Connect with us

U.E.

BREXIT: O retragere din UE fără un acord în preajma iernii va fi mult mai complicată pentru aprovizionarea cu alimente. Pregătirea pentru un ,,no-deal” costă industria cca. 100 de milioane lire sterline pe săptămână

Published

on

Industria alimentară din Marea Britanie a solicitat guvernului să suspende temporar normele care reglementează concurența, pentru a permite firmelor să coordoneze și să-și direcționeze aprovizionarea între ele în cazul unui Brexit fără acord, relatează BBC.  

În cazul unui Brexit dezordonat, Marea Britanie va întâmpina lipsuri de alimente proaspete timp de săptămâni sau chiar luni, alimentele perisabile putând fi lăsate să putrezească în camioanele din porturile britanice. Comercianții cu amănuntul, precum Tesco, au avertizat că părăsirea Uniunii Europene la 31 octombrie fără un acord de tranziție ar fi problematică, întrucât atât de multe produse proaspete sunt importate, iar depozitele sunt aprovizionate complet înainte de Crăciun, relatează Reuters.

Industria alimentară și a băuturilor – care reprezintă 19% din sectorul de producție după cifra de afaceri și angajează peste 450.000 de oameni în Marea Britanie în 7.000 de companii, inclusiv Associated British Foods Plc, Nestle și PepsiCo – consideră Brexit-ul cea mai mare provocare de după cel de-al Doilea Război Mondial, comparativ cu crizele anterioare, cum ar fi scandalul cu carnea de cal din 2013 și focarele cu boala vacii nebune din anii ’80 și ’90.Odată cu apropierea iernii, Regatul Unit devine mai dependent de produsele alimentare importate, astfel încât un Brexit fără acord la 31 octombrie este potențial mai perturbator pentru industria alimentară decât ar fi fost dacă retragerea din UE s-ar fi produs pe 29 martie.

Potrivit Agerpres, Marea Britanie importă în jur de 60 la sută din produsele alimentare până la începutul lunii noiembrie – exact momentul în care întârzierile cauzate de un Brexit fără acord ar putea cauza blocaje în porturi și pe autostrăzi, a mai spus Rycroft.

Fructele și legumele proaspete, care au o durată scurtă de valabilitate de doar câteva zile, nu pot fi păstrate mult timp, astfel încât orice control la Calais, de exemplu, ar putea duce la perturbări semnificative la Dover, cel mai mare port din Marea Britanie.

,,Având în vedere că mâncarea este adesea perisabilă și are o durată scurtă de valabilitate, ne așteptăm să existe anumite deficiențe selective de mâncare în săptămânile și lunile următoare Brexit-ului fără acord”, a spus Tim Rycroft, un responsabil al Food and Drink Federation, care reprezintă 7.000 de întreprinderi. Aceasta a mai adăugat că „vor fi unele deficiențe și creșteri ale prețurilor, dar nu vom muri de foame”, a declarat el pentru BBC. 

Companiile din industrie cer guvernului să relaxeze regulile privind concurența

Industria alimentară din Marea Britanie a solicitat guvernului să suspende temporar normele care reglementează concurența pentru a permite firmelor să coordoneze și să-și direcționeze aprovizionarea între ele după un Brexit fără acord. Regulile existente interzic furnizorilor și comercianțiilor cu amănuntul să discute oferta sau prețurile.

În acest sens, Federația pentru alimente și băuturi (FDF) a declarat că a cerut în mod repetat miniștrilor claritate privind un scenariu fără acord. FDF, care reprezintă o gamă largă de companii alimentare și asociații comerciale, a declarat: ,,Am cerut aceste reasigurări la sfârșitul anului trecut. Dar încă așteptăm.”, relatează BBC.

Șeful unui retailer principal a declarat pentru BBC: ,,In extremis, oameni ca mine și oameni din guvern vor trebui să decidă unde merg camioanele pentru a menține lanțul de aprovizionare cu alimente. Și în acel scenariu va trebui să lucrăm cu concurenții, iar guvernul ar trebui să suspende legile concurenței”.

De asemenea, Rycroft a menționat că estimările privind costul pregătirii pentru o ieșire fără acord, inclusiv rezervarea spațiului din depozit, utilizarea distribuitorilor alternativi și pierderea comenzilor în porturile congestionate, ar costa industria alimentară până la 100 de milioane de lire sterline (121 milioane USD) pe săptămână.

În ceea ce privește poziția Guvernului, o purtătoare de cuvânt a spus că miniștrii de resort lucrează pentru susținerea industriei.

,,Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie, iar prioritatea noastră este sprijinirea consumatorilor și a întreprinderilor în pregătirile lor pentru Brexit.”

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, despre noul președinte PPE, Donald Tusk: ”Alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar”

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a participat la Congresul Partidului Popularilor Europeni din Zagreb, unde a votat noua echipă a ”celui mai mare și puternic partid din Europa, Partidul Popular European, parte a căruia este și PMP”, informează Eugen Tomac pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit lui Eugen Tomac, ”alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar.”

”Președintele Tusk este un bun cunoscător al realităților est-europene, iar PPE sub conducerea sa va râmâne un promotor și sprijin real al statelor care vor să facă parte din familia europeană, atât în Balcani, cât și în Est”, a mai adăugat acesta în mesajul său.

Eugent Tomac consideră că Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

În postarea sa, deputatul european a enumerat mai multe direcții prioritare ale PPE în următorii ani: ”Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt”.

Partidul Popular European și-a ales joi, la Congresul său statutar de la Zagreb, noua conducere pentru următorii trei ani, din care face parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. După ce miercuri, în prima zi a Congresului, popularii europeni l-au ales pe Donald Tusk în funcția de președinte, devenind primul est-european în această poziție, cea mai mare familie politică european și-a completat echipa de conducere joi prin alegerea celor zece vicepreședinți, a secretarului general și a trezorierului.

Conform procedurii, secretarul general a fost desemnat de noul președinte al PPE, Donald Tusk, fiind păstrat în această poziție Antonio Lopez Isturiz.

Au fost aleși zece vicepreședinți: Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria – 442 de voturi), David McAllister (CDU, Germania – 440 de voturi), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda – 430 de voturi), Johannes Hahn (OVP, Austria – 383 voturi), Esther de Lange (CDA, Olanda – 355 de voturi), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia – 354 de voturi), Siegfried Mureșan (PNL, România – 331 de voturi), Franck Proust (Republicanii, Franța – 298 de voturi), Paulo Rangel (PSD, Portugalia – 294 de voturi) și Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda – 278 de voturi).

Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt, de asemenea, direcții prioritare ale PPE în următorii ani.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

După ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, este așteptat să revină la birou săptămâna viitoare

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este așteptat să își reînceapă activitatea la birou, săptămâna viitoare, după ce acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Președintele Comisiei „s-a întors acasă de la spital”, a declarat purtătorul de cuvânt, Annika Breidthardt, în timpul ședinței de presă zilnice a Comisiei Europene. El „este acasă, se recuperează bine și îl așteptăm înapoi la birou săptămâna viitoare”, a adăugat ea.

Juncker a fost supus unei intervenții chirurgicale pe 11 noiembrie pentru a trata un anevrism, a spus Mina Andreeva, adăugând că starea de sănătate a președintelui executivului european se încadrează în parametrii normali, însă operația ”trebuie efectuată”.

Jean-Claude Juncker, al cărui mandat în fruntea Comisiei Europene a fost prelungit cu 30 de zile din cauza amânării formării și validării Comisiei conduse de Ursula von der Leyen, a mai fost operat și în vara acestui an, fiind supus unei intervenții chirurgicale de extirpare a vezicii biliare, motiv pentru care a absentat de la summitul G7 din Franța.

Președintele Comisiei Europene a participat luna această la ultimul său Consiliu European și s-a adresat, pentru ultima oară, plenului Parlamentului European, prezentând bilanțul celor cinci ani de mandat.

Veteran al istoriei europene, cu un record de 600 de reuniuni europene la care a participat, între care aproape 150 de Consilii Europene și peste 100 de sesiuni plenare ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a anunțat de multe ori, public, că se va retrage din viața politică după încheierea mandatului în fruntea Comisiei Europene.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a fost primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro.

Din 1 noiembrie 2014 este președintele Comisiei Europene, executiv pe care el însuși l-a intitulat ”Comisia ultimei șans”.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending