Connect with us

MAREA BRITANIE

Brexit. Președintele CCIR, Mihai Daraban: Regatul Unit este una dintre puținele țări G20 cu care România are un excedent comercial. Ne dorim ca acest excedent să se păstreze și după 31 decembrie

Published

on

© CCIR

Regatul Unit este una dintre puținele țări G20 cu care România are un excedent comercial, fiind important ca acesta să fie păstrat și după data de 31 decembrie, a transmis președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), împreună cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Generală a Vămilor a organizat marți un seminar online, având ca temă principală noile reglementări privind regimul vamal și efectele asupra activităților de import/export.

Obiectivul general al acestui seminar a fost furnizarea de informații exhaustive privind noile condiții de desfășurare și reglementările aferente principalelor domenii de cooperare economică cu Regatul Unit, avându-se în vedere ieșirea acesteia din Uniunea Europeană.

”CCIR a fost de la început entitatea neguvernamentală aleasă să facă parte din comitetul interministerial de coordonare și de pregătire a mediului de afaceri pentru Brexit. CCIR a creat, încă din 2018, o platformă online menită să răspundă tuturor întrebărilor mediului de afaceri legate de acest proces. Marea Britanie este una dintre puținele țări G20 cu care România are un excedent al balanței comerciale, acesta înregistrând 926,4 milioane de euro la sfârșitul lui 2019. Ne dorim ca acest excedent să se păstreze și după Brexit”, a precizat Mihai Daraban în cadrul evenimentului mai sus amintit, informează CCIR într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Președintele CCIR a informat că la 31 octombrie 2020, în România erau înregistrate 6084 societăți cu capital britanic, cu un capital social subscris de 1,04 miliarde de euro. ”Nu în ultimul rând, Marea Britanie are o valoare a investițiilor directe în România de 2,85 miliarde euro. Astfel, Brexit-ul reprezintă un punct foarte important pe agenda CCIR pentru care am depus un efort substanţial, în ceea ce privește diseminarea oricărei informații legate de acest proces către operatorii economici”, a spus Daraban.

La rândul său, Dragoș Drăgan, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a subliniat că ”este foarte important ca firmele românești care exportă în Marea Britanie să fie pregătite pentru noile reglementări care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021. Astfel, evenimentul de astăzi își propune să prezinte aceste reglementări, indiferent dacă se va ajunge sau nu la un acord comercial. Marea Britanie și Uniunea Europeană susțin că avansarea procesului de negociere este condiționat de o flexibilitate și de o ajustare substanțială a poziționării celor două părți. Indiferent de încheierea unui acord sau nu între Marea Britanie și UE, vor fi aplicate controale vamale mărfurilor cu destinația Marea Britanie sau care vin din această țară. Bunurile importate de statele UE din Marea Britanie și viceversa vor trebui să respecte regulile și standardele impuse de țara de destinație”, a explicat Drăgan.

Regatul Unit s-a retras din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020. La momentul respectiv, ambele părți au convenit asupra unei perioade de tranziție până la 31 decembrie 2020, în cursul căreia legislația UE continuă să se aplice Regatului Unit. Pe parcursul acestei perioade, UE și Regatul Unit negociază termenii viitorului lor parteneriat. Rezultatul acestor negocieri este incert.

În prezent, Uniunea Europeană și Regatul Unit negociază termenii unui acord comercial și de securitate.

Deși Comisia va continua să facă tot posibilul pentru a ajunge la un acord reciproc avantajos cu Regatul Unit, în prezent există o foarte mare incertitudine cu privire la intrarea în vigoare a unui acord la 1 ianuarie 2021.

Astfel, Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută un set de măsuri de contingență specifice care vor asigura conectivitatea aeriană și rutieră reciproce de bază între UE și Regatul Unit, precum și posibilitatea accesului reciproc la pescuit pentru navele din UE și din Regatul Unit în apele celeilalte părți.

Aceste măsuri de contingență sunt menite să ofere soluții pentru perioada în care nu va exista un acord. În cazul în care nu va intra în vigoare niciun acord, valabilitatea măsurilor va înceta după o perioadă determinată: 

– Conectivitatea aeriană de bază: O propunere de regulament care să asigure furnizarea anumitor servicii aeriene între Regatul Unit și UE timp de 6 luni, cu condiția ca Regatul Unit să asigure aceleași servicii.

– Siguranța aviației: O propunere de regulament care să asigure faptul că aeronavele UE pot utiliza în continuare, fără întreruperi, diferite certificate de siguranță pentru produse, evitându-se astfel reținerea la sol a aeronavelor UE.

– Conectivitatea rutieră de bază: O propunere de regulament care să acopere conectivitatea de bază în ceea ce privește atât transportul rutier de mărfuri, cât și transportul rutier de persoane timp de 6 luni, cu condiția ca Regatul Unit să le asigure aceleași condiții transportatorilor din UE.

– Pescuitul: O propunere de regulament care să creeze cadrul juridic adecvat până la 31 decembrie 2021 sau până la încheierea unui acord în domeniul pescuitului cu Regatul Unit — oricare dintre aceste date survine mai devreme — pentru ca navele UE și ale Regatului Unit să continue să aibă acces reciproc la apele celeilalte părți după 31 decembrie 2020.

Pentru a garanta sustenabilitatea activităților de pescuit și având în vedere importanța pescuitului pentru subzistența economică a multor comunități, este necesar să se faciliteze procedurile de autorizare a navelor de pescuit.

Comisia va colabora îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul în vederea facilitării intrării în vigoare, la 1 ianuarie 2021, a tuturor celor patru propuneri de regulamente.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru piața internă apreciază că Brexitul este ”o catastrofă” pentru Regatul Unit: Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, la pompele de benzină

Published

on

©European Union, 2016/ Source: EC - Audiovisual Service

Brexitul reprezintă o ”catastrofă” pentru Regatul Unit, a susținut marți comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, într-o declarație pentru postul de televiziune francez BFM TV, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, vedeţi ce se întâmplă la pompele de benzină, vedeţi ce se întâmplă cu penuria de asistente şi medici, vedeţi ce se întâmplă cu criza de şoferi de camioane şi în sectorul construcţiilor”, a spus reprezentantul Executivului comunitar. 

De altfel, premierul britanic, Boris Johnson, a admis că schimbarea pe care și-a dorit-o Regatul Unit în urma deciziei de a părăsi Uniunea Europeană ”va fi dificilă și de durată”, dar a apreciat că Brexitul va conduce țara către un viitor mai bun.

”Ceea ce se întâmplă în prezent este o adevărată dramă”, a adăugat politicianul francez.

Comisarul francez a făcut trimitere, în egală măsură, și la disputa iscată între Londra și Paris pe tema pescuitului. ”Am văzut multă rea-credință din partea britanicilor. Ne-am obișnuit cu acest joc”, a mai spus comisarul european pentru piața internă, potrivit Politico Europe

Franța a amenințat Regatul Unită că va lua măsuri de ”replică” sau chiar de ”retorsiune” dacă acesta din urmă nu acordă mai multe licențe pescarilor francezi, apreciind că nu este o problemă franceză, ci una europeană

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat a cărui apartenență la UE s-a întins pe parcursul a aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Acesta prevede un cadru pentru gestionarea comună a stocurilor de pește din apele UE și din apele Regatului Unit. Regatul Unit va fi în măsură să dezvolte în continuare activitățile de pescuit britanice, în timp ce activitățile și mijloacele de subzistență ale comunităților europene de pescari vor fi protejate, iar resursele naturale vor fi conservate.

În zonele de pescuit încă disputate (zona de 6-12 mile a coastelor britanice şi a insulelor din Canalul Mânecii), Londra şi Jersey au acordat un total de puţin peste 200 de licenţe definitive, în timp ce Parisul reclamă încă 244.

Între timp, lucrurile pe acest dosar și nu numai avansează, astfel că apele s-au calmat. Progrese se pot observa și în ceea ce privește Irlanda de Nord, problemă spinoasă care a readus Brexitul în lumina reflectoarelor. 

Recent, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit ”să se angajeze într-un mod intens și constructiv, atât la nivel de experți, cât și la nivel politic” într-un dialog cu privire la măsurile menite să faciliteze tranzitul mărfurilor în Irlanda de Nord.

Comisia Europeană a prezentat un set de aranjamente pe măsură pentru a răspunde dificultăților cu care se confruntă cetățenii din Irlanda de Nord din cauza ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, prin facilitarea, în continuare, a circulației mărfurilor din Marea Britanie în această provincie.

Această propunere vine în urma unor discuții extinse purtate în ultimele luni cu Guvernul britanic, precum și a unor acțiuni de informare ale Comisiei Europene în rândul liderilor politici, al întreprinderilor, al societății civile și al altor părți interesate din Irlanda de Nord. De asemenea, prezintă idei bazate pe elemente ridicate în documentul de comandă al Regatului Unit publicat în iulie 2021.

Comisia consideră că acest pachet de măsuri va face o diferență reală pe teren în Irlanda de Nord și abordează problemele legate de Brexit în ceea ce privește circulația mărfurilor din Marea Britanie în Irlanda de Nord, probleme care au fost ridicate de cetățenii și întreprinderile nord-irlandeze. Aceste măsuri vin în completarea pachetului care a fost prezentat în iunie 2021, care facilitează circulația animalelor vii din Marea Britanie în Irlanda de Nord.

Pachetul propune flexibilități suplimentare în domeniul alimentelor, al sănătății plantelor și animalelor, al vămilor, al medicamentelor și al angajamentului cu părțile interesate din Irlanda de Nord. Acesta propune un model diferit pentru punerea în aplicare a protocolului, în care fluxul de mărfuri între Marea Britanie și Irlanda de Nord – în ceea ce privește mărfurile destinate să rămână în Irlanda de Nord – este facilitat într-o măsură semnificativă. Această facilitare este posibilă datorită unei serii de măsuri de protecție și de supraveghere sporită a pieței pentru a se asigura că mărfurile nu intră pe piața unică a UE.

Acest pachet deschide calea spre soluționarea tuturor problemelor de punere în aplicare rămase nerezolvate, stabilind astfel predictibilitatea, stabilitatea și certitudinea pentru cetățenii și întreprinderile din Irlanda de Nord.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, l-a asigurat luni pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că relaţiile dintre ţările lor, foarte degradate, nu sunt la nivelul dorit de Londra şi a cerut Rusiei să depună mai multe eforturi pentru climă înainte de COP26, informează Agerpres

„Prim-ministrul a fost clar asupra faptului că relaţia actuală dintre Marea Britanie şi Rusia nu este cea pe care o dorim”, a indicat un purtător de cuvânt al lui Boris Johnson după prima lor discuţie din mai 2020.

„Rămân dificultăţi importante”, a adăugat el, referindu-se la otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în 2018 pe teritoriul britanic şi problema Ucrainei.

La rândul său, Kremlinul a transmis că, în pofida problemelor cunoscute, ar fi util ca Moscova şi Londra „să coopereze pe anumite teme”.

Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie au fost subminate de o serie de dezacorduri în ultimii 15 ani, de la otrăvirea cu poloniu 210 a fostului spion Aleksandr Litvinenko în Marea Britanie în 2006 până la afacerea Skripal, pe lângă chestiuni diplomatice precum Siria sau Ucraina.

În timp ce Vladimir Putin nu intenţionează să participe la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP26 care se deschide duminică la Glasgow, în Scoţia, Boris Johnson şi-a manifestat „speranţa ca Rusia să îşi modifice obiectivul de a atinge neutralitatea carbonului până în anul 2050”, faţă de 2060. 

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale.

Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Continue Reading

CHINA

Premierul Boris Johnson transmite că Marea Britanie ”nu va da deoparte” investițiile chineze, dar nu va fi ”naivă” când vine vorba de infrastructura esențială a țării

Published

on

© No.10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, nu intenționează să ”dea deoparte” investițiile chineze în Regatul Unit, dar țara sa nu va fi ”naivă” cu privire la infrastructura sensibilă precum 5G sau energia nucleară, anunță AFP, citând un interviu acordat pentru Bloomberg News, informează Agerpres.

”Guvernul britanic nu va da deoparte” orice investiţie chineză, dar ”aceasta nu înseamnă că ar trebui să fim naivi în ce priveşte infrastructurile esenţiale ale ţării”, a declarat Boris Johnson luni seară, cu o zi înaintea deschiderii unui summit dedicat investiţiilor internaţionale în Marea Britanie.

Johnson a dat asigurări că nu este ”sinofob, foarte departe de aşa ceva. China este o mare ţară, o mare civilizaţie.”

”În pofida tuturor acestor dificultăţi, a discuţiilor dificile despre Dalai Lama sau Hong Kong sau uiguri – în care rămânem fidel principiilor noastre -, comerţul cu China a continuat să se dezvolte”, a mai spus premierul britanic. ”China ocupă o parte uriaşă a vieţii noastre economice, iar aceasta pentru mult timp”, a completat șeful Executivului de la Londra.  

Marea Britanie a decis la mijlocul lunii iulie să excludă complet compania chineză Huawei din rețeaua sa 5G, furnizorii britanici fiind nevoiți să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027.

Răgazul de şapte ani este menit să ajute operatorii britanici din sectorul telecomunicaţiilor, precum BT, Vodafone sau Three, care se temeau că vor pierde miliarde de lire sterline pentru a înlocui mai repede echipamentele Huawei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.1 hour ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda3 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.3 hours ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA4 hours ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.4 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda10 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending