

În mesajul de felicitare adresat lui Rishi Sunak după ce acesta a devenit premier britanic, președintele Klaus Iohannis își exprima dorința de a dezvolta Parteneriatul Strategic româno-britanic.

În iunie 2003, România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au convenit stabilirea Parteneriatului Strategic, prin adoptarea documentului intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”.

Potrivit MAE, la momentul respectiv, era vorba despre relațiile dintre un stat membru UE (UK) și unul în curs de aderare la UE (RO). Documentul stabilea cadrul general al relațiilor româno-britanice și cuprindea cele mai importante domenii și obiective de cooperare între România și Regatul Unit, reflectând angajamentul ambelor părți pentru promovarea relațiilor dintre cele două țări.

În iunie 2011, a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede determinarea celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii, cu atât mai mult cu cât ambele țări erau atunci membre UE. Colaborarea pe problematicile europene ocupa un loc central în structura domeniilor de cooperare ale Parteneriatului. 

În prezent, continuă negocierile părților vizând consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral și adaptarea sa la realitățile noului statut al Regatului Unit determinat de retragerea din UE.

O discuție în vederea modernizării acestuia datează din luna mai a acestui an, prilejuită de întâlnirea dintre secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota și James Cleverly, la acel moment ministru de stat pentru Europa și America de Nord în cadrul Ministerului de Externe al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Acum, acesta din urmă participă la reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO care ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu.

Premierul britanic, Rishi Sunak, a semnalat în primul său discurs major de politică externă că ”epoca de aur” a relațiilor dintre Regatul Unit și China a apus, militând pentru o abordare mai pragmatică a ”provocării sistemice” prezentate de Beijing după arestarea, la Shanghai, a unui jurnalist de la BBC, anunță AFP, citat de Agerpres, The Guardian și BBC.

În contextul în care China a lansat o demonstrație de forță în încercarea de a înăbuși cele mai puternice manifestații înregistrate în ultimele decenii, prim-ministrul și-a exprimat sprijinul față de protestatari, condamnând represiunea Beijingului.

Sunak a sugerat o înăsprire a relațiilor diplomatice și a calificat China drept o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”, confirmând totodată că strategia de apărare și securitate a Regatului Unit pentru următorul deceniu, cunoscută sub numele de Integrated Review, va fi actualizată în noul an.

În discursul susținut la Guildhall, palatul City of London, Sunak a evitat să menționeze China drept o amenințare, recunoscând că țările occidentale nu pot ignora influența acesteia asupra afacerilor globale și capacitate sa de a contribui la rezolvarea unor provocări comune, precum stabilitatea economică și schimbările climatice, ecou a poziției exprimate în contextul summitului G20.

Sunak a folosit un limbaj dur pentru a reproșa abordarea anterioară a guvernelor britanice față de China, afirmând că va respinge ”ideile pe termen scurt sau iluziile”.

Premierul a atras atenția că adversarii Marii Britanii au strategii pe ”termen lung” , iar Londra trebuie să aibă ”o viziune pe termen lung cu privire la China”.

În timp ce limbajul luni Sunak pare să fie în concordanță cu cel folosit de Statele Unite în strategia sa de securitate națională, în care este stipulat că Beijingul reprezintă o ”provocare sistemică”, refuzul său de a utiliza termenul ”amenințare” riscă să exacerbeze o altă fisură în Partidul Conservator.

În plus, această mișcare reliefează o schimbare bruscă față de poziția mai fermă adoptată în timpul candidaturii sale pentru conducerea conservatorilor, fapt ce a provocat critici care fac o comparație cu strategia pacifistă adoptată inițial de Marea Britanie față de naziști în anii 1930.

Premierul a subliniat că Marea Britanie își va aprofunda legăturile cu națiunile din Indo-Pacific, având în vedere că, potrivit acestuia, regiunea va genera mai mult de jumătate din creșterea globală, comparativ cu Europa și America de Nord care, combinate, vor contribui cu un sfert la creșterea globală până în 2050.

”Prin aprofundarea acestor legături, vom contribui la protejarea arterelor și ventriculilor economiei globale, sprijinind securitatea și prosperitatea – atât acasă, în vecinătatea noastră europeană, cât și în Indo-Pacific”, a mai spus șeful guvernului de la Londra.

Regatul Unit, Germania și Franța ”condamnă ultimele măsuri adoptate de Iran, confirmate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, de a-și extinde programul nuclear”.

”Prin creșterea capacităților sale de producție de la Fordow și Natanz, cu mult peste limitele Planului comun și cuprinzător de acțiune (JCPoA), și prin accelerarea producției de uraniu îmbogățit, Iranul a făcut noi pași importanți pentru a distruge JCPoA. Este deosebit de îngrijorătoare decizia Iranului de a crește producția de uraniu îmbogățit (UHE) în instalația subterană a centralei de la Fordow. Măsura luată de Iran reprezintă o sfidare la adresa sistemului global de neproliferare. Acest pas, care implică riscuri semnificative legate de proliferare, nu are nicio justificare civilă credibilă”, reclamă cele trei state semnatare ale Planului comun și cuprinzător de acțiune într-o declarație comună. 

Iranul a început pentru prima oară să producă uraniu îmbogăţit la nivelul de 60%, un nivel care îl aduce mai aproape de o potenţială utilizare militară la situl său nuclear subteran din Fordow, a declarat marţi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Republica islamică intenţionează, între altele, să crească în mod semnificativ producţia de uraniu slab îmbogăţit (până la 5% sau 20%) la Fordow prin instalarea a 14 noi ”cascade” de centrifuge avansate de acelaşi tip cu cele deja existente, adică IR-6, a adăugat AIEA într-un comunicat de presă.