Connect with us

MAREA BRITANIE

Brexit: Franța amenință că se va opune prin veto unui acord cu Regatul Unit dacă nu este unul ”bun”. Președintele Consiliului European dă asigurări că Cei 27 rămân uniți ”până în ultima secundă” a discuțiilor

Published

on

© European Union

Franța amenință că va respinge prin veto un acord comercial post-Brexit dacă acesta nu va răspunde anumitor exigențe, în special în materie de pescuit, a precizat vineri secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, adăugând că există în continuare un risc ca Uniunea Europeană și Regatul Unit să nu ajungă la o înțelegere, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres. 

”Dacă nu va exista un acord bun (…), ne vom opune”, a declarat el la postul de radio Europe 1.

Întrebat dacă Franţa ar face asta prin veto, el a răspuns că ”da”. ”Fiecare ţară are dreptul de veto, aşa că este posibil”. ”Vom face propria evaluare a acestui proiect de acord, dacă va exista unul”, a completat Beaune.

”Vreau să le transmit pescarilor noştri, producătorilor noştri, cetăţenilor care ne ascultă că nu vom accepta un acord cu termeni necorespunzători”, a mai precizat secretarul de stat pentru afaceri europene.

Într-o reacție ulterioară, președintele Consiliului European, Charles Michel, a dat asigurări că UE-27 va rămâne unită ”până în ultima secundă” a negocierilor post-Brexit, potrivit Agerpres.

”Vom rezista până în ultimul moment, ultima secundă a acestui proces pentru a garanta unitatea dintre noi”, a afirmat Michel, în contextul unor tensiuni apărute între Cei 27 pe ultima linie dreaptă a discuţiilor, mai ales în problema pescuitului.

”Există în acest moment un proces de negociere între negociatorii europeni şi britanici”, care discută la Londra de la începutul săptămânii, a reamintit oficialul european, temându-se probabil că această ieșire a Franței ar putea periclita mersul tratativelor, care au intrat în etapa ultimei șanse.

”Vom vedea în orele sau în zilele viitoare care vor fi următoarele etape”, a spus Michel, explicând că executivul UE va prezenta mai întâi rezultatul negocierilor, după care statele membre vor lua poziţie ‘în funcţie de ceea ce se află pe masă”. ”Nu am intenţia să anticipez”, a completat președintele Consiliului European.

Potrivit mai multor surse europene, Germania, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și Comisia Europeană vor un acord ”cu orice preţ”, dar anumite state membre, mai ales cele mai preocupate de un acord asupra pescuitului, cum sunt Franţa sau Olanda, spun că preferă un un ”no deal” în locul unei înțelegeri dezavantajoase.

Europenii afirmă că un compromis trebuie găsit în această săptămână, pe care Parlamentul European să-l poată ratifica la timp înainte de 1 ianuarie 2021, moment în care se încheie perioada de tranziție, lucru ce implică și încetarea aplicării normelor europene.

Conform RTE, o informare a reprezentanților statelor membre la UE susținută de către negociatorul-șef al UE pentru relațiilor post-Brexit, Michel Barnier, a fost amânată ca urmare a ”negocierilor intense în desfășurare la Londra”.

Discuțiile au fost reluate vineri dimineața, dar speranța obținerii unui acord în această zi începe să pălească.

Negociatorul european Michel Barnier se afla vineri dimineaţa încă la Londra pentru continuarea discuţiilor.

Trei puncte blochează încă încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Regatul Unit şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Joe Biden a devenit al 13-lea președinte al SUA care s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a și a invitat-o la Casa Albă: M-a întrebat de Vladimir Putin și Xi Jinping

Published

on

© The Royal Family/ Facebook

Preşedintele american Joe Biden a declarat că regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cu care a luat ceaiul duminică după amiaza la Windsor, i-a adus aminte de mama sa, relatează Reuters şi dpa.

“Nu cred că s-ar simţi insultată, dar mi-a adus aminte de mama, privirea şi pur şi simplu generozitatea ei”, a mărturisit Biden presei cu puţin timp înainte de plecarea sa de la Londra, informează Agerpres.

El a adăugat că a avut o discuţie “grozavă” cu suverana, care l-a întrebat de liderul rus, Vladimir Putin, şi de cel chinez, Xi Jinping.

Cuplul prezidenţial american a petrecut la castelul Windsor peste o oră, cu circa 10 minute mai mult decât era prevăzut.

Biden a invitat-o, cu acest prilej, pe regină să viziteze Casa Albă.

Joe Biden s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a și vineri, în cadrul unei recepții pe care monarhul britanic a găzduit-o în timpul summitului G7.

Un număr de 14 preşedinţi s-au succedat la şefia Statele Unite în timpul domniei de 69 de ani a suveranei britanice, de la Harry S. Truman la Joe Biden.

Joe Biden a fost cel de-al 13-lea președinte american care s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh în viață din lume și cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii, începută la 6 februarie 1953, Lyndon B. Johnson fiind singurul preşedinte american pe care regina nu l-a întâlnit. 

Primul șef de stat american pe care aceasta l-a cunoscut personal a fost Harry Truman, pe care l-a întâlnit la Washington în octombrie 1951, pe când avea 25 de ani și era prințesă. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Declarația finală a summitului G7: Liderii marilor democrații și-au aliniat valorile și interese, convenind o abordare dură față de China și cerând Rusiei să renunțe la comportamentul destabilizator

Published

on

© No. 10/ Flickr

Liderii G7, format ce reunește cele mai puternice democrații ale lumii, au convenit asupra unei abordări dure față de China și au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, angajându-se totodată la măsuri menite să pună capăt pandemiei de COVID-19, să consolideze sistemele globale de sănătate, să reclădească economiile lor pe baze reziliente și să promoveze valorile democratice și parteneriatele globale.

Întruniți la Carbis Bay, în Marea Britanie, pentru un summit care a durat trei zile – primul pentru președintele american Joe Biden și ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene au adoptat o declarație finală de 25 de pagini, călăuziți de șase principii centrale – sfârșitul pandemiei și pregătirea pentru viitor, revigorarea economiei, asigurarea prosperității, protejarea planetei, consolidarea parteneriatelor globale și îmbrățișarea valorilor democratice -, sub obiectivul “Build back better”.

Liderii G7, încântați de revenirea SUA și alinierea valorilor democratice

“Împreună construim din nou mai bine, mai verde și mai echitabil”, a spus premierul britanic Boris Johnson, gazda reuniunii, care a salutat prezența președintelui american Joe Biden, cu care a adoptat o nouă Cartă a Atlanticului.

Venirea la putere a lui Joe Biden în Statele Unite a adus “un nou” elan lucrărilor G7, a afirmat cancelarul german Angela Merkel, la finalul ultimului său summit G7, în timp ce Emmanuel Macron s-a arătat “categoric” că Joe Biden i-a convins pe aliați că “Statele Unite au revenit” și că vor construi împreună cu aliații democratici “un leadership prin parteneriat”.

“Încrederea a revenit în G7. Punctele de vedere, valorile și interesele noastre sunt aliniate”, a exclamat, la finalul summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj menit să salute schimbarea de paradigmă din partea SUA, prin venirea la putere a lui Joe Biden.

“Următoarea oprire pentru premierul Justin Trudeau și președintele Joe Biden este Bruxelles pentru summiturile UE-Canada și UE-SUA. Capitala Europei vă va primi cu brațele deschise. Următorul pas în revigorarea relației noastre transatlantice”, a spus și Charles Michel, președintele Consiliului European.

B3W – inițiativa G7 de a contrabalansa “noile drumuri ale mătăsii” cu care China își extinde influența globală

“Suntem într-o competiţie, nu cu China în sine, cu autocraţii şi guvernele autocrate din lume, în lumea secolului XXI care se schimbă rapid”, a spus și președintele american Joe Biden, la finele summitului de la Cornwall.

Astfel, liderii G7 au lansat Parteneriatul Build Back Better World (B3W), o inițiativă care urmărește să rivalizeze cu “Noul Drum al Mătăsii” prin care China își extinde influența globală. Ei au convenit să lanseze o nouă și îndrăzneață inițiativă globală de infrastructură, Build Back Better World (B3W) – “Să construim din nou o lume mai bună”, un parteneriat de infrastructură bazat pe valori, de înaltă calitate și transparent, condus de marile democrații, pentru a contribui la reducerea nevoilor de infrastructură de peste 40 de trilioane de dolari în țările în curs de dezvoltare, care au fost afectate de pandemia COVID-19.

Aceasta reprezintă o idee menită să concureze economic şi politic cu iniţiativa chineză Belt and Road (BRI), lansată de preşedintele chinez Xi Jinping în anul 2013 ca un plan pentru proiecte de infrastructură şi alte investiţii realizate de China în special în Asia şi Europa. Peste 100 de ţări au semnat cu China acorduri în cadrul iniţiativei Belt and Road, pentru proiecte precum construcţia de căi ferate, porturi, autostrăzi şi alte elemente de infrastructură.

Țările G7 strâng rândurile în fața concurenței globale cu China

Poziția țărilor G7 cu privire la China a devenit extrem de nuanțată, reliefând deopotrivă stările de concurență sistemică și de cooperare.

“În ceea ce privește China și concurența în economia globală, vom continua să ne consultăm cu privire la abordări noastre colective pentru a contesta politicile și practicile care nu sunt de piață și care subminează funcționarea echitabilă și transparentă a economiei globale”, se arată în textul final al summitului, fiind prima dată când liderii G7 îşi exprimă criticile la adresa Chinei atât de explicit într-o declaraţie finală.

În acelaşi timp, declaraţia evidenţiază un interes comun în ce priveşte cooperarea cu China în provocări globale cum sunt lupta împotriva schimbărilor climatice şi protejarea biodiversităţii.

Liderii statelor G7 au îndemnat China să “respecte drepturile omului” ale minorităţii musulmane uigure din regiunea Xinjiang, precum şi în Hong Kong.

Liderii marilor democrații globale au invocat și “importanţa păcii şi stabilităţii în strâmtoarea Taiwan”, declarându-se în favoarea unei zone indo-pacifice libere pe fondul tensiunilor îngrijorătoare din Mările Chinei de Est și de Sud.

Statele G7 cer Rusiei să pună capăt activităților destabilizatoare și să își retragă trupele din Crimeea și de la frontiera cu Ucraina

Trecând de la China la Rusia, statele G7 au îndemnat Federația Rusă să pună capăt “activităţilor destabilizatoare”, să respecte drepturile omului şi să-i “tragă la răspundere” pe responsabilii de atacuri informatice de pe teritoriul său.

“Cerem Rusiei să ancheteze de urgenţă, să explice într-un mod credibil şi să furnizeze explicaţii credibile privind utilizarea de arme chimice pe teritoriul său, să pună capăt represiunii sistematice împotriva societăţii civile şi a media independente şi să-i identifice şi tragă la răspundere pe cei care, dintre graniţele sale, lansează atacuri cibernetice”, se arată în comunicatul final al summitului de la Cornwall, agreat de Joe Biden și ceilalți șefi de state sau de guverne înaintea summit-ului pe care liderul SUA îl va avea cu președintele rus, Vladimir Putin, la Geneva.

În același context, liderii G7 și-au reiterat apelul pentru o relație predictibilă și stabilă cu Rusia, însă au arătat că această evoluție este condiționată de respectarea și sprijinirea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.

“Facem apel la Rusia să atenueze tensiunile și să acționeze în conformitate cu obligațiile sale internaționale și să își retragă trupele militare și materiale de la frontiera de est a Ucrainei și din peninsula Crimeea”, au adăugat liderii G7, format din care Rusia a fost exclusă în 2014 după anexarea ilegală a Crimeei.

Nu în ultimul rând, liderii statelor G7 s-au angajat să distribuie un miliard de doze de vaccin anti-COVID-19 statelor sărace, până la sfârşitul anului viitor, a anunţat premierul britanic Boris Johnson.

Vaccinurile vor fi livrate prin donaţii din partea statelor membre şi prin mecanismul COVAX.

Summitul G7 din Marea Britanie a reprezentat primul moment de referință democratică și transatlantică dintr-o suită care mai cuprinde summitul NATO de la Bruxelles, din 14 iunie, și summitul Uniunea Europeană – Statele Unite, prilejuri prin care democrațiile lumii caută să se adapteze noi ere a competiției strategice cu autocrațiile, marcate de ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

Published

on

© European Union 2021

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au atras atenţia Londrei, sâmbătă, că “cele două părţi” trebuie să aplice acordul privind Brexit-ul, în cadrul unei întâlniri cu Boris Johnson pe fondul tensiunilor în legătură cu Irlanda de Nord. De cealaltă parte, premierul britanic le-a cerut liderilor din UE să dea dovadă de “pragmatism” pentru a ajunge la un compromis.

“Acordul din Vinerea Mare și pacea pe insula Irlanda sunt primordiale. Am negociat un protocol care păstrează acest lucru, semnat și ratificat de Regatul Unit și Uniunea Europeană. Ne dorim cele mai bune relații posibile cu Regatul Unit. Ambele părți trebuie să pună în aplicare ceea ce am convenit. Există o unitate totală a UE în această privință”, au scris Charles Michel și Ursula von der Leyen, în mesaje separate, dar identice, pe Twitter.

De partea cealaltă, premierul britanic Boris Johnson le-a cerut liderilor din UE să dea dovadă de “pragmatism” şi de “compromis” în privinţa dispoziţiilor post-Brexit pentru Irlanda de Nord, pentru a fi găsită rapid o soluţie, a spus purtătorul său de cuvânt, după o serie de întâlniri pe care şeful guvernului de la Londra le-a avut în contextul reuniunii G7, informează Agerpres și Reuters, citând un purtător de cuvânt al Guvernului britanic.

Johnson “şi-a exprimat clar dorinţa de pragmatism şi de compromis din partea tuturor, dar a subliniat că protejarea acordului (de pace) din Vinerea Mare este primordială“, a precizat Downing Street.

De asemenea, premierul britanic Boris Johnson a avertizat Uniunea Europeană că va face ”orice este nevoie” pentru a asigura desfăşurarea neîngrădită a fluxurilor comerciale între Marea Britanie şi Irlanda de Nord, inclusiv prin activarea clauzei de salvgardare din acordul de Brexit.

”Cred că putem rezolva asta, dar prietenii şi partenerii noştri europeni trebuie să înţeleagă că vom face orice este nevoie (…) Dacă protocolul va continua să fie aplicat în acest mod, atunci desigur că nu vom ezita să invocăm articolul 16′. Am vorbit astăzi (la summitul G7) cu unii dintre prietenii noştri, care nu par să înţeleagă că Regatul Unit este o singură ţară, un singur teritoriu. Pur şi simplu trebuie să le bag asta în cap”, a mai spus premierul britanic”, a declarat Johnson la postul Sky News, sugerând invocarea unei clauze de salvgardare şi extinderea unilaterală a perioadei de graţie pentru controalele în porturile nord-irlandeze..

Premierul britanic s-a întâlnit sâmbătă, în marja summitului G7 pe care îl găzduiește la Carbis Bay, cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi cu liderii instituțiilor UE, Ursula von der Leyen şi Charles Michel.

Astfel și preşedintele francez Emmanuel Macron i-a cerut premierului britanic Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” în cadrul Brexit-ului, pe fondul tensiunilor din Irlanda de Nord.

Şeful statului francez s-a declarat “pregătit” pentru o relansare a relaţiilor franco-britanice, dar “a subliniat că acest nou angajament presupune ca britanicii să îşi respecte cuvântul dat europenilor şi cadrul definit de acordurile privind Brexit-ul”, a precizat Palatul Elysee.

Dosarul privind Irlanda de Nord şi dispoziţiile comerciale speciale prevăzute pentru această provincie britanică după Brexit afectează relaţiile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

Subiectul umbreşte summitul G7 care se desfăşoară până duminică în sud-vestul Angliei, unde liderii marilor puteri şi ai UE încearcă să ofere imaginea unui front unit care vrea să dinamizeze din nou multilateralismul pentru a favoriza relansarea post-pandemică şi pentru a lupta împotriva încălzirii climatice.

Amintim că premierul britanic Boris Johnson și președintele SUA Joe Biden au încercat joi să aplaneze divergențele privind Irlanda de Nord, în prima lor întrevedere prilejuită de summitul G7, găzduit de Regatul Unit.

Londra acuză Bruxellesul că adoptă o “abordare foarte puristă” în privinţa aplicării de noi dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord, conţinute în ‘protocolul nord-irlandez’ negociat intens în cadrul Brexit-ului.

Prin menţinerea de facto a Irlandei de Nord în uniunea vamală şi piaţa unică europene, aceste măsuri sunt surse de tensiuni în provincia britanică, provocând chiar ciocniri violente la începutul lui aprilie.

Aceste măsuri au fost negociate în cadrul acordului de Brexit semnat în 2019 de guvernul lui Boris Johnson, însă provoacă puternice tensiuni în provincia britanică, perturbând schimburile cu insula britanică şi suscitând furia unioniştilor loiali coroanei britanice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL13 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR15 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș16 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE17 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ17 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending