Liderii instituțiilor UE l-au felicitat pe Antonio Jose Seguro pentru victoria în alegerile prezidențiale din Portugalia, câștigate de socialist cu peste 66%.

Președintele Consiliului European, portughezul Antonio Costa, i-a urat mult succes compatriotului său în exercitarea mandatului.

I congratulate António José Seguro on his election as President of the Portuguese Republic and wish him every success in the exercise of his mandate.

Today, the Portuguese people demonstrated their commitment to democracy, reaffirming Portugal as a pillar of European humanism.

— António Costa (@eucopresident) February 8, 2026

„Poporul portughez și-a demonstrat angajamentul față de democrație, reafirmând Portugalia ca un pilon al umanismului european”, a menționat Costa într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X.

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat pe aceeași rețea de socializare că „cetățenii portughezi și-au exprimat voința și, în fața devastării cauzate de furtuni, au dat dovadă de o remarcabilă reziliență democratică.”

„Vocea Portugaliei în favoarea valorilor europene comune rămâne puternică”, a mai spus aceasta.

Congratulations, António José Seguro, on your election as President of Portugal.

The Portuguese citizens have spoken and, in the face of devastation caused by the storms, demonstrated remarkable democratic resilience.

Portugal’s voice for our shared European values remains…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 8, 2026

Într-un mesaj în portugheză, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și-a exprimat convingerea că „Europa poate conta pe experiența și angajamentul său față de proiectul nostru comun, în special în calitate de fost europarlamentar, la fel cum Portugalia poate continua să conteze pe Europa.”

Parabéns a António José Seguro pela sua vitória nas eleições presidenciais de Portugal!

Sei que a Europa pode contar com a sua experiência e com o seu empenho no nosso projeto comum, sobretudo como ex-eurodeputado, tanto quanto Portugal pode continuar a contar com a Europa 🇪🇺🇵🇹

— Roberta Metsola (@EP_President) February 8, 2026

Antonio Jose Seguro, din Partidul Socialist de centru-stânga, a câștigat duminică al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Portugalia, informează Deutsche Welle.

Cu 99% din voturi numărate, Seguro a obținut 66,7% din voturi, asigurându-și un mandat de cinci ani.

Seguro a rezistat provocării lansate de Andree Ventura, candidatul partidului populist de extremă dreapta Chega, care a obținut 33,3% din voturi.

În vârstă de 63 de ani, Seguro îi va succeda președintelui conservator Marcelo Rebelo de Sousa.

Președintele portughez este în mare parte o figură simbolică, fără puteri executive, dar poate exercita dreptul de veto asupra legilor, poate dizolva parlamentul și poate convoca alegeri anticipate.

Ventura a declarat că va continua să lucreze pentru a aduce o „transformare” politică în Portugalia.

„Am încercat să arăt că există o altă cale… că aveam nevoie de un alt fel de președinte”, a declarat el reporterilor.

În primul tur, care a avut loc în urmă cu trei săptămâni, Seguro a ieșit pe primul loc, cu 31% din voturi, dar nu a reușit să obțină majoritatea absolută.

Seguro s-a poziționat ca un moderat care va coopera cu guvernul minoritar de centru-dreapta al Portugaliei.

Politicianul veteran s-a întors din cariera didactică special pentru această cursă electorală, pe care a prezentat-o ca o alegere clară între democrație și radicalism.

Acest lucru contrastează cu Ventura și partidul său Chega (Ajunge), care a câștigat rapid popularitate de la înființarea sa, în urmă cu șapte ani, datorită discursurilor anti-establishment și anti-imigranți ale liderului său.

Ventura, fost comentator sportiv la televiziune și avocat, a militat, de asemenea, pentru măsuri mai dure împotriva corupției și criminalității, promițând pedepse mai severe pentru infractori, inclusiv închisoare pe viață și castrare chimică pentru infractorii sexuali.

În timpul campaniei, Ventura a amplasat panouri publicitare în toată țara cu mesajele „Aici nu suntem în Bangladesh” și „Imigranții nu ar trebui să beneficieze de ajutor social”. El a promis sprijin puternic din partea statului pentru persoanele cu venituri mici, dar numai pentru cetățenii portughezi.

Deși Chega a fost fondat abia acum șapte ani, a crescut rapid și a devenit al doilea partid ca mărime din parlament după alegerile generale din mai 2025.

Portughezii speră la stabilitate politică

Alegerile din mai 2025 au fost a treia rundă de alegeri generale din Portugalia în trei ani, în cea mai gravă perioadă de instabilitate politică din ultimele decenii. Administrațiile anterioare s-au prăbușit pe fondul scandalurilor de corupție și conflict de interese, al creșterii populismului și al instabilității guvernelor minoritare.

Menținerea stabilității va fi o provocare cheie pentru următorul președinte, mai ales că coaliția de centru-dreapta Alianța Democratică (AD), cu 91 de locuri, încă nu deține majoritatea absolută în parlamentul de 230 de locuri.

Miniștrii de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, și groenlandez, Vivian Motzfeldt, au declarat sâmbătă că dialogul cu Statele Unite privind Groenlanda este benefic, însă rezultatele acestor discuții rămân incerte, relatează Reuters și AFP.

„Mă întorc acasă după un scurt sejur de 18 ore în Groenlanda, cu ocazia deschiderii noului consulat canadian din Nuuk. Am mai fost aici de multe ori, însă niciodată până acum nu am simțit o apropiere atât de puternică între Groenlanda și Danemarca și între popoarele noastre. Să construim mai departe pe această bază, odată ce, sperăm, vom avea pe deplin sub control actuala criză de politică externă”, a scris ministrul danez de externe, pe Facebook.

Canada a deschis vineri un consulat în Nuuk, semnalând sprijinul acordat groenlandezilor zguduiți de amenințările președintelui Donald Trump privind suveranitatea, încercând în același timp să evite un conflict cu Washingtonul, scrie Politico Europe. 

Misiunea era în curs de desfășurare cu mult înainte de amenințările lui Trump. Ministrul afacerilor externe, Anita Anand, a calificat-o drept esențială pentru strategia Canadei în Arctica, în contextul în care Ottawa încearcă să gestioneze relația cu SUA înaintea negocierilor comerciale iminente.

Miniștrii de externe groenlandez, Vivian Motzfeldt,  a declarat că, deși este pozitiv faptul că discuțiile cu SUA sunt în curs de desfășurare, acestea nu au ajuns încă acolo unde Groenlanda își dorește și este prea devreme să se prezică unde vor duce acestea, informează Agerpres.

„Nu am ajuns încă acolo unde vrem să ajungem. Va fi un drum lung de parcurs, așa că unde vom ajunge în cele din urmă este prea devreme să spunem”, a explicat Motzfeldt la o conferință de presă comună la Nuuk cu omologii săi danez și canadian.

La rândul său, șeful diplomației daneze a declarat sâmbătă că situația s-a ameliorat cu Statele Unite în ceea ce privește dorința președintelui Donald Trump de a achiziționa Groenlanda, dar că această criză „nu s-a încheiat”.

„Criza nu s-a încheiat și încă nu avem o soluție. Suntem într-o poziție mult mai bună acum decât eram în urmă cu câteva săptămâni”, a declarat ministrul la conferința de presă. 

Săptămâna trecută, emisarul special al Statelor Unite pentru Groenlanda a prezentat elementele-cheie ale unei propuneri americane adresate Danemarcei privind viitorul statut de securitate al Groenlandei, care include posibilitatea înființării unor noi baze militare, extinderea libertății operaționale a SUA și desfășurarea unui sistem de apărare antirachetă de tip „Dom de Aur” deasupra insulei arctice.

Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au convenit, la Forumul Economic Mondial de la Davos, premisele unui acord privind securitatea arctică.

Potrivit lui Trump, soluția aflată în discuție ar avea beneficii largi, el precizând că „această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate statele NATO”.

Uniunea Europeană analizează opțiuni pentru o nouă finanțare a sectorului apărării, după ce programul inițial de împrumuturi, în valoare de 150 de miliarde de euro, a fost suprasubscris, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate discuțiilor, potrivit Agerpres. 

Discuțiile se află într-un stadiu incipient, în condițiile în care Executivul european distribuie în continuare fondurile din programul actual SAFE, au precizat surse care au dorit să își păstreze anonimatul.

De asemenea, oficialii se așteaptă să rămână disponibile câteva miliarde de euro din programul SAFE, din cauza diferențelor dintre solicitările statelor membre și contractele finale. Odată ce aceste fonduri vor fi epuizate, Comisia va evalua procesul și va analiza fezabilitatea unei noi runde de finanțare, care ar putea include un al doilea program de împrumut, au mai declarat sursele.

Anul trecut, UE a pus la punct un pachet ambițios de apărare care oferă statelor membre ale UE pârghii financiare pentru a stimula o creștere a investițiilor în capabilități de apărare. Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase.

„Comisia evaluează în prezent planurile naționale SAFE ale celorlalte trei state membre. Nu facem speculații cu privire la un posibil al doilea fond SAFE în această etapă”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei, Thomas Regnier, într-un comunicat.

Întrucât unele dintre planurile de cheltuieli necesită, în realitate, mai puține fonduri decât cele aprobate inițial, este posibil să existe sume neutilizate pe care Comisia le-ar putea realoca, au precizat surse citate de Bloomberg. Oficialii lucrează în prezent la acest proces, urmând ca, ulterior, Comisia să analizeze opțiunile pentru suplimentarea finanțării, inclusiv posibilitatea lansării unui nou program de împrumut, au adăugat sursele.

Comisia Europeană a aprobat în ianuarie proiectele naționale de apărare ale României, în valoare de peste 16 miliarde de euro, prin programul SAFE.

Cu 16,68 miliarde de euro, România este al doilea cel mai mare beneficiar din programul de achiziții SAFE de la nivelul Uniunii Europene. Aceste fonduri alocate României vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.