Connect with us

CONSILIUL UE

Brexit: UE lucrează la o nouă legislație pentru a asigura o funcționare eficientă a circulației feroviare prin Tunelul Canalului Mânecii

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

UE lucrează la o nouă legislație pentru a asigura funcționarea sigură și eficientă a conexiunii feroviare prin Tunelul Canalului Mânecii, fiind legătura între Europa continentală și Regatul Unit după sfârșitul perioadei de tranziție Brexit.

Tunelul Canalului Mânecii este un tunel submarin care leagă sudul Angliei și nordul Franței. Este operat de compania Getlink.Eurostar este o companie complet separată și este cel mai mare client Getlink, care oferă servicii de pasageri de mare viteză prin tunelul din Canalul Mânecii între Londra și o serie de alte orașe europene de pe continent, inclusiv Paris, Bruxelles, Lille, Lyon, Avignon și Marsilia.

Tunelul este de fapt format din trei tuneluri: două tuneluri feroviare, utilizate pentru trenurile de marfă și de călători, și un tunel de serviciu.

Astăzi, 9 septembrie, Comitetul Reprezentanților Permanenți al Consiliului a convenit asupra unui mandat de negociere cu privire la două propuneri menite să mențină o singură autoritate de siguranță, care ar continua să aplice același set de reguli pentru întreaga infrastructură, inclusiv în secțiunea sa aflată sub jurisdicția Regatului Unit, se arată în comunicatul Consiuliului.

În prezent, toate aspectele referitoare la funcționarea legăturii fixe ale canalului sunt supravegheate de o Comisie interguvernamentală instituită prin Tratatul de la Canterbury, semnat între Franța și Marea Britanie în 1986.

În temeiul mandatului Consiliului, Franța va fi împuternicită să negocieze o modificare a Tratatului de la Canterbury, iar regulile UE privind siguranța și interoperabilitatea feroviară vor fi modificate, astfel încât Comisia interguvernamentală să poată fi menținută ca autoritate de siguranță competentă pentru aplicarea legislației UE în cadrul Canalului Chanel.

O adoptare rapidă a proiectului de decizie și a proiectului de regulament va permite începerea promptă a discuțiilor dintre Franța și Marea Britanie. 

Acum două secole călătoria dintre Londra și Paris dura în cel mai bun caz o zi și în cel mai rău caz peste două săptămâni, dacă vremea era foarte rea. Din 1852 au existat legături feroviare și, luând în calcul și traversarea, durata a scăzut la opt ore, iar după 1910 la șapte ore. După 1930 combinația tren-ferryboat scădea timpul chiar și la șase ore jumătate și a fost lansată și prima legătură aeriană.

Tunelul Canalului Mânecii este un tunel feroviar submarin, lung de 50,5 km, care leagă vestul Franței cu sud-estul Angliei, pe sub Canalul Mânecii. Tunelul a fost construit în cooperare de guvernele Regatului Unit și Franței. Este al treilea tunel feroviar ca lungime din lume, depășit fiind doar de tunelul japonez Seikan și de Tunelul de bază Gotthard.

Traversarea mașinilor, autocarelor, motocicletelor și camioanelor este asigurată de navete feroviare și durează aproximativ 35 de minute de la peron la peron. Transportul călătorilor este asigurat de compania Eurostar, care utilizează trenuri de tip TGV modificate pentru a se adapta specificului tunelului și rețelei britanice (alimentare prin a treia șină). Viteza limită prin tunel este de 160 km/h.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Șeful diplomației române cere UE să își asume un rol de lider în regiunea Mării Negre: Conflictele înghețate au efecte pe termen lung asupra securității europene și rezilienței strategice

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Uniunea Europeană trebuie să concentreze o atenție reînnoită asupra conflictelor înghețate și să mențină un rol activ al UE în abordarea acestor probleme, în lumina obiectivului strategic de consolidare a vocației și rezilienței globale a Uniunii, a scrie șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, într-un articol de opinie găzduit de publicația EU Observer.

“Întrucât UE și NATO reprezintă cea mai solidă zonă geopolitică de securitate și stabilitate, acestea trebuie să ia în considerare efectele pe termen lung pe care conflictele prelungite din regiunea Mării Negre le au asupra securității europene și rezilienței strategice”, susține ministrul român de externe, care i-a adresat la finele anului trecut o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE Josep Borrell, solicitând o dezbatere strategică la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor UE cu privire la conflictele înghețate din vecinătatea Uniunii. Scrisoarea a fost co-semnată de miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia).

De asemenea, Aurescu a căutat să conștientizeze importanța acestei teme și la nivelul ONU și OSCE, atrăgând atenția asupra instabilității provocate de conflictele înghețate în cadrul unor discursuri la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și la Consiliul Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

“La granița de est a UE și a NATO, evoluțiile regionale îngrijorătoare sunt în permanență pe radarul României, deoarece există actori gata să exploateze vulnerabilitățile, să creeze sau să mențină tensiuni și să promoveze rezultate care amenință un vecinătate europeană stabilă, pașnică și democratică. În acest context, România a semnalat că a sosit momentul reluării dialogului la nivelul UE privind conflictele prelungite și efectele lor paralizante asupra perspectivelor de securitate și dezvoltare ale regiunii”, spune Aurescu.

În editorialul său, ministrul de externe arată că “România solicită o conversație serioasă la nivelul UE cu privire la acțiunea noastră comună pentru soluționarea conflictelor prelungite, într-un cadru formal și în spiritul unității europene”, nominalizând în special situația Republicii Moldova și necesitatea reglementării conflictului transnistrean, o temă discutată de altfel de șeful diplomației europene, Josep Borrell, cu președintele Republicii Moldova Maia Sandu.

“O astfel de dezbatere are potențialul de a genera rezultate concrete pentru politica de vecinătate a UE, de a spori influența Uniunii în vecinătatea sa și de a genera câștiguri pe termen mediu și lung pentru securitatea europeană și euro-atlantică. Încrederea investită în proiectul european de către statele noastre partenere face imperativ ca UE să își asume un rol de lider mai mare în regiunea Mării Negre în 2021 și nu numai. Faptul este că doar o Uniune capabilă să proiecteze în mod durabil stabilitatea, pacea, democrația și prosperitatea în vecinătatea sa își poate consolida în mod credibil conducerea globală”, mai spune Aurescu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul Afaceri Generale: România consideră că introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 necesită o analiză atentă pentru a evita eventuale abordări discriminatorii și restrictive cu privire la libera circulație

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

România consideră că este introducerea unui certificat de vaccinare la nivelul UE necesită o analiză atentă, pentru a evita eventuale abordări discriminatorii și restrictive cu privire la libera circulație în cadrul Uniunii, a transmis secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată în format videoconferință.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, agenda reuniunii a inclus prezentarea priorităților Președinției portugheze la Consiliul UE, o informare cu privire la stadiul organizării Conferinței privind viitorul Europei și o discuție privind coordonarea la nivelul UE din perspectiva gestionării pandemiei de Covid-19.

În intervenția sa referitoare la prioritățile Președinției portugheze a Consiliului UE, secretarul de stat Iulia Matei a salutat obiectivele formulate, acestea reflectând importanța revenirii la prioritățile strategice pe termen lung ale Uniunii, în paralel cu continuarea eforturilor de gestionare a crizei pandemice.

De asemenea, aceasta a apreciat prioritatea acordată eforturilor de relansare, în special prin implementarea viitorului buget UE și a planului european de relansare.

În același timp, Iulia Matei a exprimat susținerea pentru obiectivul Președinției de promovare a coeziunii sociale, ca pilon esențial al acțiunii la nivel UE, în special în contextul post-criză.

Mai mult, oficialul român a reiterat susținerea pentru continuarea dialogului, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, cu privire la noul mecanism general privind statul de drept, precum și pentru avansarea discuțiilor referitoare la Conferința privind viitorul Europei și relațiile viitoare UE-Marea Britanie, post Brexit.

De asemenea, secretarul de stat Iulia Matei a salutat agenda consistentă a Președinției în privința relațiilor externe ale Uniunii, evidențiind importanța viitorului Summit al Parteneriatului Estic, precum și a politicii de extindere.

În cadrul discuției privind gestionarea pandemiei de COVID-19, Iulia Matei a reiterat susținerea pentru menținerea unei abordări coordonate, în special din perspectiva campaniilor de vaccinare în derulare și a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și a subliniat importanța unei campanii de comunicare coordonate la nivelul UE pe tema vaccinării.

De asemenea, secretarul de stat Iulia Matei a susținut menținerea funcționalității pieței interne și a liberei circulații a persoanelor și mărfurilor, cu respectarea recomandărilor Comisiei Europene privind ”culoarele verzi”.

Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a propus crearea unui cetificat unic de vaccinare împotriva COVID-19 la nivel european, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile.

Franța, pe de altă parte,  a declarat că este ”reticentă” față de intorducerea unui pașaport de vaccinare la nivelul Uniunii Europene, precizând că această chestiune nu ar trebui să se afle pe agenda Consiliului European.

Poziția Franței este împărtășită și de România. Prin vocea președintelui Klaus Iohannis, țara noastră a spus că acest pașaport privind vaccinarea nu i se pare ”o idee bună” ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

La nivel instituțiilor europene părerile sunt împărțite. 

Președinta Comisiei Europene s-a declarat în favoarea acestei inițiative de introducere a unui pașaport de vaccinare. ”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat în favoarea unei dezbateri privind un certificat de vaccinare propus împotriva noului coronavirus, dar consideră că există un pericol legat de introducerea prea rapide a unei astfel de măsuri.

Șefii de stat sau de guvern din 27 de țări membre ale Uniunii Europene urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare anti-COVID-19, al cărei debut a fost marcat la 27 decembrie 2020, România numărându-se printe statele care au luat parte la acest start.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat că a primit din partea companiei AstraZeneca o cerere de autorizare condiţionată pe piaţa europeană a vaccinului său dezvoltat împotriva COVID-19 în colaborare cu Universitatea Oxford.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția portugheză a Consiliului UE își asumă accelerarea transformării digitale a Europei în beneficiul cetățenilor și al companiilor

Published

on

© European Union 2021

Accelerarea unei tranziții digitale echitabile și favorabile incluziunii reprezintă unul dintre cele cinci domenii principale pe care președinția portugheză a Consiliului UE, care și-a preluat mandatul semestrial la data de 1 ianuarie, le are pentru a promova imaginea unei Uniuni Europene inovatoare.

Preşedinţia portugheză se va desfăşura sub motto-ul “Vremea rezultatelor: o redresare echitabilă, verde şi digitală“, informează Consiliul UE și site-ul președinției portugheze într-o serie de materiale dedicate acestor priorități.

Portugalia se va concentra pe cinci mari domenii tematice, începând cu 1 ianuarie 2021: Europa rezilientă, Europa socială, Europa verde, Europa digitală, Europa globală.

Deși Europa socială va fi în fruntea priorităților, președinției portugheze tema Europei digitale va juca un rol important. Consacrată ca o prioritate europeană omniprezentă pe agenda politică europeană încă din timpul președinției Estoniei la Consiliul UE, când liderii europeni s-au reunit la Tallinn pentru a oferi un impuls ambițiilor digitale ale UE, acest obiectiv al președinției portugheze este formulat în scopul “accelerării transformării digitale în beneficiul cetățenilor și al companiilor”.

Potrivit acestor priorități subsumate domeniul Europei digitale, președinția portugheză a Consiliului UE și-a asumat:

1. Accelerarea tranziției digitale drept o “forță motrice” a relansării economice și promovați leadershipul european în inovația digitală și economia digitală.

2. Încurajarea noilor strategii și soluții digitale pentru tranziția verde în domeniile sănătății, cercetării și inovării, proprietății industriale, justiției și mobilității

3. Promovarea unui acces îmbunătățit la informații și date de calitate și distribuirea acestora pentru a facilita viața cetățenilor, în special prin crearea identității digitale europene și, de asemenea, pentru a lucra către o tehnologie în serviciul oamenilor și al unei economii corecte și competitive, care să respecte pe deplin valorile unei societăți democratice, deschise și durabile.

4. Îndreptarea atenției înspre dezvoltarea universală a abilităților digitale, permițând lucrătorilor să se adapteze la noile procese de producție, fără a renunța la învățarea la distanță pe tot parcursul vieții.

5. Acordarea de vizibilitate implementării celor mai bune practici digitale, în vederea modernizării administrației publice, în special prin utilizarea inteligenței artificiale.

6. Promovarea unui sector spațial competitiv, integrat în economie, care să maximizeze utilizarea datelor și tehnologiilor spațiale de către întreprinderi și prin politici publice.

Amintim faptul că la finele lui 2020 Comisia Europeană a propus o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană. Cele două seturi de norme sunt Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

În perioada următoare, Parlamentul European și statele membre, reprezentate în următoarele șase luni de președinția portugheză, vor discuta propunerile Comisiei în cadrul procedurii legislative ordinare.

În cazul în care va fi adoptat, textul final va fi direct aplicabil în întreaga Uniune Europeană.

Continue Reading

Facebook

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul lui Dragoș Pîslaru privind Instrumentul pentru Asistență Tehnică, element esențial în accesarea fondurilor din mecanismul de 672,5 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană dorește ca 70% din populația adultă a statelor membre să fie vaccinată împotriva COVID-19 până în vară: Vaccinarea este esențială pentru a ieși din această criză

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Banca Mondială clasează România în topul țărilor cu cele mai multe și aplicate măsuri din lume în contextul pandemiei de COVID-19

Eugen Tomac15 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

Corina Crețu15 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu consideră că România trebuie să-și consolideze strategia națională de vaccinare: Găsirea vaccinului anti-COVID-19 nu a fost decât primul pas. Crucial este acum procesul de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Parlamentului European: Membrii forului legislativ al UE au sprijinit prin ajutor financiar lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Florin Cîțu, asigurat de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA că relația Statele Unite – România va rămâne puternică în timpul administrației Biden

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI18 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind o soluție verde eficientă

ȘTIRI POZITIVE18 hours ago

Publicație britanică: Timișoara și Cluj-Napoca, în top 20 cele mai sănătoase orașe de locuit din lume, devansând München sau Copenhaga

ROMÂNIA19 hours ago

România, pe locul 18 la nivel global și pe locul 6 la nivelul UE în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19 (Bloomberg)

Eugen Tomac15 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA4 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA4 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

Advertisement
Advertisement

Trending