Connect with us

U.E.

Brexit provoacă prima egalitate de voturi în Camera Comunelor din ultimii 26 de ani. Președintele John Bercow a respins o nouă rundă de voturi pentru alternative la acordul de ieșire din UE, exercitându-și dreptul de decizie ce îi revine în astfel de cazuri

Published

on

Camera Comunelor a respins miercuri organizarea unei a treia runde de ”voturi orientative” (”indicative votes”) asupra unor propuneri menite să ofere soluții alternative la acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană pe care premierul Theresa May l-a convenit cu negociatorii europeni în luna noiembrie, respins deja de trei ori de Parlamentul de la Londra, în urma unei egalități depline a voturilor pentru și împotrivă, câte 310 fiecare, anunță Reutes, informează Agerpres.

Potrivit convențiilor Camerei Comunelor, președintele acesteia, John Bercow, deține votul decisiv în astfel de situații. Cum acesta a votat împotrivă, inițiativa unei noi runde de voturi a fost respinsă.

Precedentul unei egalități depline între voturile pentru și cele împotrivă datează din 1993, când la conducere era tot un Guvern conservator, puternic divizat, în fruntea căruia se afla premierul John Major, ales în 1990, al cărui mandat s-a încheiat în 1997, succedat de laburistul Tony Blair.

Precedentele două serii de voturi orientative s-au încheiat de fiecare dată cu respingerea a tuturor amendamentelor, care sugerau posibile soluții de ieșire din impas, de anulare a Brexit-ului sau de organizare a unui nou referendum până la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană fără un acord.

Printre celelalte variante respinse s-au regăsit diferite variante de relaţii cu UE post-Brexit, precum o uniune vamală sau aranjamente asemănătoare modelului canadian sau norvegian de relaţii cu UE.

Camera superioară a parlamentului britanic (Camera Lorzilor) începe joi dezbaterile asupra unui proiect de lege care să îl oblige pe premierul Theresa May să încerce să obţină o amânare a Brexit-ului pentru a împiedica o potenţială ieşire dezordonată, fără acord, a Regatului Unit din Uniunea Europeană la 12 aprilie, propunere legislativă adoptată deja miercuri seara de Camera Comunelor (camera inferioară a Parlamentului de la Londra) cu 313 voturi pentru și 312 voturi împotrivă.

Pentru a deveni lege, proiectul trebuie să fie adoptat de ambele camere legislative în termen de 24 de ore.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Prindeți fondurile europene dedicate întrajutorării comunităților umane din UE! Apelul pentru depunerea de proiecte pentru Corpul European de Solidaritate se încheie în 7 zile

Published

on

© Corpul European de Solidaritate/Facebook
Grupurile de tineri, precum și organizațiile publice sau private mai au la dispoziție o săptămână pentru depunerea de proiecte în cadrul Apelului pentru Corpul European de Solidaritate în 2019, care se încheie la 1 octombrie, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Bugetul total alocat prezentei cereri de propuneri este estimat la 96. 322.671 de euro și se bazează pe programul de lucru anual pentru 2019 al Corpului european de solidaritate.
 
Începând de luni, 23 septembrie, o serie de mini-filmulețe realizate cu participanții prezenți la cursurile de la începutul lunii (ACCES și SUCCES), vor fi publicate în secțiunea dedicată din pagina de Facebook a Corpului European de Solidaritate cu scopul de a-i inspira pe potențialii solicitanți de finanțare europeană. Aceste filmulețe fac parte din ProCES, (Proiecte prin Corpul European de Solidaritate), o inițiativă prin care se încearcă surprinderea câtorva elemente din procesul prin care trec aceste proiecte, așa cum sunt văzute ele de diverși actori interesați de acestea.
 Filmele sunt needitate, surprinzând mesajele exact așa cum au fost transmise de către cei intevievați!
Corpul european de solidaritate este noua inițiativă a Uniunii Europene care le oferă tinerilor șansa de a face voluntariat sau de a se implica în proiecte în propria țară sau în străinătate pentru a ajuta comunități și oameni din toată Europa.
Orice persoană cu vârsta de minim 17 ani se poate înscrie în Corpul European de Solidaritate, însă, pentru a participa efectiv la proiecte, trebuie să aibă peste 18 ani. La proiectele de profil pot participa persoane în vârstă de cel mult 30 de ani.

După finalizarea unei proceduri simple de înregistrare, participanții pot fi selectați și invitați să se implice în diverse proiecte vizând, printre altele, prevenirea dezastrelor naturale sau reconstrucția zonelor afectate, sprijinirea centrelor pentru solicitanții de azil sau soluționarea problemelor sociale cu care se confruntă comunitățile.

Proiectele sprijinite de Corpul european de solidaritate pot dura între 2 și 12 luni. Ele se derulează de obicei pe teritoriul statelor membre.

Continue Reading

ROMÂNIA

România, printre statele membre care alocă cei mai puțini bani pentru recreație și sport pe cap de locuitor

Published

on

Datele Eurostat prezintă sumele pe care fiecare stat membru le investește pentru recreație și sport pe cap de locuitor.

Astfel, Luxemburg a chetultui cel mai mult în 2017. Fiecare cetățean a avut alocată suma de 492 de euro pentru sport și recreație, în schimb cetățeanul croat a beneficiat de cea mai mică sumă, față de ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene, și anume 13 euro.

În anul 2017, cele 28 de state membre UE au alocat 51,3 miliarde euro din cheltuielile guvernamentale pentru recreaţie şi sport.

România și Bulgaria se numără printre țările care au alocat cele mai mici cheltuieli pentru agrement și sport pe cap de locuitor, 25 de euro, respectiv 16 euro (Bulgaria). Acestea au fost urmare de Lituania și Malta.

© Eurostat

Cheltuielile guvernului pentru agrement și sport pentru fiecare locuitor au fost peste 200 euro în trei state membre ale UE în 2017: Luxemburg 492 EUR per locuitor, Suedia (256 euro) și Finlanda (206 euro), urmate îndeaproape de Olanda (199 euro), Danemarca (192 euro) și Franța (183 euro).

Sumele cheltuite de guvernele UE pot fi puse în perspectivă cu dimensiunea populației fiecărui stat membru.

Continue Reading

U.E.

Franța, Germania și Italia vor încerca să fie, la Malta, ,,locomotiva la care celelalte state membre își vor cupla vagoanele” în privința instituirii unui mecanism de distribuire a migranților

Published

on

© www.thetoc.gr

Miniștrii de interne din cinci țări ale UE se întâlnesc luni, 23 septembrie, la Malta pentru a încerca să găsească o soluție privind constituirea unui mecanism de distribuire între statele membre a migranților salvați din apele Mării Mediterane, informează Agerpres.

Ministrul de interne maltez, Michael Farrugia l-a invitat pe noul său omolog italian precum și pe miniștrii de interne din Germania, Franța și Finlanda, care deține președinția Consiliului UE, să se reunească la Malta în speranța de a cădea de acord asupra unor noi reguli care să stabilească modul în care UE va gestiona migranții salvați din apele Mării Mediterane. Malta, cea mai mică țară din UE, se află pe ruta migrației din Mediterana Centrală care se întinde din Libia spre Europa. 

Până la mijlocul anului trecut, Malta a avut un acord cu Italia pentru ca vecinul mai mare să preia migranții debarcați pe insulă, însă Matteo Salvini, fostul ministru de interne care avea o abordare anti-imigrație, a retras Italia din acord și a închis porturile italiene pentru navele de salvare. Malta a urmat exemplul Italiei și și-a închis porturile motivând că teritoriul său foarte mic nu mai poate găzdui alți solicitanți de azil, pe lângă cei aproximativ 2000 acceptați în 2018, relatează sursa citată.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, au convenit, după vizita oficialului italian la Paris, că politica de azil a UE este ,,ineficientă” și trebuie reformată. Odată cu instalarea noului guvern, Italia şi-a flexibilizat politica în materie de migraţie şi şi-a redeschis porturile pe care fostul ministru de interne Matteo Salvini le închisese pentru migranţii salvaţi pe mare.

Macron a menționat că politica de azil, privind imigrația, are nevoie de mai multă solidaritate, spirit uman, dar și eficiență, iar  Franţa şi Italia vor apăra de acum încolo în UE ,,o poziţie comună pentru ca toate ţările să participe de o manieră sau alta” la primire ,,sau să fie penalizate financiar”. La rândul său, Conte a transmis într-un mesaj pe Facebook că va cere renegocierea Regulamentului de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina gestionării cererilor de azil. 

Criticii săi susțin că actualul sistem reprezintă o povară nedreaptă asupra țărilor de frontieră mediteraneene precum Italia, Malta, Grecia și Spania, care, conform regulilor, sunt responsabile cu prelucrarea cererilor de azil și, totodată, a găzduirii migranților, fiind statele de intrare pentru aceștia. Deficiențele Regulamentului de la Dublin în ceea ce privește o împărțire echitabilă a responsabilității între statele membre au fost evidențiate de criza refugiaților care a determinat supraaglomerarea și depășirea capacității de gestionare a sosirilor ilegale, neregulate în taberele pentru refugiați din Italia, Malta, Grecia sau Spania. Situația s-a agravat și a generat o atmosferă tensionată la nivel european când mai multe state central-europene au refuzat soluția propusă de Comisia Europeană privind instituirea unui sistem de distribuire pe cote a refugiaților, invocând argumente legate de lipsa capacității de gestionare și integrare a noilor veniți, securitate sau diferențe cultural-religioase marcante. 

În acest sens, reuniunea informală a miniștrilor de externe și de interne de la Paris din iulie a reprezentat o încercare de detensionare a situației și un pas înainte spre instituirea unui ,,mecanism european de solidaritate”: 15 state membre au fost de acord în principiu cu introducerea unui asemenea mecanism pentru alocarea migranților la nivelul UE, la inițiativa Franței și Germaniei. 

Croația, Finlanda, Franța, Irlanda, Germania, Lituania, Luxemburg și Portugalia au declarat că vor participa „activ”. 

Săptămâna trecută, ministrul de interne german Horst Seehofer, a declarat că Germania este dispusă să preia 25% din totalul celor salvați pe mare de organizații private și aduși pe uscat în Italia sau Malta. Anticipând criticile pe fondul anunțului său, Seehofer a precizat că numărul persoanelor care vor fi primite în Germania va fi mic. 

În ultimele 15 luni, organizațiile neguvernamentale au adus  în Italia și Malta aproximativ 2.200 de migranți salvați pe mare. Germania a preluat 225 de persoane, în jur de 10% dintre acestea. 

La întâlnirea de luni de la Malta, reprezentanții celor cinci state membre vor încerca să stabilească unde ar putea fi relocați cei salvați pe ruta din Mediterana Centrală  – și dacă măsura s-ar aplica doar celor care fug de război și persecuție sau și migranților economici. 

Conform informaţiilor de presă, Franţa şi Germania ar accepta să primească fiecare 25% dintre migranţii salvaţi, iar Italia 10%, deoarece a primit deja foarte mulți migranți în anii precedenți, transmite Agerpres.

De asemenea, va trebui să se stabilească dacă selecţia între persoanele eligibile la drept de azil şi migranţii zişi ‘economici’, care nu au vocaţia de a rămâne în Europa, va fi întreprinsă încă de la sosirea pe continent (aşa cum doreşte Franţa) sau în ţara de destinaţie.

Un alt punct ce trebuie lămurit se referă la noţiunea de ,,cel mai apropiat” port, prevăzută de dreptul maritim internaţional. Italia pledează pentru o ,,rotaţie” a porturilor de primire (care ar include Marsilia, de pildă), pentru reducerea presiunii asupra ţărilor din sud, dar Franţa se arată reticentă faţă de această soluţie.

Însă discuțiile vor fi doar de principiu potrivit declarațiilor ministrului de interne al Germaniei, de săptămâna trecută, care spunea că nu se vor încheia acorduri obligatorii cu privire la cote în cadrul reuniunii din Malta, acest lucru fiind ,,o muncă grea”. Totuși, Seehofer și-a exprimat speranța că ,,cele mai mari trei țări ale UE vor fi locomotiva la care mai multe alte state membre își pot cupla vagoanele”, relatează Deutsche Welle

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, va participa, de asemenea, la discuțiile din Malta.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending