Connect with us

MAREA BRITANIE

Brexit: Sistemul de imigrare pe bază de puncte al Marii Britanii, operațional. Londra a deschis aplicațiile pentru vize de muncă în Regatul Unit după 1 ianuarie 2021

Published

on

© Biroul Parlamentului European în România

Cetățenii străini, inclusiv cei din statele membre ale Uniunii Europene, care doresc să lucreze în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2021 pot aplica online pentru viză de muncă începând de marți, în cadrul unui sistem bazat pe puncte, potrivit BBC.

Noul sistem de imigrare va fi ”simplu, eficient și flexibil”, a promis secretarul de stat pentru afaceri interne, Priti Patel.

Potrivit unor detalii anunțate de Ambasada Marii Britanii la București, cetăţenii UE care doresc să vină în Marea Britanie înainte de 1 ianuarie 2021 vor continua să beneficieze de exercitarea drepturilor lor conform prevederilor aranjamentelor de tranziţie, care permit continuarea libertăţii de mişcare între Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

Cetăţenii UE care sosesc înainte de expirarea perioadei de tranziţie la 31 decembrie 2020, precum şi respectivii lor membrii de familie, vor fi eligibili pentru Programul de Înregistrare a Cetăţenilor UE (EU Settlement Scheme). Ei vor avea la dispoziţie perioada de până la 30 iunie 2021 pentru a depune o cerere în baza prevederilor acestei scheme.

Cetățenii UE pot merge fără viză în Regatul Unit pentru vizite scurte

În cadrul noului sistem de imigrări, începând cu anul viitor Regatul Unit va trata cetăţenii UE ca cetăţeni ce nu necesită viză, ceea ce înseamnă că pot călători în Marea Britanie ca vizitatori pentru o perioadă de şase luni fără a fi nevoie să obţină o viză.

Un vizitator poate intra în Marea Britanie de mai multe ori în interiorul acestei perioade, dar nu poate ajunge să locuiască efectiv în Marea Britanie prin mecanismul vizitelor repetate sau continue. Vizitatorii se pot angaja într-o gamă largă de activităţi, cum ar fi efectuarea de vacanţe, participarea la şedinţe şi conferinţe sau participarea la cursuri scurte, dar nu pot munci sau accesa fonduri publice.

Cetățenii care doresc să muncească, să se stabilească sau să studieze în Regatul Unit au nevoie de o viză permanentă obținută în baza unui punctaj

Cei care doresc să rămână pe perioade mai îndelungate decât şase luni, cu scopul de a munci, a studia sau locui în Marea Britanie, vor fi necesar să depună o cerere de viză.

Cererea va putea fi depusă pe site-ul GOV.UK şi va trebui demonstrat că ei îndeplinesc criteriile relevante şi punctajul necesar vizei pentru care depun cererea.

Cetăţenii UE care primesc viza vor primi acces securizat la informaţiile privind statutul lor de imigrare prin intermediul unui serviciu online, pe care îl vor putea folosi pentru a-şi confirma drepturile şi pentru a accesa servicii diverse, în loc să folosească un document fizic privitor la statutul lor.

Solicitanţii de viză care posedă un paşaport biometric vor putea completa cererea, inclusiv confirmarea identităţii folosind o aplicaţie de smartphone. S-ar putea ca unii solicitanţi să trebuiască să se prezinte la un Centru pentru Cereri de Viză dacă nu posedă paşaport biometric, nu pot folosi aplicaţia sau cip-ul lor biometric nu poate fi citit.

Solicitanţii de viză vor avea de plătit o taxă de cerere de viză. Lista taxelor se poate regăsi aici

Ce taxe trebuie achitate

În afară de oferta de vize pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii şi îngrijirii şi în afară de cazul în care se aplică o anumită exceptare de la regimul vizelor, toţi solicitanţii care sosesc în Marea Britanie pentru o perioadă mai îndelungată decât şase luni vor trebui de asemenea să achite Suprataxa de Sănătate pentru Imigrare (IHS), care le va permite accesul la sistemul de sănătate din Marea Britanie prin intermediul Sistemului Naţional de Sănătate (NHS). Puteţi regăsi şi alte informaţii despre IHS aici

Verificarea cazierului judiciar

În cadrul noului sistem de imigrări, Marea Britanie va introduce o abordare unitară, coerentă şi mai fermă cu privire la cazierul judiciar ce se va aplica tuturor cetăţenilor. Cei ce doresc să intre pe teritoriul Marii Britanii pot fi refuzaţi dacă:

– Au o condamnare cu închisoare de cel puţin 12 luni;

– Au săvârşit o faptă penală care a cauzat daune grave;

– Sunt recidivişti care dau dovadă de o nesocotire constantă a legii;

– Caracterul, conduita sau cercul lor de apropiaţi înseamnă că prezenţa lor nu va contribui la binele public.

Regimul pașapoartelor după 1 ianuarie 2021
Până pe 1 octombrie 2021 cetăţenii UE pot intra în Marea Britanie cu paşaport sau document naţional de identitate aşa cum o fac şi acum. Începând cu 1 octombrie 2021, cetăţenii UE, SEE şi Elveţiei vor avea nevoie de paşaport pentru a călători în Marea Britanie. Cu toate acestea, cetăţenii UE, SEE şi Elveţiei ale căror drepturi sunt protejate prin Acordul de Retragere, de exemplu cei care intră sub incidenţa Programului de Înregistrare a Cetăţenilor UE (EU Settlement Scheme) şi a prevederilor privind micul trafic de frontiera (muncitorii la frontieră) vor putea să călătorească în Marea Britanie folosind documentele naţionale de identitate până la 31 decembrie 2025 cel puţin.

Reglementările pentru muncitorii calificați care doresc să lucreze în Regatul Unit

În cadrul noului sistem, orice persoană care se deplasează în Marea Britanie pentru a munci va trebui să demonstreze că îndeplineşte un anumit set de cerinţe pentru care i se vor atribui puncte. Nu există un plafon maxim pentru numărul de persoane care pot face cerere pe Traseul muncitorilor calificaţi.

Pentru a fi eligibili pentru această viză solicitanţii trebuie să demonstreze că:

– Au o ofertă de muncă – susţinută de un sponsor agreat de Ministerul de Interne – la nivelul de calificare corespunzător, din partea unui angajator cu sediul în Marea Britanie;

– Au obţinut salariul minim corespunzător calificării (adică 25.600 GBP sau salariul actual pentru locul de muncă efectiv, oricare dintre cele două va fi cel mai mare);

– Stăpânesc limba engleză la nivelul mediu B1 (aşa cum este definit în Cadrul Comun European de Referinţă pentru limbi străine).

Dacă solicitantul câştigă între 20.480 de lire sterline (pragul minim de salariu pentru toţi muncitorii calificaţi) şi 25.600 GBP este posibil să facă totuşi cerere de viză pentru Muncitori Calificaţi „dând la schimb” puncte pentru anumite caracteristici ca să se încadreze în cerinţa salariului. Este posibil de exemplu să dea puncte la schimb dacă:

– Are un loc de muncă într-un domeniu care suferă de lipsă de forţă de muncă;

– Are un doctorat într-un subiect relevant pentru locul de muncă;

– Este nou-venit pe piaţa muncii din Marea Britanie (cerinţa salariului pentru nou-veniţi va fi cu 30% mai scăzută decât cea pentru muncitori cu experienţă indiferent de domeniu, până la limita inferioară de 20.480 GBP).

©gov.uk

Lucrătorii din domeniul sănătății, favorizați. Vor primi viză în urma unei proceduri rapide

Guvernul Marii Britanii apreciază contribuţia vitală adusă de medici, asistente medicale şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii proveniţi din străinătate la Sistemul Naţional de Sănătate (NHS) şi la mai largul Sector de Sănătate şi Îngrijire. Această ofertă de viză asigură că persoanele ce lucrează în ocupaţii eligibile din domeniul sănătăţii şi au o ofertă de muncă din partea NHS, sectorului social sau de îngrijire sau a unui angajator sau organizaţie care prestează servicii către NHS sunt motivate să vină în Marea Britanie.

Această ofertă de viză face parte din traseul Muncitorilor Calificaţi şi ca atare orice solicitant de viză pentru Sănătate şi Îngrijire trebuie să îndeplinească toate cerinţele pentru traseul Muncitorilor Calificaţi.

Pentru a fi eligibili pentru această viză solicitanţii trebuie să demonstreze că:

– Au o ofertă de muncă într-unul dintre posturile calificate definite în cadrul NHS sau sectoarelor aflate în legătură directă cu acesta;

– Au obţinut salariul minim corespunzător calificării;

– Stăpânesc limba engleză la nivelul mediu B1 (aşa cum este definit în Cadrul Comun European de Referinţă pentru limbi străine).

Aceasta este o viză în procedură rapidă, cu taxe de cerere mai mici şi sprijin direct pe tot parcursul procesului de procesare a cererii. Solicitanţii şi aparţinătorii lor vor fi scutiţi de la plata Suprataxei de Sănătate pentru Imigrare şi vor beneficia de taxe de cerere mai mici.

Lucrătorii cu înaltă calificare, pe calea ”Talent Global”

Marea Britanie doreşte să atragă cele mai bune şi inteligente talente din întreaga lume. Viza de tip Talent Global permite sosirea în Marea Britanie a solicitanţilor cu cea mai înaltă calificare fără a deţine o ofertă de muncă şi obţinerea anterioară a unui salariu minim. Solicitanţii nu sunt obligaţi să îndeplinească cerinţa stăpânirii limbii engleze până ce nu fac cerere de rezidenţă permanentă.

De asemenea nu sunt obligaţi să îndeplinească cerinţa mijloacelor financiare de întreţinere.

Aceasta este o viză flexibilă, valabilă până la 5 ani. Este disponibilă pentru solicitanţii din următoarele categorii:

– Ştiinţă şi medicină

– Ştiinţe umaniste

– Inginerie

– Cercetare ştiinţifică

– Tehnologie informatică

– Arte şi cultură

Pentru a face cerere de viză, solicitanţii trebuie:

– Să fie persoane cu recunoaştere internaţională, atât la cel mai înalt nivel cât şi ca lideri în domeniul lor, sau să se fi dovedit foarte promiţători şi să aibă şanse mari să devină lideri în domeniul lor;

– Să fie agreați de un organism competent din domeniul Talent Global. Există şase asemenea organisme competente Aprobate de Ministerul de Interne britanic. Organismul competent evaluează aptitudinile, capacitatea şi realizările solicitantului şi dă Ministerului de Interne un aviz consultativ de susţinere. Lista integrală a organismelor competente se găseşte aici.

– Să facă cerere de viză la nu mai târziu de 3 luni de la primirea scrisorii de susţinere.

Vizele de studii

Marea Britanie va continua să primească studenţi talentaţi şi cu potenţial mare în universităţile sale şi alte forme de învățământ superior, colegii pentru educaţie continuă şi limba engleză, precum şi instituţii de învățământ independente. Nu există o limită superioară a numărului de studenţi străini care pot veni în Marea Britanie la studii.

Pentru a obţine o viză de studii solicitanţi vor trebui să demonstreze că:

– Li s-a oferit un loc la un curs desfăşurat de o instituţie de învățământ acreditată, lucru ce se poate demonstra cu ajutorul unei Confirmări de Primire la Studii (Confirmation of Acceptance for Studies – CAS), care este un atestat în format electronic ce conţine detalii despre cursul respectiv. Lista instituţiilor de învățământ acreditate de Ministerul de Interne se găseşte la adresa: https://www.gov.uk/government/publications/register-of-licensed-sponsors-students ;

– Stăpânesc limba engleză la nivelul mediu B2 (aşa cum este definit în Cadrul Comun European de Referinţă pentru limbi străine) atunci când studiile se află la nivel de diplomă de licenţă (RQF 6) sau mai înalt. Studenţii care merg la studii sub nivel de diplomă de licenţă trebuie să demonstreze stăpânirea limbii engleze la nivelul B1.

Traseul vizei de studii necesită o dovadă a existenţei unor mijloace financiare ca parte a procedurii de solicitare. Cu toate acestea România şi multe alte ţări nu se află de obicei sub incidenţa necesităţii de a dovedi existenţa de mijloace financiare cu excepţia unor situaţii excepţionale. În asemenea situaţii, solicitanţii vor fi contactaţi de Serviciul Britanic pentru Vize şi Imigrări (UK Visas and Immigration) după depunerea cererii. Găsiţi mai mule informaţii despre acest subiect la https://www.gov.uk/student-visa/money .

Instituţiile de învățământ superior din Marea Britanie îşi stabilesc fiecare propriile taxe de studii pentru studenţii străini, aşa că persoanele care doresc să meargă la studii trebuie să verifice direct care sunt taxele la acea instituţie la care vor să meargă.

Pentru studenţii care vor ajunge în Marea Britanie după 1 ianuarie 2021 şi vor începe cursurile înainte de sfârșitul lunii iulie 2021:

– Aceştia vor fi eligibili pentru statutul de plătitor de taxe de studii la nivelul unui student cetăţean britanic şi vor primi şi o subvenţie pentru taxa de studii pe durata cursurilor la care participă. Aici condiţia este de a fi locuit în Marea Britanie, SEE sau Elveţia pe o perioadă mai mare de 3 ani înainte de a fi făcut cerere de viză de studii. Totuşi, în cadrul noului Traseu pentru Studii al sistemului de imigrări al Marii Britanii, ei vor trebui să facă cerere de viză de studii înainte de sosirea în Marea Britanie.

Pentru studenţii care intenţionează să ajungă în Marea Britanie după 1 ianuarie 2021 şi să înceapă cursurile după data de 1 august 2021:

– Aceştia va trebui să facă cerere de viză de studii înainte de sosirea în Marea Britanie, în cadrul noului Traseu pentru Studii al sistemului de imigrări al Marii Britanii. Ei nu vor mai fi eligibili pentru statutul de plătitor de taxe de studii la nivelul unui student cetăţean britanic.

Cei aflaţi la studii în Anglia NU vor fi eligibili pentru sprijin financiar acordat studenţilor.

Cei aflaţi la studii în Ţara Galilor, Scoţia sau Irlanda de Nord vor trebui să se consulte cu organismele relevate de finanţare a studenţilor şi să verifice dacă se încadrează în criteriile pentru obţinerea de sprijin financiar acordat studenţilor.

Vize pentru studii postuniversitare

Traseul pentru studii postuniversitare va fi lansat în vara lui 2021, iar un student eligibil trebuie să fi finalizat cu succes studii de licenţă sau mai înalte în Marea Britanie şi să deţină viză de reşedinţă ca student valabilă la momentul introducerii acestui mecanism. Traseul pentru studii postuniversitare va da acestor studenți posibilitatea de a locui şi munci în Marea Britanie sau a căuta un loc de muncă, pe o perioadă de 2 ani (3 ani pentru doctoranzi). Acest traseu nu beneficiază de niciun fel de subvenţii şi va permite de asemenea solicitanţilor să treacă la traseele pentru muncă dacă pot îndeplini cerinţele.

Solicitanţii sunt cei care vor fi finalizat totalitatea studiilor de licenţă în Marea Britanie cu excepţia cazurilor unde există permisiunea pentru studii din străinătate sau studiile la distanţă au fost necesare din cauza Covid-19. Nu există obligaţia de a dovedi existenţa de mijloace financiare şi solicitanţii nu vor fi obligaţi să demonstreze stăpânirea limbii engleze deoarece vor fi demonstrat deja acest lucru prin absolvirea studiilor de licenţă la o universitate britanică.

Vize pentru elevi

Există o viză separată pentru elevi, disponibilă pentru copii cu vârsta între 4 şi 17 ani. Pentru această viză solicitanţii vor trebui să demonstreze că:

– Au o ofertă necondiţionată pentru un loc la o şcoală independentă;

– Dispun de mijloace financiare pentru achitarea taxelor de şcolarizare şi a cheltuielilor de trai;

– Au consimţământul în scris al părinţilor sau tutorelui pentru a învăţa în Marea Britanie;

– Dacă au 16 ani sau peste, că sunt într-adevăr elevi (ceea ce ar putea implica participarea la un interviu pentru stabilirea credibilităţii).

Vize pentru întreprinzători inovatori și start-up-uri

Traseele pentru Inovatori şi Start-up-uri sunt gândite în aşa fel încât să atragă talentul antreprenorial în Marea Britanie, precum şi ideile de afaceri inovatoare care pot apoi creşte la un nivel superior. Niciunul dintre cele două trasee nu are o limită superioară şi ambele sunt deschise pentru persoane fizice sau echipe care doresc să deschidă o afacere nouă, inovatoare în Marea Britanie.

Viza pentru inovatori

Acest traseu se aplică oamenilor de afaceri cu mai multă experienţă care au lucrat deja într-un domeniu şi caută să deschidă o afacere nouă, inovatoare în Marea Britanie. Această viză este valabilă 3 ani iniţial şi poate fi prelungită. Pentru a fi eligibili solicitanţii trebuie:

– Să aibă o idee de afaceri inovatoare, viabilă şi care poate creşte ulterior, sprijinită de un organism de atestare agreat de Ministerul de Interne. Organismele de Atestare sunt fie Furnizori de Studii Superioare, fie organizaţii de afaceri care posedă un istoric de sprijinire a întreprinzătorilor cu sediul în Marea Britanie şi au sprijinul unui Minister. Organismele de Atestare evaluează fiecare cerere pentru a se asigura că este vorba de ceva inovator, viabil şi care poate creşte ulterior şi apoi vor răspunde de monitorizarea progreselor firmei căreia îi acordă sprijinul lor. Lista completă a organismelor de atestare se găseşte la: https://www.gov.uk/government/publications/guidance-on-applications-under-global-talent ;

– Să demonstreze un nivel de finanţare necesar pentru investiţia în firma lor. Nivelul actual este 50.000 GBP;

– Să demonstreze că dispun de mijloacele financiare pentru a-şi acoperi costurile de trai, în afară de cazul în care locuiau în Marea Britanie de 12 luni înainte de depunerea cererii. La ora actuală aceste mijloace se ridică la 1.270 GBP pentru solicitantul principal plus alte cheltuieli pentru aparţinători. Finanţarea trebuie să fi fost deţinută pe o perioadă de 28 de zile consecutive;

– Să stăpânească limba engleză la nivelul mediu B2 (aşa cum este definit în Cadrul Comun European de Referinţă pentru limbi străine).

Viza pentru start-up

Se aplică persoanelor care doresc să-şi deschidă prima lor firmă, dar în Marea Britanie. Această viză este valabilă 2 ani iniţial, dar solicitanţii pot ulterior să treacă în categoria Inovator, dacă îndeplinesc acele condiţii. Pentru această viză solicitanţii trebuie:

– Să aibă o idee de afaceri inovatoare, viabilă şi care poate creşte ulterior, sprijinită de un organism de atestare agreat de Ministerul de Interne. Organismele de Atestare sunt fie Furnizori de Studii Superioare, fie organizaţii de afaceri care posedă un istoric de sprijinire a întreprinzătorilor cu sediul în Marea Britanie şi au sprijinul unui Minister. Organismele de Atestare evaluează fiecare cerere pentru a se asigura că este vorba de ceva inovator, viabil şi care poate creşte ulterior şi apoi vor răspunde de monitorizarea progreselor firmei căreia îi acordă sprijinul lor. Lista completă de organisme de atestare se găseşte la: https://www.gov.uk/government/publications/guidance-on-applications-under-global-talent ;

– Să demonstreze că posedă mijloacele financiare pentru a-şi acoperi costurile de trai, în afară de cazul în care locuiau în Marea Britanie de 12 luni înainte de depunerea cererii. La ora actuală aceste mijloace se ridică la 1.270 GBP pentru solicitantul principal plus alte cheltuieli pentru aparţinători. Finanţarea trebuie să fi fost deţinută pe o perioadă de 28 de zile consecutive;

– Să stăpânească limba engleză la nivelul mediu B2 (aşa cum este definit în Cadrul Comun European de Referinţă pentru limbi străine).

Muncitorii sezonieri

Politica Guvernului Marii Britanii privitoare la muncitorii sezonieri începând cu anul 2021se află la ora actuală în proces de studiu. Mai multe informaţii despre acest subiect vor fi puse la dispoziţie pe site-ul Gov.uk.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Discuțiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană privind controalele post-Brexit în Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, a subliniat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în unison cu premierul irlandez, Leo Varadkar, completând însă că nu s-a ajuns încă la un acord, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Echipele noastre lucrează împreună pentru a găsi soluţii şi pentru a ajunge la un cadru comun (…) Negocierile vor continua până la final (…), însă discuţiile sunt extrem de constructiv”, a spus ea într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

În egală măsură, de la Dublin, premierul irlandez Leo Varadkar a spus la rândul său că discuţiile dintre negociatorii britanici şi cei ai UE sunt constructive, dar că nu s-a ajuns la un acord.

El a răspuns unei întrebări în parlament despre o relatare din ziarul The Times conform căreia Marea Britanie şi UE au ajuns la o înţelegere vamală care ar putea ajuta la încheierea disputelor post-Brexit în legătură cu Irlanda de Nord.

”Pot să vă confirm că, în ciuda relatărilor din presă, nu s-a ajuns încă la un acord între UE şi Marea Britanie”, a declarat Varadkar.

The Times anunța miercuri că Regatul Unit și Uniunea Europeană au ajuns la un acord vamal care poate ajuta la încetarea disputelor privind protocolul pentru Irlanda de Nord, parte esențială a acordului de Brexit, având ca scop protejarea pieței unice a UE.

Conform acordului, Irlanda de Nord a rămas în cadrul pieței unice a UE în ceea ce privește bunurile. Dar controalele vamale la frontieră pentru mărfurile care traversează Marea Irlandei au dus în continuare la perturbări ale circulației mărfurilor, ceea ce i-a înfuriat pe unioniști, care nu doresc ca regiunea să se simtă separată de restul Regatului Unit.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Premierul britanic consideră că ”nu este practic” să furnizeze Ucrainei avioane de luptă, deoarece instruirea ar dura prea mult, dar promite să accelereze sprijinul pentru Kiev

Published

on

© No.10/ Flickr

Premierul britanic,, Rishi Sunak, consideră că ”nu este practic” să ofere Ucrainei avioane de luptă britanice, dar promite să accelereze sprijinul pentru a asigura ”câștiguri decisive” împotriva invadatorilor ruși, anunță DPA, citat de Agerpres.

Downing Street a precizat că instruirea trupelor ucrainene pentru folosirea avioanelor Typhoon şi F-35 ”extrem de sofisticate” ar dura prea mult, dar că nu se opune ca aliaţii să îşi trimită propriile avioane.

După finalizarea unei analize, premierul a transmis cabinetului său marţi că un ”blocaj prelungit” în războiul din Ucraina ”va fi numai în beneficiul Rusiei” şi al preşedintelui acesteia, Vladimir Putin, conform Downing Street.

Acesta a evidențiat că guvernul său trebuie să se folosească de ”ocazie pentru a accelera sprijinul Marii Britanii”, astfel încât Ucraina să aibă ”cea mai bună șansă de succes” și să ”profite cât mai mult de oportunitatea dată de retragerea trupelor ruse”.

Rețineri de a trimite avioane de vânătoare Ucrainei a manifestat și președintele american, Joe Biden, care s-a alăturat cancelarului german, Olaf Scholz, de a adopta o astfel de decizie.

De cealaltă parte, președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul olandez, Mark Rutte, au oferit un răspuns precaut, dar deschis, precizând că ”nimic nu este interzis în principiu”.

Statele Unite au anunțat deja că vor livra Kievului 31 de tancuri Abrams, care vin în completarea celor germane, Leopard 2, după ce Franța și Regatul Unit au decis să contribuie și ele la eforturile Ucrainei cu tancuri ușoare AMX-10, respectiv Challenger 2.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Boris Johnson afirmă că “Putin a pavat calea Ucrainei către NATO”: De dragul stabilității și al păcii, trebuie să începem acum procesul de a aduce Ucraina în NATO

Published

on

© No. 10/ Flickr

Președintele rus Vladimir Putin este cel care a pavat calea pentru aderarea Ucrainei la NATO, a afirmat luni ex-premierul britanic Boris Johnson într-un articol de opinie publicat în cotidianul american Washington Post, fostul lider de pe Downing Street considerând că “ambiguitatea creativă” și “dublul limbaj diplomatic” privind intrarea Ucrainei în Alianță “s-a terminat cu un dezastru total”.

“Am petrecut ani de zile spunându-le ucrainenilor că avem o politică a “ușilor deschise” în cadrul NATO, că au dreptul de a-și “alege propriul destin” și că Rusia nu ar trebui să poată exercita un drept de veto. Și în tot acest timp am semnalat în mod deschis Moscovei că Ucraina nu va adera niciodată la alianță – pentru că atât de mulți membri NATO își vor exercita pur și simplu ei înșiși dreptul de veto. (…) Rezultatul este cel mai rău război din Europa din ultimii 80 de ani. Președintele rus Vladimir Putin a distrus nenumărate vieți, case, speranțe și vise. De asemenea, a distrus și cel mai mic motiv de a-l simpatiza sau de a-i face pe plac în paranoia sa. Pe parcurs, el a vaporizat argumentele împotriva aderării Ucrainei la NATO”, a scris Johnson.

Fostul lider de la Londra, un susținător puternic al Ucrainei din prima zi a invaziei Rusiei, se află la al doilea astfel de demers mediatic la începutul acestui an. Săptămâna trecută, Johnson a scris un articol de opinie pentru Daily Mail în care a cerut Occidentului să dea Ucrainei “tot ce are nevoie” pentru a câștiga războiul cu Rusia în acest an. Acel apel venea la două zile distanță după ce Johnson a efectuat o vizită surpriză în Ucraina, vizitând Bucha și Borodianka, cele două orașe din regiunea Kievului devastate masiv de forțele de invazie rusești la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, s-a întâlnit cu președintele Zelenski.

Ucrainenilor ar trebui să li se dea tot ce au nevoie pentru a termina acest război, cât mai repede posibil, iar noi ar trebui să începem procesul de admitere a Ucrainei în NATO, și să îl începem acum“, a scris, de această dată, fostul prim-ministru al Marii Britanii.

Boris Johnson este de părere că că Occidentul nu ar fi trebuit să accepte niciodată argumentul potrivit căruia perspectiva aderării Ucrainei la NATO era “provocatoare” pentru Putin și pentru Rusia.

“Nu există absolut nimic din ceea ce NATO ar putea să-i învețe pe ucraineni despre cum să ducă un război – de fapt, ar putea să ne învețe multe”, a continuat el.

Actualul parlamentar conservator a rememorat ceea ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani, de când aliații NATO nu au acordat Ucrainei planul de acțiune pentru aderare la summitul de la București, din 2008, iar Vladimir Putin “a invadat Crimeea și Donbas” în 2014.

“În loc să îl pedepsim cum se cuvine, am răspuns cu o politică de liniștire lașă. Departe de a-i ajuta pe ucraineni să îl alunge din țara lor, am instituit tragicomicul “Format Normandia”, în cadrul căruia Rusia și Ucraina au fost tratate ca și cum ar fi fost la fel de vinovate, în timp ce Rusia era în mod clar agresorul, iar Ucraina era victima”, a spus Johnson.

Potrivit lui, Vladimir Putin Putin nu a invadat Ucraina pentru că a crezut că Ucraina va adera la NATO, ci pentru că a crezut că Occidentul nu este serios în protejarea Ucrainei.

A atacat pentru că a vrut să reconstruiască vechiul imperiu sovietic și pentru că a crezut – în mod nebunesc – că va câștiga. Dacă am fi fost suficient de curajoși și consecvenți pentru a aduce Ucraina în NATO – dacă am fi vorbit cu adevărat serios – atunci această catastrofă totală ar fi fost evitată (…) De dragul stabilității și al păcii, Ucraina are acum nevoie de claritate în ceea ce privește poziția sa în arhitectura de securitate euro-atlantică“, a mai scris Boris Johnson.

La finalul lunii septembrie a anului trecut, când Vladimir Putin a semnat decretele de alipire ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate. Un sondaj dat publicității la câteva zile după acest moment releva faptul că aderarea Ucrainei la NATO este susținută de un procentaj record de 83% dintre cetățenii ucraineni.

Anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Prin vocea secretarului general Jens Stoltenberg, NATO a condiționat o eventuală aderare a Ucrainei de “triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns.

În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Pe de altă parte, articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949 de fondatorii Alianței, stipulează că “părțile pot, prin acord unanim, să invite orice alt stat european care este în măsură să promoveze principiile prezentului tratat și să contribuie la securitatea zonei Atlanticului de Nord să adere la prezentul tratat”.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE6 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN7 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE9 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO10 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending