Connect with us

U.E.

BREXIT. Soluția găsită de premierul spaniol pentru ca Gibraltarul să rămână în UE

Published

on

Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, i-a transmis Theresei May Faptul că în eventualitatea în care Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană, Gibraltarul se va supune legislației britanice, notează Politico Europe.Spain's centre-right People's Party leader Mariano Rajoy gestures during a campaign rally in Santander

Potrivit postului ABC, Rajoy a promis sprijin pentru susținerea integrității Marii Britanii după ce Brexitul se va produce, dar a avertizat asupra riscului la care aceasta se supune prin ieșirea din piața comună și prin limitarea libertății de mișcare pentru cetățenii săi, acest lucru aplicându-se și rezidenților Gibraltarului. Cu toate acestea, premierul spaniol a găsit o soluție pentru locuitorii din Gibraltar, și anume hotărârea de a împărți  suveranitatea cu Spania.

Gibraltarul este un teritoriu britanic începând cu 1713, dar Spania continuă să aibă pretenții de suveranitate asupra enclavei. Rezidenții din Gibraltar au votat într-un număr foarte mare pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană în cadrul referendumului din 23 iunie, 96% dintre aceștia dovedindu-se a fi pro-europeni.

După referendum, ministrul spaniol de externe, Jose Garcia-Margallo a sugerat ca cele două state să împartă suveranitatea asupra teritoriului vizat.

Citiți și

Spania: Parlamentul Cataloniei aprobă organizarea unui nou referendum privind independența

Ieşirea Marii Britanii din UE poate destrăma statul britanic. Scoția, Irlanda de Nord și Gibraltar vor să rămână în UE

Ministrul-șef al teritoriului britanic, Fabian Picardo, a declarat pentru BBC faptul că ieșirea integrală a Marii Britanii din UE, inclusiv din piața unică a Uniunii, „ar putea reprezenta o ieșire dezastruoasă pentru Regatul Unit, această constituind o amenințare existențială” pentru economia bazată pe servicii din Gibraltar.

Joi, în cadrul întâlnirii cu premierul Britanic, Theresa May, Rajoy a evitat să traseze orice pretenție cu privire la Gribraltar, dar aceasta vine în contextul în care prim-ministrul scoțian, Nicola Sturgeon, a anunțat public că va insista asupra organizării unui nou referendum pentru desprinderea de Regatul Unit.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis va candida la prezidențiale în Lituania

Published

on

Foto: European Council

Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis și-a anunțat candidatura la prezidențialele din Lituania, potrivit postării pe contul său de Twitter. Această decizie a fost luată chiar cu o zi înainte de Ziua Națională a Lituaniei.

 


,,Sunt conștien ca va fi nevoie de echilibru și sacrificiu. Știu că va urma mult de lucru. Sunt pregătit”


Comisarul euopean va fi în concediu fără plată din partea Comisiei Europene de la 1 aprilie până pe 13 mai și “dacă este necesar” între 14 mai și 27 mai, în cazul în care există și un al doilea tur. Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară Vytenis Andriukaitis și-a anunțat vineri candidatura pentru a deveni președintele Lituaniei.

Liderul Partidului Social Democrat din Lituania i-a cerut  lui Andriukaitis să candideze. El a fost fondatorul partidului în 1989 ca urmare a independenței Lituaniei față de Uniunea Sovietică.

El a spus că va depune eforturi pentru a se asigura că ,,numele Lituaniei să fie asociat cu o țară care nu tolerează nivele ridicate de inegalitate, nedreptate, care respectă fiecare persoană și opiniile sale”, a menționat valorile democratice, știința și protecția drepturilor omului ca unele din prioritățile sale de campanie.

De profesie medic, Andriukaitis a fost anterior membru al parlamentului lituanian, vicepreședinte, lider al Partidului Social Democrat și ministru pentru sănătate.

Continue Reading

#RO2019EU

Cu ajutorul RO2019EU, UE va dispune în curând de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Foto: RO2019EU

În curând, UE va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor, în data de 15 februarie, ambasadorii la UE au aprobat un acord la care președinția română și Parlamentul European au ajuns cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE.


„Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice și juridice în condiții de siguranță. Totodată, contribuabilii sunt protejați împotriva eventualelor dificultăți cu care s-ar putea confrunta băncile”.

 Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor din România


Pachetul convenit de către Consiliu și Parlament cuprinde două regulamente și două directive, referitoare la:

  • cerințele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 și Directivei 2013/36/UE);
  • redresarea și rezoluția băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE și Regulamentului nr. 806/2014).

Decizia încheie un proces de negociere început în noiembrie 2016. Un prim acord a fost obținut cu privire la principalele elemente ale pachetului bancar și a fost confirmat de către Consiliu la 4 decembrie 2018. Acum, ambasadorii la UE au aprobat acordul referitor la toate măsurile de reducere a riscurilor.

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internațional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar și a soluționării provocărilor care au rămas de abordat în privința stabilității financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală („G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de „recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează și cerințele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanțare stabilă netă și stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacțiile cu titluri de valoare și instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conține măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de creditare a băncilor și pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe piețele de capital, cum ar fi:

  • reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici și mai puțin complexe, legate în special de cerințele de raportare și de informare;
  • consolidarea capacității băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor și de a finanța proiecte de infrastructură;

Pachetul bancar conține, de asemenea, un cadru pentru cooperare și schimb de informații între diferitele autorități implicate în supravegherea și rezoluția grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite mențin echilibrul obținut prin poziția Consiliului între competențele autorităților de supraveghere din țara de origine și din țara gazdă pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital și lichiditate, asigurând, în același timp, un nivel adecvat de protecție a deponenților și creditorilor și stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăți cooperarea între autoritățile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităților de combatere a spălării banilor.

Etapele următoare

Textul va face obiectul revizuirii de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading

U.E.

Uniunea Europeană va examina mai atent investițiile străine directe: „Europa care protejează a devenit o realitate”

Published

on

Foto: Comisia Europeană

Parlamentul European a aprobat joi în plen înființarea unui instrument  menit să verifice investițiile străine directe pe criterii de securitate pentru a proteja sectoarele strategice.

În timp ce UE rămâne deschisă investițiilor, este nevoie de verificarea investițiilor străine directe din exterior pentru a nu pune în pericol interesele strategice ale UE. Noile reguli de examinare, convenite neoficial de parlament cu miniștrii UE, au fost adoptate cu 500 de voturi pentru, 49 împotrivă și 56 de abțineri.

Protejarea sectoarelor strategice

Noul regulament protejează infrastructura strategică, din sectoarele de energie, transport, comunicații și date, spațiu cosmic și finanțe, precum și tehnologii precum semiconductorii, inteligența artificială și robotica. Deputații au adăugat câteva sectoare, printre care furnizarea de apă, asistență medicală, apărare, mass-media, biotehnologie și siguranță alimentară.

O mai buna cooperare și stimulare reciprocă

Deputații au întărit mecanismul de cooperare cu includerea schimbului de informații între statele membre, care pot emite informări despre ISD direcționate către alte state membre. Comisia Europeană poate cere informații și emite o opinie pentru țara vizată de investiție, însă decizia finală aparține țării respective.


„Europa care protejează a devenit o realitate.”


,,Acest mecanism este un pas concret către amenințările împotriva industriilor, tehnologiilor și intereselor noastre strategice. Am reușit să punem la punct acest mecanism foarte rapid, în ciuda subiectului sensibil, unei oarecare reticențe și a unei presiuni fără precedent. Europa își asumă controlul asupra destinului propriu, și este în același timp deschisă investițiilor” a spus Franck Proust (EPP, Franța), raportor al măsurii în parlament.

Etapele următoare

Consiliul este așteptat să aprobe oficial acordul pe 5 martie. Regulamentul va intra apoi în vigoare în 18 luni după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Background

În prezent numai 14 state membre ale UE (Austria, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Letonia, Lituania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Regatul Unit) au mecanisme de verificare, care diferă foarte mult din punct de vedere al scopului și al modelului folosit. Investițiile străine directe au de asemenea efecte transfrontaliere care pot acum fi adresate.

În ultimii 20 de ani, structura și proveniența investițiilor străine directe in UE s-au schimbat semnificativ, în special din direcția economiilor emergente. Investițiile din China au crescut de șase ori, cele din Brazilia de zece ori, iar investițiile din Rusia s-au dublat cel puțin, vizând în ultima vreme sectoarele high-tech și de multe ori prin intermediul unor companii de stat sau cu legături guvernamentale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending