Connect with us

U.E.

Brexit: Parlamentarii britanici vor vota până de Crăciun acordul care permite Marii Britanii să se retragă din Uniunea Europeană

Published

on

© Boris Johnson/ Istagram

Parlamentarii britanici vor vota până de Crăciun acordul de Brexit pe care premierul conservator Boris Johnson l-a convenit cu Bruxellesul, a declarat acesta sâmbătă, conform Agerpres și Digi.24, care citează agenția dpa.

După ce a câștigat majoritatea absolută în Parlamentul britanic, se pare că prim-ministrul Boris Johnson nu mai este nevoit ”să moară într-un șanț”, pentru a duce la bun sfârșit procesul Brexit, deoarece aprobarea acordului de Brexit în Parlament, care permite Marii Britanii să se retragă din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, este de aşteptat să fie o formalitate acum, când conservatorii deţin o majoritate largă după alegeri.

Reaminitm că premierul britanic Boris Johnson a promis în luna septembrie că nu va amâna ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, stabilită după ultima amânare convenită de Londra și liderii europeni pentru 31 octombrie, el afirmând că ar prefera mai degrabă să ”moară într-un şanţ” decât să facă aşa ceva. Cu toate acestea amânarea a avut loc, iar viitorul Brexit este programat pentru 31 ianuarie 2020.

Noua legislatură de după alegeri va începe pe 19 decembrie, conform unui calendar publicat de agenţia britanică de presă Press Association.

Boris Johnson, care a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate de joi, a făcut declaraţia despre aprobarea acordului Brexit până de Crăciun la Sedgefield, în nord-estul Angliei, fieful fostului premier laburist Tony Blair, unde conservatorii au obţinut un număr istoric de voturi din partea simpatizanţilor Partidului Laburist, de opoziţie.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European în luna octombrie, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Citiți și: “Mai bine aș muri într-un șanț” decât să amân Brexit-ul: Boris Johnson a trimis nesemnată scrisoarea de prelungire, dar a semnat o a doua scrisoare în care spune că amânarea este o greșeală

Conservatorii britanici au câştigat 365 de locuri în parlamentul cu 650 de locuri, cu 48 de mandate mai multe decât înainte, graţie electoratului laburist favorabil Brexitului. Laburiştii au pierdut, în schimb, 59 de locuri şi au acum 203 parlamentari în Westminster, faţă de 262 anterior. Este cel mai slab rezultat al laburiştilor din 1935.

Potrivit lui Boris Johnson, victoria sa rezultă din „decizia irefutabilă, irezistibilă şi incontestabilă” a britanicilor de a „ajunge în sfârşit la Brexit” până la 31 ianuarie, așa cum a promis în campanie.

Citiți și: Președintele Franței, Emmanuel Macron, transmite un mesaj ”prietinilor britanici”: ”Prin Brexit părăsiți Uniunea Europeană, dar nu și Europa”

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează miercuri la Bruxelles o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz

Published

on

Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această ceremonia are loc la doar două zile distanță față de ceremoniile organizate de Polonia, unde participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Potrivit Guvernului, premierul României, Ludovic Orban, va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II, urmând apoi să ia parte la marșul comemorativ, la depunerea de candele și la tributul adus victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Aceste evenimente au loc după ce, peste 40 de lideri mondiali, alături de președintele României, Klaus Iohannis, s-au reunit săptămâna trecută la cea de-a cincea ediție a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care a avut loc la Yad Vashem și care s-a concentrat pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

Tot miercuri, Parlamentul European va vota în plen Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce proeictul de lege a trecut miercurea trecută de ultima etapă parlamentară, Camera Lorzilor aprobând legislația care îi va permite Regatului Unit să devină primul stat care părăsește Uniunea Europeană după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European (AFCO) și-a dat joia trecută acordul asupra Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat cu majoritate simplă.

Odată ce Legisativul european își dă consimțământul, Consiliul European va adopta, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului în numele Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată de Legislativul european cu largă majoritate la 15 ianuarie, deputații europeni au avertizat că aprobarea acordului depinde de felul în care guvernul Regatului Unit abordează îngrijorările legate de drepturile cetățenilor.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul sesiunii plenare este cel privind extinderea Uniunii Europene.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli și președinții parlamentelor din Croația, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și alte țări din Balcanii de Vest vor dezbate marți negocierile privind extinderea.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE): Două proiecte vitale pentru județul Ilfov, apă-canal și colectarea-valorificarea deșeurilor, în valoare de 360 de milioane de euro, vor fi finanțate cu bani europeni datorită administrației liberale a Consiliului Județean Ilfov

Published

on

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) a anunțat într-o postare pe Facebook că două proiecte vitale pentru județul Ilfov, și anume apă-canal și colectarea-valorificarea deșeurilor, în valoare de 360 de milioane de euro, vor fi finanțate cu bani europeni datorită administrației liberale a Consiliului Județean Ilfov.

În cadrul aceleiași postări, eurodeputatul român a mai spus că șeful Unității de dezvoltare pentru România din cadrul DB Regio, Carsten Rasmussen, a transmis că sprijină și construirea Parcului Științific Măgurele, un hub pentru inovare pe 50 de hectare, care va face transferul de la cel mai puternic Laser din lume către cercetare și mediul de business.

”Banii europeni vor fi folosiți și pentru rețeaua smart de stații de autobuz din Ilfov, cu display-uri care vor afișa programul autobuzelor, prize pentru telefoane, trotinete sau mașini electrice și senzori de măsurare a calității aerului, dar și pentru Nodul Intermodal de la Moara Vlăsiei, care va interconecta transportul pe calea rutieră și calea ferată spre portul Constanța și aeroportul Otopeni.”, a explicat europarlamentarul român.

”PNL este singurul partid din România care are cele mai puternice și solide relații din UE. Acest lucru se vede în performanțele administrațiilor locale PNL, unde absorbția și folosirea banilor europeni au dus la dezvoltare și la creșterea calității vieții românilor.”, a mai scris Dan Motreanu.

Amintim că săptămâna trecută, președintele Consiliului Județean Ilfov, Marius Petrache, anunța de la Bruxelles că Șeful Unității de Dezvoltare pentru România, Carsten Rasmussen, că proiectele pentru Măgurele Science Park vor avea parte de susținere financiară europeană.

”I-am arătat lui Carsten Rasmussen că ele sunt într-o viziune integrată și că fără apă, canal, plan de gestionare a deșeurilor și mobilitate urbană nu se poate. E pentru prima oară când a înțeles exact ce vrem noi să facem și a fost total de acord. Odată am văzut că se destinde!”, se arată în mesajul Consiliului Județean Ilfov.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending