Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

BREXIT: Klaus Iohannis va reprezenta România la cel mai important Consiliu European de când a fost ales președinte

Published

on

Un Consiliu European crucial urmează miercuri și joi (18-19 februarie) la Bruxelles privind tema Brexit-ului. 28 de lideri ai statelor membre, printre care și președintele Klaus Iohannis, vor analiza și decide asupra planului în patru puncte propus de Donald Tusk pentru rămânerea Marii Britanii la masa establishment-ului european, chestiune în care se va aborda însăși viitorul și esența UE.

Liderii statelor membre vor avea pe masa discuțiilor planul în patru puncte publicat de președintele Consiliului European, Donald Tusk, liderul european însărcinat cu găsirea unui numitor comun între UE și Marea Britanie pentru ca guvernul de la Londra să-și determine cetățenii să voteze pentru menținerea uneia dintre cele mai importante economii europene și mondiale în rândul proiectului european.

brexit council

A rămâne sau a nu rămâne în aceeași formulă, aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundă nu doar poporul britanic, dar și celelalte 27 de state membre UE în următoarele două săptămâni. Mai este multă muncă. Mizele sunt importate în acest joc”, a menționat Tusk într-o scrisoare adresată liderilor europeni cu prilejul prezentării planului său la începutul lunii februarie.

Ce a cerut Marea Britanie

1. Protejarea pieței unice pentru Marea Britanie și pentru alte state care nu sunt în zona euro.

2. Creșterea competitivității. Cameron a declarat că dorește „să înscrie competitivitatea în ADN-ul Uniunii Europene” prin reducerea dificultăților cu care se confruntă întreprinzătorii.

3. Să i se permită Marii Britanii să nu se alinieze la ambiția Uniunii Europene de a forma „o uniune cât mai profundă” și de a consolida rolul parlamentelor naționale.

4. Să li se restricționeze emigranților din UE accesul la beneficii, atât celor care sunt încadrați în câmpul muncii, cât și celor care nu muncesc. Miniștrii britanici doresc să oprească presoanele care vin în Marea Britanie cu scopul de a beneficia de avantaje. Condiția pentru a se bucura de acestea este să fie rezident al Marii Britanii cu o vechime de 4 ani.

Ce cuprinde planul propus de președintele Consiliului European

1. Statele membre a căror monedă oficială nu este euro nu vor împiedica implementarea actelor de reglementare ce vizează funcționarea zonei euro și se vor abține de la adoptarea unor măsuri care prejudiciază obiectivele Uniunii Economice și Monetare. Statele zonei euro vor respecta drepturile și competențele statelor ce nu dețin moneda unică, iar acestea din urmă nu edifica obstacole pentru consolidarea integrării economice.

2. Asumarea unor pași concreți realizați de instituții și statele membre împreună pentru o reglementare mai bună, diminuarea presiunilor administrative și birocratice și energizarea rolului IMM-urilor pentru economia europeană.

3. Competențele conferite de statele membre Uniunii pot fi modificate, pentru a le reduce sau consolida, numai printr-o revizuire a tratatelor și prin acordul tuturor statelor membre. Tratatele conțin deja prevederi specifice prin care anumite state au dreptul de a nu participa sau de a se excepta de aplicarea anumitor norme europene. Referirile la o uniune și mai strânsă între popoare sunt, prin urmare, compatibile cu diferite forme ale integrării pentru statele membre și nu le obligă pe acestea să urmărească o destinație comună. Mai mult decât atât, se propune și posibilitatea de instituire a unui act legislativ prin care minim 55% dintre voturile alocate Parlamentelor naționale (o procedură a cartonașului roșu), utilizate în conformitate cu principiul subsidiarității, le permite statelor membre să blocheze sau să reformuleze o inițiativă legislativă a Comisiei.

4. Comisia Europeană va fi delegată să propună forme de amendare a legislației de procedură și a regulamentelor ce vor fi aplicate în această chestiune. Implementarea unui astfel cadru juridic ar autoriza statele membre să limiteze accesul la beneficii muncitorilor din UE care sunt noi intrați pe piața muncii a unei țări membre pentru o perioadă de patru ani de la angajarea acestora.

Ce spun liderii și statele membre

cameron iohannis

FOTO: Administrația Prezidențială

”Locul Marii Britanii e clar in familia europeană. UE e mai puternică cu Marea Britanie în interior și Marea Britanie e mai puternică in UE”, i-a transmis președintele Klaus Iohannis lui David Cameron la vizita sa de la București de la finalul anului trecut, iar poziția României nu s-a schimbat. Cu toate acestea, într-o întrevedere la Palatul Cotroceni cu președintele Consiliului European, Iohannis a transmis că în chestiunea negocierilor cu Londra ”nu trebuie să fie puse în discuție drepturile cetățenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea ce privește accesul la prestațiile sociale”.

”Dacă aş spune că avem un plan B, acest lucru ar lăsa impresia că există o voinţă a Comisiei de a lua serios în considerare posibilitatea ca Marea Britanie să poată părăsi Uniunea Europeană. Prin urmare, nu intru în detalii privind un plan B“, a declarat și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei, cu privire la tema Brexit-ului.

Citiți și ‎ANALIZĂ‬ Consiliu European crucial pentru viitorul UE la Bruxelles: Spre evitarea unui ‪‎BREXIT‬. Ce a cerut David Cameron și ce a oferit Uniunea Europeană

”Vă pot garanta că Parlamentul European va trata imediat după referendumul de rămânere în UE pentru a legifera asupra propunerii Comisiei”, a afirmat și Martin Schulz, după o întâlnire avută cu premierul britanic David Cameron.

Premierul Olandei, Mark Rutte, a declarat la rândul său că: ”Foarte multe progrese s-au înregistrat, dar avem nevoie ca la summit-ul european ce stă să înceapă să se ajungă la un acord. Este important pentru toate părțile, atât economic, cât și politic ca Marea Britanie să rămână în UE. Dacă vom reuși asta, putem consolida cooperarea europeană”.

FOTO: Frank Walter Steinmeier Facebook Official Page

FOTO: Frank Walter Steinmeier Facebook Official Page

Considerăm cu fermitate că Uniunea Europeană rămâne cel mai bun răspuns pentru provocările actuale și ne permite să urmăm diferite căi ale integrării. O Uniune mai consolidată între popoarele Europei”, au declarat și miniștrii de externe ai celor șase țări membre fondatoare ale UE, reuniți recent la Roma, într-un format care arată importanța momentului de cumpănă.

Deși Marea Britanie nu a fost menționată în declarația miniștrilor, referile la ”o Uniune mai consolidată între poparele Europei” este atât o prevedere în tratatul de funcționare al UE, cât și un subiect de negociere de la care Londra dorește să se excepteze, însă orice modificare a unei asemenea prevederi pune la îndoială însăși filosofia existențială a Uniunii.

Într-o întrevedere comună la Strasbourg, liderii Franței și Germaniei, Francois Hollande și Angela Merkel, au exclus posibilitatea unor noii concesii către Marea Britanie.

”Dorim ca Marea Britanie să rămână membră UE, dar și ca britanicii să fie convinși că este mai bine să rămână în familie. Nu vrem numai o Europă britanică, ci mai degrabă o propunere care să cuprindă întrega Europă”, a spus și liderul europarlamentarilor PPE, Manfred Weber.

Este esențial ca Marea Britanie să rămână membră. Marea Britanie în afara UE ar fi mai slabă”, a avertizat și Gianni Pittella, liderul S&D.

Europa fără Marea Britanie nu contează, nu este o contrapondere pentru China, Rusia, Statele Unite, America, fiind în fapt Putin cel care câștigă, deoarece Putin dorește o Europă divizată”, a completat și Guy Verhofstadt.

Avertismente și de pe celălalt mal al Atlanticului

Conform Casei Albe, Barack Obama a vorbit cu David Cameron la telefon și a reafirmat ”sprijinul Statelor Unite pentru o Mare Britanie puternică într-o Europă la fel de puternică”.

Alte subiecte de pe ordinea de zi. Criza migrației: soluții într-o instabilitate crescândă

Un subiect la fel de important prin recrusdescența sa va fi criza migrației, temă în cadrul căreia liderii statelor membre vor realiza o trecere în revistă și o evaluare și vederea îndeplinirii deciziilor luate până acum în vederea proximei reuniuni din luna martie.

Prevenirea fluxurilor ilegale de migranți va fi o chestiune pe care statele membre o vor aborda, mai ales în contextul în care miniștrii Apărării din statele membre NATO (22 sunt membre și UE) au autorizat o misiune de patrulare în Marea Egee pentru a preîntâmpina tentative ilegale de intrare pe teritoriul Uniunii.

Consolidarea capacității de protejare a granițelor externe și întărirea activității Frontex (Agenția de Frontieră a Uniunii) va fi amplu discutată de liderii Uniunii, mai ales că prin intermediul Comisiei Europene se așteaptă o propunere legislativă în acest sens, care ar putea culmina cu înființarea unei gărzi de coastă pentru patrulare și protejare a granițelor.

La fel de importante sunt chestiunile responsabilității și securității interne, ținând cont de deciziile precedente: relocarea a 160000 de migranți și eficientizarea centrelor de primire (hotspots).

Chestiunea refugiaților va fi una de amplu interes și la Consiliul European de joi și vineri, dar și înaintea reuniunii. Germania, Franța și Austria vor co-organiza o reuniune informală joi cu președintele Comisiei Europene, dar și lideri din alte 9 state afectate de traseul migranților. Reuniunea va avea loc la sediul Reprezentanței Austriei la UE, iar ea ar fi trebuit să participe și premierul turc, Ahmet Davutoglu, dar care și-a anulat prezența din cauza atentatului de la Ankara în care au decedat peste 28 de persoane.

La summit-ul UE se va mai aborda și dimensiunea guvernanței economice din zona euro.

Mai multe detalii despre primul Consiliu European al anului – AICI.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
7 Comments

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis a pledat pentru sprijin european acordat R. Moldova și Ucrainei și pentru importanța strategică a zonei Mării Negre

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, prilej cu care a subliniat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, a arătat importanţa continuării sprijinului pentru Republica Moldova şi a insistat asupra importanţei strategice a zonei Mării Negre.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile au vizat situaţia din Ucraina, securitatea şi apărarea europene, extinderea UE, situaţia din Orientul Mijlociu, gestionarea migraţiei, provocările din sectorul agricol european, evoluţiile privind relaţiile externe ale Uniunii şi aspecte legate de viitoarea Agendă Strategică a UE.

Preşedintele Iohannis a accentuat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, salutând evoluţiile recente privind agrearea acordării de sprijin prin intermediul Facilităţii Europene pentru Pace şi necesitatea continuării eforturilor în această direcţie, arată sursa citată.

Şeful statului a reiterat că România este în continuare unul dintre susţinătorii fermi ai Ucrainei, continuând să acorde asistenţă în plan bilateral pe toate dimensiunile, în special pe palier umanitar, militar şi în ceea ce priveşte tranzitul cerealelor ucrainene.

Totodată, Klaus Iohannis a subliniat şi importanţa continuării sprijinului european pentru Republica Moldova, care se confruntă cu ameninţări hibride fără precedent din partea Federaţiei Ruse, în contextul pre-electoral pe care îl traversează.

De asemenea, preşedintele a insistat şi asupra importanţei strategice a zonei Mării Negre, atât pentru securitatea şi stabilitatea regiunii, cât şi a întregii Europe, pledând pentru o abordare de securitate cuprinzătoare a Uniunii Europene care să includă întreaga regiune a Mării Negre.

Citiți și R. Moldova și Ucraina, un nou pas pe calea europeană: Liderii UE susțin adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea la UE

Conform sursei citate, şeful statului a pledat pentru un calendar predictibil de aderare pentru Ucraina şi Republica Moldova, respectiv pentru adoptarea rapidă a Cadrelor de negociere propuse de Comisia Europeană şi pentru organizarea cât mai curând posibil, în acest semestru, a primelor Conferinţe interguvernamentale politice cu cele două ţări candidate.

În acelaşi timp, preşedintele Iohannis a arătat necesitatea sprijinirii Georgiei în avansarea agendei de reforme prioritare şi consolidarea rezilienţei şi a exprimat susţinerea pentru decizia de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia şi Herţegovina.

În context, şeful statului a reiterat sprijinul puternic al ţării noastre pentru avansarea politicii de extindere a Uniunii în paralel cu discuţiile privind reforma internă a UE.

Citiți și Liderii europeni cer instituțiilor UE să avanseze “rapid și fără întârziere” sporirea capabilităților de apărare și bazei industriale de apărare europeană

Un alt subiect important discutat de lideri a vizat securitatea şi apărarea europeană.

Preşedintele Iohannis a menţionat că România “va participa în mod activ şi constructiv la eforturile Uniunii vizând susţinerea Ucrainei, precum şi în direcţia consolidării industriei europene de apărare”, precizează Administraţia Prezidenţială.

Totodată, el a subliniat că demersurile de întărire a apărării europene trebuie întreprinse în deplină complementaritate şi coordonare cu NATO, care rămâne un partener fundamental în asigurarea securităţii europene.

Şeful statului a transmis şi că o industrie europeană de apărare puternică este o condiţie prealabilă pentru obţinerea unei pregătiri corespunzătoare pentru apărare şi pentru a răspunde în mod adecvat provocărilor de securitate actuale.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat şi necesitatea susţinerii financiare corespunzătoare a investiţiilor în acest domeniu strategic, pledând, împreună cu o serie de alţi lideri europeni, pentru revizuirea politicii de împrumut a Băncii Europene de Investiţii în vederea susţinerii noilor obiective legate de apărare, menţionează sursa citată.

Iohannis a reiterat şi importanţa continuării demersurilor de consolidare a pregătirii militare şi civile a UE şi a răspunsului la situaţii de criză, un obiectiv esenţial în actualul context internaţional marcat de suprapunerea a multiple crize şi provocări, solicitând o acţiune consolidată în acest domeniu, în beneficiul statelor membre şi al cetăţenilor europeni, mai precizează Administraţia Prezidenţială.

În legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, şeful statului a informat cu privire la sprijinul concret al României prin asistenţă umanitară pentru populaţia civilă din Gaza, atât în plan bilateral, cât şi prin canalele partenerilor.

El a arătat că România rămâne angajată în a promova iniţiative în vederea ajungerii la un acord final pentru o pace regională cuprinzătoare şi durabilă în zonă şi a evidenţiat contribuţia ţării noastre la operaţia EUNAVFOR-ASPIDES pentru stabilizarea situaţiei în Marea Roşie.

Referitor la situaţia agricolă, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că Uniunea trebuie să identifice toate măsurile necesare pentru ca sectorul agricol să rămână competitiv şi durabil, în paralel cu implementarea unor soluţii la problemele semnalate de fermieri, inclusiv cele legate de asigurarea unei finanţări adecvate a acestui domeniu.

În context, oficialul român a pledat pentru necesitatea asigurării unei mai mari flexibilităţi în aplicarea Politicii Agricole Comune.

De asemenea, preşedintele s-a pronunţat pentru obţinerea unui acord privind definitivarea viitoarei Agende Strategice până la finalul acestui semestru, “exprimând sprijinul României pentru continuarea reflecţiei în coordonatele stabilite la Granada în 2023 şi pentru formularea unor obiective realiste şi bazate pe principiile unităţii şi solidarităţii europene”, mai arată sursa citată.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Cine crede că Rusia se va opri în Donbas și Crimeea se înșeală, avertizează Macron după ce Moscova spune că este “în stare de război” în Ucraina

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Cine crede că Rusia se va opri în Donbass și Crimeea se înșeală, a declarat vineri președintele francez Emmanuel Macron la finalul summitului de primăvară al Consiliului European de la Bruxelles.

Întrebat de presă despre comentariile Kremlinului cu privire la faptul că Rusia se consideră în război din cauza intervenției Occidentului de partea Ucrainei, Macron a spus că ar fi o greșeală să creadă că Rusia intenționează să își oprească agresiunea în Donbass și Crimeea.

Prin utilizarea acestui termen, se deschide chiar și o incertitudine cu privire la obiectivele militare ale Rusiei“, a adăugat el, la o săptămâna după ce a susținut că războiul din Ucraina este “existențial pentru Europa” pentru că dacă Rusia câștigă, credibilitatea Europei va fi zero, iar Moscova “va amenința Moldova, România și Polonia”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia se consideră în război din cauza implicării Occidentului de partea Ucrainei şi nu poate permite existenţa la graniţele sale a unui stat care s-a arătat gata să folosească orice metodă pentru a prelua controlul asupra Crimeei.

“Ne aflăm în stare de război. Da, aceasta a început ca o operaţiune militară specială, dar de îndată ce această bandă s-a format, când Occidentul colectiv a participat la toate acestea alături de Ucraina, pentru noi a devenit un război”, a spus Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

O reacție în acest sens au avut și președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului de două zile de la Bruxelles.

”Nu suntem intimidaţi de Rusia”, a spus Michel în conferinţa de presă organizată după încheierea summitului Consiliului European.

El a adăugat că declaraţiile Rusiei legate de război arată importanţa construirii unei industrii a apărării a Uniunii Europene.

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că respectivele comentarii ale Kremlinului arată că acesta a trădat populaţia rusă în ultimii doi ani ascunzând faptele şi negând că Rusia se află în război.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

“Nu suntem intimidați de Rusia” – Reacția UE după ce Kremlinul, într-o schimbare de limbaj, spune că Rusia este “în stare de război” în Ucraina din cauza Occidentului

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de posibile contramăsuri luate de Moscova împotriva intenţiei de a folosi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a înarma Ucraina, au afirmat vineri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reacționând totodată la noua poziție a Moscovei, care a renunțat la terminologia “operațiune militară specială” cu referire la Ucraina și spunând că se află în “stare de război”.

”Nu suntem intimidaţi de Rusia. Şi credem că este corect ca veniturile din acele active străine să fie folosite pentru Ucraina întrucât aceasta este victima agresiunii lansate de Rusia”, a spus Michel în conferinţa de presă organizată după încheierea summitului Consiliului European, desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles, relatează Reuters.

El a adăugat că declaraţiile Rusiei legate de război arată importanţa construirii unei industrii a apărării a Uniunii Europene.

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că respectivele comentarii ale Kremlinului arată că acesta a trădat populaţia rusă în ultimii doi ani ascunzând faptele şi negând că Rusia se află în război.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia se consideră în război din cauza implicării Occidentului de partea Ucrainei şi nu poate permite existenţa la graniţele sale a unui stat care s-a arătat gata să folosească orice metodă pentru a prelua controlul asupra Crimeei.

“Ne aflăm în stare de război. Da, aceasta a început ca o operaţiune militară specială, dar de îndată ce această bandă s-a format, când Occidentul colectiv a participat la toate acestea alături de Ucraina, pentru noi a devenit un război”, a spus Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

Citiți și În lipsa unui consens, liderii europeni cer Consiliului UE să continue negocierile privind utilizarea profiturilor activelor blocate ale Rusiei în sprijinul Ucrainei

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au agreat joi o decizie de moment prin care invită Consiliul Uniunii Europene să ducă mai departe discuțiile privind utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, în ceea ce reprezintă un compromis de etapă având în vedere opoziția mai multor state, dar și temerile exprimate de instituții bancare privind potențiale acționări în instanță din partea Rusiei.

Consiliul European a analizat progresele înregistrate cu privire la următorii pași concreți în sensul direcționării veniturilor extraordinare provenite din activele blocate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei, inclusiv posibilitatea de a finanța sprijinul militar. Acesta invită Consiliul să ducă mai departe lucrările referitoare la propunerile recente ale Înaltului Reprezentant și ale Comisiei“, se arată în concluziile adoptate.

Șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO8 mins ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

U.E.15 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO17 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE17 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA20 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.20 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending