Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Brexit: Președintele Consiliului European, Charles Michel, mesaj ferm: Regatul Unit trebuie să aplice Acordul de retragere ”în întregime, punct”

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Șefii de stat sau de guvern, reuniți la Bruxelles, au solicitat Regatului Unit să aplice ”în întregime” Acordul de retragere din Uniunea Europeană, fără a renegocia clauzele, iar acesta este un ”punct final”, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul primei zile a întâlnirii UE-27, potrivit AFP, citat de Agerpres.

În ceea ce priveşte acordul de retragere şi protocoalele sale, ele trebuie să fie în întregime puse în aplicare, punct final”, a punctat oficialul european în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier, reiterând, într-o dovadă a unității, mesajul transmis de mai mulți lideri europeni, dar și de la Bruxelles, și anume că există determinarea de a obține un acord, dar ”nu cu orice cost”.

Solicitarea de a respecta prevederile Acordului de retragere, agreat de ambele părți de pe cele două maluri ale Canalului Mânecii se regăsește și în concluziile date publicității la finalul primei zile a summitului Consiliului European. ”Consiliul European reiterează faptul că Acordul de retragere și Protocolul privind Irlanda de Nord trebuie implementate în întregime”, este stipulat în documentul mai sus amintit, în care statele membre constată, în același timp, ”cu îngrijorare că progresele realizate asupra chestiunilor cheie pentru Uniune sunt încă insuficiente pentru obținerea unui acord”.

În egală măsură, UE-27 a convenit ”să continue negocierile în săptămânile următoare”, înaintând către Regatul Unit solicitarea de a face ”pașii necesari” astfel încât obținerea unui acord să devină posibilă.

Proiectul de lege privind piața internă a Regatului Unit, depus la 9 septembrie, care a trecut de Camera Comunelor și la care se face referire în concluziile Consiliului European, a generat numeroase nemulțumiri și îngrijorări din partea Uniunii Europene întrucât încalcă Acordul de retragrere. 

Această încălcare a dreptului internațional, recunocută de însăși Marea Britanie, este cu atât mai gravă cu cât este înfăptuită de un stat care nu are o Constituție, ci numai cutume și proceduri, bazându-se așadar pe cuvântul dat.

Deoarece mesajele europenilor adresate Londrei au rămas fără ecou, Comisia Europeană a decis la 1 octombrie să lanseze procedura de infringement împotriva Regatului Unit, primind drept termen-limită o lună pentru a răspunde scrisorii de punere în întârziere.

După 47 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, Regatul Unit a părăsit comunitatea europeană la 31 ianuarie 2020, Londra punând astfel în aplicare decizia britanicilor care, în proporție de 52%, față de 48%, s-au pronunțat în favoare Brexit-ului într-un referendum desfășurat la 23 iunie 2016.

Dacă Londra și Bruxelles-ul nu vor ajunge la un acord referitor la viitoarele relații în urma acestor discuții, atunci, începând cu data de 1 ianuarie 2021, legăturile comerciale între cele două părți se vor desfășura sub prevederile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene, în cadrul summitului european de la Bruxelles, să includă “cât se poate de repede, încă în această toamnă” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”. Șeful statului a afirmat că România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare și că țara noastră va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan.

Președintele a susținut vineri declarații de presă la sosirea la cea de-a doua zi a lucrărilor Consiliului European de toamnă și a explicat concluziile adoptate joi prin care liderii statelor membre au cerut Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil.

“Noi știm de acasă că avem o problemă cu preturile la energie, mai ales cu preţurile la electricitate şi adevărul este că noi am găsit acasă soluţiile pentru familiile cu venituri mici, familiile vulnerabile cum se spune, avem o legislație gata pregătită şi vor fi compensate facturile, vor exista posibilități de amânare. Deci noi deja am rezolvat problema pentru lunile următoare la noi acasă. Însă chestiunea din păcate nu este așa simplă”, a afirmat Iohannis.

Șeful statului a mai spus că a solicitat Comisiei Europene un plan pentru situația în care prețurile la energie vor continua să crească, pledând pentru un mix între soluții naționale și soluții europene ferme.

“Dacă preţurile la energie vor creşte în continuare automat aceste creșteri se vor reflecta şi în alte preţuri şi cred că acesta nu este lucrul dorit nici de politicieni, nici de oamenii simpli. În consecinţă am fost foarte ferm şi foarte clar ieri în discuţiile de la Consiliu. Trebuie să găsim pe lângă soluțiile naţionale, deci soluţiile pe care le găsește fiecare acasă, trebuie să găsim şi abordări şi soluţii europene ferme. În acest sens, am solicitat să avem un plan clar pentru această iarnă, să verificăm de ce au crescut prețurile, unde s-a greșit ca să nu se repete și să luăm măsuri să mergem înspre soluții sustenabile, adică să găsim soluții pentru ca aceste prețuri să revină la normalitate”, a mai declarat el având în vedere că liderii au discutat și comunicarea adoptată de Comisia Europeană săptămâna trecută și care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial.

Se preconizează că această creștere va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene.

Concluziile adoptate joi mai stipulează că instituțiile UE trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre”, o mențiune care amână o decizie în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, aspect pentru care majoritatea țărilor UE, inclusiv România, s-au pronunțat în tabăra pro.

“Este clar că dacă vrem să mergem spre o economie mai verde avem nevoie de soluții intermediare. Este foarte posibil și asta ne dorim ca undeva, în 2040 – 2050, sursele regenerabile – energia solară, energia vântului și așa mai departe – să reprezinte o parte foarte mare din producția de energie. Dar până atunci trebuie să ajungem cumva, și opinia noastră, în România, este că trebuie să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă în nuclear“, a afirmat președintele Iohannis, el fiind unul dintre liderii care a solicitat includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi în cadrul pachetului legislativ privind taxonomia.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”. ”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată recent de reprezentanții Franței, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei, României, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Astfel, Klaus Iohannis a mai arătat că “noi în România suntem hotărâți și trebuie să folosim gazul natural pentru încălzire, pentru generare de electricitate și în industrie” și a solicitat finanțarea proiectelor bazate pe energie nucleare și a gaze naturale prin mecanisme europene.

“Trebuie să avem clar energie nucleară și gaz. Pentru asta ar fi excelent și am prezentat și am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni, ceea ce s-ar reflecta în ceea ce se numește un act delegat al Comisiei sau taxonomia pe nuclear și gaz, într-o formulare mai științifică. Am solicitat foarte ferm Comisie să vină cu acest act delegat cât se poate de repede, încă în această toamnă. (…) România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare. Cum s-a exprimat Franța, ne-am exprimat și noi. Noi suntem în grupul de state care promovează nuclear și gaz ca măsuri de tranziție. Nu toată lumea în Europa dorește aceste lucruri. Sunt două grupuri, sunt alții care sunt mai reticenți. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Noi vom dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan. Optimal a fi să beneficiem și de finanțare și de fonduri europene”, a mai explicat președintele.

“Este, pe de altă parte, clar că alte chestiuni care țin de combaterea schimbărilor climatice trebuie abordate mai repede, mai bine și mai rafinat. Se discută, bunăoară, despre taxarea carbonului la granița Uniunii Europene. Adică să nu importăm mărfuri care sunt produse undeva în afară și producția produce multă poluare. Aceste lucruri trebuie taxate, însă aici trebuie să avem grijă să nu omorâm economia noastră europeană cu astfel de măsuri. Deci un întreg complex foarte complicat. Eu sunt foarte hotărât să rămân foarte implicată în temă și pentru România este o chestiune foarte, foarte importantă. Eu vreau să combatem ceea ce se numește sărăcia energetică, adică orice român să își poată permite energia, curentul, gazul și încălzirea și să fie disponibile, pe de altă parte să fim una din țările care se implică efectiv pentru combaterea schimbărilor climatice”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

Published

on

© Administrația Prezidențială

România a primit sprijin de la opt state membre ale Uniunii Europene și altele s-au declarat dispuse să ajute țara noastră în lupta împotriva COVID-19, a afirmat vineri președintele Klaus Iohannis, menționând că le-a “mulțumit partenerilor și prietenilor noștri” și făcând un nou apel la vaccinare. Șeful statului a subliniat că aceste lucruri arată că “solidaritatea europeană este un fapt”, însă că și România trebuie să joace rolul său.

“Am vorbit eu despre o tragedie, despre o catastrofă în domeniu. Spitalele sunt arhipline, medicii, personalul medical sunt terminați că lucrează non-stop, locuri la terapie intensivă nu mai sunt disponibile. Am apelat la Mecanismul European de Sprijin și am primit deja efectiv sprijin de la opt state europene, alții s-au declarat deja dispuși să ne ajute. Este un lucru important și arată în această situație disperată în care suntem că solidaritatea europeană nu este doar o expresie, ci este un fapt. Le-am mulțumit partenerilor și prietenilor noștri care ne ajută și vin cu locuri la terapie intensivă, cu medicamente, cu aparate de oxigen și așa mai departe, și sar în ajutorul nostru. Însă, noi trebuie să jucăm rolul nostru. Şi aici, repet, foarte clar: nu există altă soluție decât vaccinarea și trebuie să fim serioși și să acceptăm odată și odată acest lucru”, a punctat președintele, într-o declarație de presă susținută la Bruxelles, în marja participării sale la Consiliul European.

El a lansat cetățenilor români și un îndemn să nu mai dea crezare dezinformărilor de pe rețelele sociale în ce privește vaccinarea și a dat exemplul situațiilor din țările vest-europene.

“Uitați-vă la alții, în vestul Europei. Suntem aici, în Bruxelles. În toate statele din vestul Europei pandemia a fost domolită prin vaccinare. Sunt rate de vaccinare de 80%-90% și au ajuns în ultimele săptămâni puțin oameni la terapie intensivă și în spitale. Noi de ce nu putem așa ceva? De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii în spațiul public și pe Facebook și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă? Este fundamental eronat. Soluția este clară, este gratuită, este disponibilă, se numește vaccin”, a subliniat, ferm, Klaus Iohannis.

“Dragi români, mergeți și vă vaccinați, să nu ajungeți la spital, să nu dați boala mai departe, să terminăm odată cu această pandemie. Până atunci avem sprijin din toate părțile, toți ne ajută, dar să fim serioși, nimeni nu poate să se vaccineze în locul nostru, asta trebuie să o facem noi”, a conchis șeful statului.

 

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, și-au manifestat îngrijorarea față de situația evoluției și luptei împotriva COVID-19 în unele state membre. Campaniile de vaccinare desfășurate în întreaga Europă au dus la progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19. Cu toate acestea, situația din unele state membre rămâne foarte gravă“, au consemnat Angela Merkel, aflată la ultimul său summit european, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern în concluziile Consiliului European adoptate joi noaptea.

Potrivit liderilor europeni, pentru a îmbunătăți în continuare ratele de vaccinare în întreaga Uniune, ar trebui intensificate eforturile de depășire a reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, mai ales pe platformele de comunicare socială.

“Trebuie să rămânem vigilenți în privința apariției și răspândirii unor posibile noi variante”, au avertizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 13.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 368 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% (cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC). Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre. De asemenea, prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19, în timp ce preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE. Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI, Austria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice: Este esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 grade

Published

on

© European Union 2021

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, au discutat despre pregătirile pentru viitorul summit ASEM (Asia-Europa) din 25-26 noiembrie 2021 și au reiterat sprijinul pentru Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică, invitând Consiliul UE să asigure punerea rapidă în aplicare a acesteia.

Consiliul European a discutat, de asemenea, despre pregătirile pentru reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului estic, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

„Relațiile Uniunii Europene cu această regiune rămân de o importanță strategică majoră. Liderii europeni reiterează apelul adresat autorităților belaruse de a elibera toți deținuții politici”, se arată în concluziile Consiliului European adoptate joi. 

Înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice, fiind esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 °C în sfera posibilului.

Prin urmare, Consiliul European invită toate părțile să prezinte și să pună în aplicare ținte și politici naționale ambițioase. Îndeamnă cu precădere economiile majore care nu au făcut încă acest lucru să comunice sau să actualizeze contribuții stabilite la nivel național consolidate și ambițioase, în timp util pentru COP26, și să prezinte strategii pe termen lung cu scopul de a atinge neutralitatea emisiilor până în 2050.

Citiți și: Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

Prin concluziile sale, Consiliul reamintește angajamentul UE și al statelor sale membre de a intensifica în continuare mobilizarea finanțării acțiunilor climatice și face apel la celelalte țări dezvoltate să își sporească urgent contribuția la obiectivul colectiv de finanțare a acțiunilor climatice de 100 de miliarde USD pe an până în 2025.

Mai mult, Consiliul European a luat act de pregătirile pentru reuniunea COP15 privind diversitatea biologică de la Kunming. Acesta solicită un cadru global post-2020 pentru biodiversitate ambițios, cu scopul de a stopa declinul biodiversității și a asigura refacerea acesteia.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE14 mins ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN41 mins ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Nicolae Ștefănuță43 mins ago

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

PARLAMENTUL EUROPEAN50 mins ago

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

REPUBLICA MOLDOVA54 mins ago

Maia Sandu le mulțumeşte partenerilor austrieci pentru deschiderea de a promova parcursul european al Republicii Moldova și pentru donația de 100.000 de doze de vaccin

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.2 hours ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorii statelor UE la București: Unitatea transatlantică, esențială pentru consolidarea rezilienței Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN41 mins ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ23 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

Team2Share

Trending