Connect with us

U.E.

BREXIT. Michel Barnier, poziție fermă la finalul celei de-a doua runde de discuții cu Londra privind viitoarele relații: Regatul Unit nu poate să refuze prelungirea perioadei de tranziţie şi în acelaşi timp să nu se mişte, să nu facă progrese

Published

on

Negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier, a deplâns vineri lipsa unor ”progrese tangibile”, la finalul celei de-a doua runde de negocierii cu reprezentanții Regatului Unit, aceștia din urmă refuzând să discute aspecte stringente ale viitorului acord, precum accesul pescarilor europeni la apele britanice, anunț AFP, Reuters și DPA, citate de Agerpres și The Guardian.

În cadrul unei conferințe de presă, desfășuratw la finalul unei săptămâni de discuții cu reprezentanții Londrei, realizate prin videoconferință, Barnier nu și-a ascuns frustrarea provocată de echipa britanică, condusă de David Frost, care a reiterat decizia de neclintit, aceea că Regatul Unit va părăsi piața unică și uniunea vamală la finalul acestui an, moment în care se încheie perioada de tranziție, cu sau fără un acord.

Obiectivul pe care îl aveam, de a avansa pe baza unor progrese tangibile este atins doar în mică măsură. Regatul Unit nu poate să refuze prelungirea tranziţiei şi în acelaşi timp să nu se mişte, să nu facă progrese pe anumite subiecte care sunt importante pentru Uniunea Europeană”, a spus Barnier.

Britanicii au impus acest calendar foarte riguros, excepţional pentru o negociere atât de importantă”, a adăugat reprezentantul Bruxelles-ului.

Întrebat dacă Uniunea Europeană poate solicita o extindere a perioadei de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020, dacă Regatul Unit nu își va exprima această doleanță, Barnier a menționat că nu doar o singură parte poate fi ”demandeur”, dar este nevoie de o decizie agreată de ambele tabere înainte de 30 iunie, după cum este stipulat în Acordul de retragere a Regatului Unit.

”Din punctul nostru de vedere, este prea devreme să ne pronunțăm pe acest subiect”, a adăugat oficialul european, care a completat că executivul european va evalua situația la începutul lunii iunie. Perioada de tranziție poate fi prelungită cu maximum doi ani, cu acordul părților.

Cele două echipe de negociere s-au reunit până în prezent doar de două ori de când Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020, calendarul întâlnirilor fiind afectat de pandemia de coronavirus. La acest aspect se adaugă și faptul că luna trecută ambii negociatori au anunțat că manifestă simptome specifice COVID-19. 

Barnier a evocat patru domenii în care progresele au fost ”dezamăgitoare”, sublinind cât de importate sunt acestea pentru Uniunea Europeană.

Acesta a precizat că oferta Bruxelles-ului lansată Londrei, aceea a unui acord cu tarife și cote zero, în schimbul respectării standardelor de mediu și de ajutor social, va garanta Regatului Unit ”un acces fără precedent”, pentru o țară terță, la piața unică. Doar că Regatul Unit, a continuat Barnier, ”nu a oferit garanții suficiente privind acest domeniu” și chiar ”a denunțat” premisa unei concurențe echitabile.

Făcând trimitere la repetatele afirmații ale britanicilor, și anume că vom negocia de pe o poziție egală, Michel Barnier a evidențiat diferențele de dimensiune între cele două părți.

Negociatorii britanici tot repetă că vom negocia de pe poziții suverane egale. Este în regulă, dar realitatea negocierilor este aceea de a identifica și stabili cea mai bună relație posibilă între o piață de 66 de milioane de consumatori, aflată pe o parte a canalului, și o piață de 450 de milioane de consumatori, aflată de cealaltă parte. Aceasta este realitatea”, a explicat oficialul european.

Cea de-a doua divergență între Regatul Unit și UE este aceea privind guvernanța referitoare la viitoarea relație.

În acest context, Barnier a punctat mai multe aspecte față de care Londra și Bruxelles-ul au poziții diferite. Negociatorul-șef al UE a precizat că Marea Britanie insistă ca viitoarea relație să se bazeze pe o serie de acorduri separate, și nu pe o singură înțelegere care să garanteze respectarea acestuia de către ambele părți. În plus, Regatul Unit refuză să fie stipulat în viitorul acord că va va recunoște în continuare rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Un alt treilea punct antitetic este cel legat de cooperarea judiciară în materie penală. Marea Britanie refuză să ofere garanții ferme, mai degrabă sunt unele vagi, privind drepturile fundamentale și libertățile individuale, insistând asupra diminuării standardelor actuale privind mecanismele de protejare a datelor.

Nu am făcut progrese în domeniul pescuitului”, a comentat Barnier frustrat, referindu-se la al patrulea punct. ”În ceea ce privește acest domeniu, Marea Britanie nu a prezentat un text juridic. Nu am făcut progrese tangibile. În ciuda declarației politice care afirmă că ar trebui să ne străduim să ajungem la un acord până în iulie”, a completat oficialul european, profund dezamăgit. 

”Timpul trece și au mai rămas opt luni” în care putem ajunge la un acord, a mai spus Barnier. Acesta a mai anunțat că ”am convenit cu Boris Johnson să organizăm o conferință la nivel înalt în iunie pentru a face un bilanț al progreselor”.

Următoarele două runde de negocieri, cu durata de câte o săptămână, sunt prevăzute să înceapă la 11 mai și la 1 iunie. ”Trebuie să folosim aceste două runde pentru a obține un progres real, tangibil în ceea ce privește toate domeniile, inclusiv pe toate cele pe care le-am prezentat”, a conchis Barnier. 

Fondul Monetar Internațional sugera Regatului Unit săptămâna trecută să dea dovadă de înțelepciune și să prelungească perioada de tranziție. 

”Sper cu tărie ca decidenții politici de pretutindeni se vor gândi la (n.r. reducerea incertitudinii). Este și așa destul de dificil, să nu facem situația și mai dificilă”, a precizat Kristalina Georgieva.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu a votat în Parlamentul European pentru inițiativa de angajare a tinerilor: ”Suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) salută rezoluția Parlamentului European prin care solicită creșterea fondurilor alocate Inițiativei pentru angajarea tinerilor – Youth Employment Initiative, rezoluție pe care a și votat-o în cadrul sesiunii plenare.

”Șomajul în rândul tinerilor este una dintre marile probleme ale Uniunii Europene și ale României. Pentru a veni în sprijinul lor, suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili cetățeni și din păcate, mulți tineri sunt vulnerabili în fața acestui recul economic”,  a menționat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Rezoluția a fost votată cu 55 de voturi pentru, 128 împotrivă și 10 abțineri, solicitând măsuri radicale pentru a atenua șomajul în rândul tinerilor, potrivit comunicatului oficial. 

”Prin aprobarea acestei propuneri a Comisiei Europene în plenul Parlamentului European, bugetul programului dedicat reducerii șomajului în rândul tinerilor a fost suplimentat cu peste 28 milioane euro, astfel încât bugetul final pentru anul 2020 ajunge la 145 milioane euro”, mai explică Marian-Jean Marinescu.

Potrivit deputatului european, ”pandemia coronavirus a generat atât o criză de sănătate, cât și una economică, care afectează puternic piața muncii.”

Fondurile sunt alocate pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a-și continua educația prin stagii de ucenicie, training sau alte forme de profesionalizare, precum și pentru găsirea unui loc de muncă.

Prin intermediul NextGenerationEU și al viitorului buget al UE, Comisia a propus deja oportunități semnificative de finanțare din partea UE pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Cel puțin 22 de miliarde euro ar trebui să fie cheltuite pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.

Citiți și: Comisia Europeană lansează noi măsuri pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: Cel puțin 22 de miliarde de euro ar trebui cheltuite pentru viitoarea generație

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii militează pentru o ”Uniune Europeană a sănătății” și solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru asistența medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență a sistemelor de sănătate ale statelor membre pentru a identifica punctele slabe și a verifica dacă sunt pregătite pentru o posibilă resurgență a COVID-19.

Rezoluția solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale.

Viitoarea strategie farmaceutică a UE trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

Eurodeputații au salutat noul program UE de 9.4 miliarde EUR dedicat domeniului sănătății (EU4Health), considerând necesitatea investițiilor și angajamentelor pe termen lung.

De asemenea, sceștia solicită instituirea unui fond UE dedicat consolidării infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie consolidate agențiile europene de sănătate, ECDC și EMA, precum și cercetarea comună în domeniul sănătății.

Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, când acestea vor fi disponibile.

Achizițiile publice comune ale UE trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending