Brexitul reprezintă o ”catastrofă” pentru Regatul Unit, a susținut marți comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, într-o declarație pentru postul de televiziune francez BFM TV, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, vedeţi ce se întâmplă la pompele de benzină, vedeţi ce se întâmplă cu penuria de asistente şi medici, vedeţi ce se întâmplă cu criza de şoferi de camioane şi în sectorul construcţiilor”, a spus reprezentantul Executivului comunitar. 

De altfel, premierul britanic, Boris Johnson, a admis că schimbarea pe care și-a dorit-o Regatul Unit în urma deciziei de a părăsi Uniunea Europeană ”va fi dificilă și de durată”, dar a apreciat că Brexitul va conduce țara către un viitor mai bun.

”Ceea ce se întâmplă în prezent este o adevărată dramă”, a adăugat politicianul francez.

Comisarul francez a făcut trimitere, în egală măsură, și la disputa iscată între Londra și Paris pe tema pescuitului. ”Am văzut multă rea-credință din partea britanicilor. Ne-am obișnuit cu acest joc”, a mai spus comisarul european pentru piața internă, potrivit Politico Europe. 

Franța a amenințat Regatul Unită că va lua măsuri de ”replică” sau chiar de ”retorsiune” dacă acesta din urmă nu acordă mai multe licențe pescarilor francezi, apreciind că nu este o problemă franceză, ci una europeană. 

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat a cărui apartenență la UE s-a întins pe parcursul a aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Acesta prevede un cadru pentru gestionarea comună a stocurilor de pește din apele UE și din apele Regatului Unit. Regatul Unit va fi în măsură să dezvolte în continuare activitățile de pescuit britanice, în timp ce activitățile și mijloacele de subzistență ale comunităților europene de pescari vor fi protejate, iar resursele naturale vor fi conservate.

În zonele de pescuit încă disputate (zona de 6-12 mile a coastelor britanice şi a insulelor din Canalul Mânecii), Londra şi Jersey au acordat un total de puţin peste 200 de licenţe definitive, în timp ce Parisul reclamă încă 244.

Între timp, lucrurile pe acest dosar și nu numai avansează, astfel că apele s-au calmat. Progrese se pot observa și în ceea ce privește Irlanda de Nord, problemă spinoasă care a readus Brexitul în lumina reflectoarelor. 

Recent, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit ”să se angajeze într-un mod intens și constructiv, atât la nivel de experți, cât și la nivel politic” într-un dialog cu privire la măsurile menite să faciliteze tranzitul mărfurilor în Irlanda de Nord.

Comisia Europeană a prezentat un set de aranjamente pe măsură pentru a răspunde dificultăților cu care se confruntă cetățenii din Irlanda de Nord din cauza ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, prin facilitarea, în continuare, a circulației mărfurilor din Marea Britanie în această provincie.

Această propunere vine în urma unor discuții extinse purtate în ultimele luni cu Guvernul britanic, precum și a unor acțiuni de informare ale Comisiei Europene în rândul liderilor politici, al întreprinderilor, al societății civile și al altor părți interesate din Irlanda de Nord. De asemenea, prezintă idei bazate pe elemente ridicate în documentul de comandă al Regatului Unit publicat în iulie 2021.

Comisia consideră că acest pachet de măsuri va face o diferență reală pe teren în Irlanda de Nord și abordează problemele legate de Brexit în ceea ce privește circulația mărfurilor din Marea Britanie în Irlanda de Nord, probleme care au fost ridicate de cetățenii și întreprinderile nord-irlandeze. Aceste măsuri vin în completarea pachetului care a fost prezentat în iunie 2021, care facilitează circulația animalelor vii din Marea Britanie în Irlanda de Nord.

Pachetul propune flexibilități suplimentare în domeniul alimentelor, al sănătății plantelor și animalelor, al vămilor, al medicamentelor și al angajamentului cu părțile interesate din Irlanda de Nord. Acesta propune un model diferit pentru punerea în aplicare a protocolului, în care fluxul de mărfuri între Marea Britanie și Irlanda de Nord – în ceea ce privește mărfurile destinate să rămână în Irlanda de Nord – este facilitat într-o măsură semnificativă. Această facilitare este posibilă datorită unei serii de măsuri de protecție și de supraveghere sporită a pieței pentru a se asigura că mărfurile nu intră pe piața unică a UE.

Acest pachet deschide calea spre soluționarea tuturor problemelor de punere în aplicare rămase nerezolvate, stabilind astfel predictibilitatea, stabilitatea și certitudinea pentru cetățenii și întreprinderile din Irlanda de Nord.

Premierul britanic, Boris Johnson, l-a asigurat luni pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că relaţiile dintre ţările lor, foarte degradate, nu sunt la nivelul dorit de Londra şi a cerut Rusiei să depună mai multe eforturi pentru climă înainte de COP26, informează Agerpres. 

„Prim-ministrul a fost clar asupra faptului că relaţia actuală dintre Marea Britanie şi Rusia nu este cea pe care o dorim”, a indicat un purtător de cuvânt al lui Boris Johnson după prima lor discuţie din mai 2020.

„Rămân dificultăţi importante”, a adăugat el, referindu-se la otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în 2018 pe teritoriul britanic şi problema Ucrainei.

La rândul său, Kremlinul a transmis că, în pofida problemelor cunoscute, ar fi util ca Moscova şi Londra „să coopereze pe anumite teme”.

Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie au fost subminate de o serie de dezacorduri în ultimii 15 ani, de la otrăvirea cu poloniu 210 a fostului spion Aleksandr Litvinenko în Marea Britanie în 2006 până la afacerea Skripal, pe lângă chestiuni diplomatice precum Siria sau Ucraina.

În timp ce Vladimir Putin nu intenţionează să participe la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP26 care se deschide duminică la Glasgow, în Scoţia, Boris Johnson şi-a manifestat „speranţa ca Rusia să îşi modifice obiectivul de a atinge neutralitatea carbonului până în anul 2050”, faţă de 2060. 

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale.

Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Premierul britanic, Boris Johnson, nu intenționează să ”dea deoparte” investițiile chineze în Regatul Unit, dar țara sa nu va fi ”naivă” cu privire la infrastructura sensibilă precum 5G sau energia nucleară, anunță AFP, citând un interviu acordat pentru Bloomberg News, informează Agerpres.

”Guvernul britanic nu va da deoparte” orice investiţie chineză, dar ”aceasta nu înseamnă că ar trebui să fim naivi în ce priveşte infrastructurile esenţiale ale ţării”, a declarat Boris Johnson luni seară, cu o zi înaintea deschiderii unui summit dedicat investiţiilor internaţionale în Marea Britanie.

Johnson a dat asigurări că nu este ”sinofob, foarte departe de aşa ceva. China este o mare ţară, o mare civilizaţie.”

”În pofida tuturor acestor dificultăţi, a discuţiilor dificile despre Dalai Lama sau Hong Kong sau uiguri – în care rămânem fidel principiilor noastre -, comerţul cu China a continuat să se dezvolte”, a mai spus premierul britanic. ”China ocupă o parte uriaşă a vieţii noastre economice, iar aceasta pentru mult timp”, a completat șeful Executivului de la Londra.  

Marea Britanie a decis la mijlocul lunii iulie să excludă complet compania chineză Huawei din rețeaua sa 5G, furnizorii britanici fiind nevoiți să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027.

Răgazul de şapte ani este menit să ajute operatorii britanici din sectorul telecomunicaţiilor, precum BT, Vodafone sau Three, care se temeau că vor pierde miliarde de lire sterline pentru a înlocui mai repede echipamentele Huawei.