Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Brexit: Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord. Jean-Claude Juncker îl califică drept un ”testament”, în timp ce Boris Johnson cere votul pozitiv al Parlamentului britanic

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexit, au anunțat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și premierul Marii Britanii, Boris Johnson, șeful executivului european recomandându-le șefilor de stat sau de guvern din UE, care se reunesc joi și vineri la Bruxelles, să susțină acest acord.

”Acolo unde este o voință, este și o înțelegere. Avem una! Este un acord corect și echilibrat pentru UE și pentru Regatul Unit și este un testament al angajamentului nostru de a găsi soluții. Recomand Consiliului European să susțină acest acord”, a scris Juncker, pe Twitter, atașând și o scrisoare pe care a transmis-o liderilor europeni.

Potrivit agendei publicate joi de Consiliul UE, summitul va cuprinde, în debutul său, o reuniune în format UE-27 în care negociatorul-șef Michel Barnier îi va informa pe liderii europeni cu privire la Brexit în urma negocierilor intense din ultimele zile.

La finalul acestei sesiuni, Tusk și Juncker vor susține o conferință de presă pentru a anunța dacă statele membre susțin sau nu acordul negociat de echipele de tratative.

Tot pe Twitter, premierul britanic Boris Johnson a anunțat că UE și Regatul Unit au ajuns la un acord și a precizat că Parlamentul va vota asupra acestuia sâmbătă.

 

Dacă Parlamentul de la Londra va vota în favoarea acordului, deși premierul Johnson trebuie să câștige acum sprijinul conservatorilor care nu îl susțin și al Partidului DUP din Irlanda de Nord, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar urma să se producă la 31 octombrie 2019. 

Totodată, în aceste condiții, ar mai putea avea loc un summit extraordinar în următoarele zile pentru a formaliza acordul, dacă acesta este aprobat de Camera Comunelor. Reamintim faptul că, la 4 septembrie, parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este convenit.

Anunțul privind acest acord apare cu puțin timp înainte ca șefii de stat sau de guvern din UE să se reunească pentru Consiliul European de toamnă, pe a cărui agendă se află și alte teme sensibile precum bugetul multianual al UE, extinderea Uniunii Europene și prioritățile strategice ale UE pentru următorii cinci ani.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017. De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.

La 2 octombrie 2019, premierul Boris Johnson i-a transmis preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, noul proiect de acord privind retragerea, ca alternativă la un Brexit fără acord la 31 octombrie.

Noul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă i-au transmis premierului portughez că România sprijină “aspirațiile legitime” ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei de a deveni state UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis premierului portughez Antonio Costa, aflat în vizită de lucru în România, că țara noastră sprijină “aspirațiile legitime” ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei de a deveni state membre ale Uniunii Europene, aspect reliefat și de prim-ministrul Nicolae Ciucă în discuțiile cu omologul portughez.

Agenda discuțiilor dintre Iohannis și Costa a vizat stadiul și perspectivele de cooperare în plan bilateral, situația de securitate de la granița Uniunii Europene, modalitățile de sprijin ale Ucrainei, coordonarea în plan european în perspectiva viitoarelor reuniuni ale Consiliului European din lunile mai și iunie, și, respectiv, consolidarea Flancului Estic și pregătirea Summitului NATO de la Madrid din luna iunie, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi lideri au avut un schimb de vederi cu privire la temele de actualitate de pe agenda europeană. Au fost abordate propunerile recente ale Comisiei Europene în domeniul energiei, al apărării, precum și pentru sprijinirea Ucrainei în procesul de reconstrucție, teme care vor figura pe agenda Consiliului European extraordinar de la sfârșitul lunii mai.

Cei doi lideri au discutat modalitățile de coordonare și de continuare a sprijinului concret pentru Ucraina și refugiații din această țară, Președintele României prezentând eforturile depuse în acest sens de țara noastră. Au fost, de asemenea, abordate și modalitățile de sprijinire a Republicii Moldova, în plan politic, în ceea ce privește cererea sa de aderare la UE, în plan economic și financiar, dar și pentru a face față atât numărului ridicat de refugiați, cât și provocărilor de securitate. Președintele Klaus Iohannis a subliniat, totodată, faptul că România, împreună cu Franța și Germania, urmează să organizeze în perioada următoare o nouă reuniune a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, invitând Portugalia să se alăture acestor demersuri de sprijinire a Republicii Moldova.

“Președintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în ceea ce privește aspirațiile legitime de a deveni membri ai UE”, arată Administrația Prezidențială. Același aspect a fost iterat și de premierul Ciucă în cadrul discuțiilor cu premierul Costa.

Președintele Klaus Iohannis și Prim-ministrul António Costa au salutat cooperarea bilaterală excelentă, care a cunoscut în ultimii ani o dinamică pozitivă, potențată de afinitățile de ordin cultural, de proiectele în diverse domenii, precum și de obiectivele convergente și coordonarea strânsă ale celor două țări în plan bilateral, european și internațional.

Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri Prim-ministrului António Costa pentru decizia Portugaliei de a participa cu un contingent de forțe terestre la prezența multinațională NATO din România. Prin acest gest de solidaritate și unitate, Portugalia s-a alăturat eforturilor comune de a consolida postura de descurajare aliată pe Flancul Estic. A fost salutată, de asemenea, semnarea Acordului de cooperare dintre România și Portugalia în domeniul apărării.

În pregătirea Summitului NATO de la Madrid, Președintele României a subliniat importanța obținerii unor rezultate ambițioase, astfel încât noul Concept Strategic al NATO să răspundă în mod adecvat situației grave de securitate create pe Flancul Estic prin agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei.

Șeful guvernului portughez efectuează joi, în România, prima sa vizită externă de la preluarea noului mandat de premier, unde are întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă, alături de care va vizita și Batalionul 1 Instrucție Caracal.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel propune crearea unei ”comunități geopolitice europene” pentru ”țările care aspiră să ni se alăture”: Suntem copiii lui Schuman, Monnet. Este rândul nostru să nu ratăm întâlnirea cu istoria

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, face apel la crearea unei ”comunități geopolitice europene” cu scopul de a ”crea convergență și de a aprofunda cooperarea operațională pentru a aborda provocările comune, pacea, stabilitatea și securitatea pe continentul nostru”.

”Trebuie să ne gândim la modul în care Uniunea Europeană își va asuma un rol mai important de lider geopolitic și la modul în care răspundem așteptărilor internaționale pe care mai mulți vecini le au. Iar acest lucru pornește de la o observație fundamentală. În realitate, în opinia mea, există deja o comunitate geopolitică care se extinde de la Reykjavik la Baku sau Erevan, de la Oslo la Ankara. Și, în ceea ce mă privește, sunt ferm convins că trebuie să dăm acestui spațiu geografic o realitate politică. Cred că trebuie să o facem imediat, fără să așteptăm. Și vreau să fiu clar de la început, pentru că văd pericolul care amenință atunci când deschizi o astfel de reflecție. O astfel de inițiativă, în orice caz, din punctul meu de vedere, nu este în niciun caz menită să înlocuiască extinderea sau să găsească un nou pretext pentru a procrastina pe marginea acestui dosar. Nici nu este, cel puțin din punctul meu de vedere, o garanție pentru cei care iau parte la ea că vor fi într-o zi membri ai Uniunii Europene. Dar cred că acest proiect ar putea fi deosebit de util pentru Uniunea Europeană și pentru cei care aspiră sincer să ni se alăture, deoarece ar oferi cadrul pentru consolidarea imediată, din punct de vedere politic”, a subliniat Michel într-un discurs susținut în cadrul Comitetului Economic și Social European.

Printre țările la care președintele Consiliului European se gândește când face referire la țările ”apropiate de noi care doresc să împărtășească același destin geopolitic” se numără cele din Balcanii de Vest, cele din cadrul Parteneriatului Estic, dar și ”alte țări europene cu care avem relații strânse”.

Charles Michel a explicat și cum va fi organizată această ”comunitate geopolitică europeană”.

”Șefii de stat sau de guvern ai țărilor participante ar urma să preia conducerea, să stabilească direcția și să se întâlnească cel puțin de două ori pe an. Politica externă ar fi un domeniu major de cooperare în cadrul acestei comunități. Miniștrii de externe ar urma să participe în mod regulat, în funcție de ordinea de zi, la reuniunile Consiliului Afaceri Externe al UE, iar alte formațiuni ale Consiliului ar putea urma acest exemplu. S-ar putea pune accentul pe asocierea cu programe socio-economice care nu necesită neapărat o aliniere a reglementărilor, dar care ar putea aduce beneficii reciproce concrete. Este clar că programe precum Erasmus, Orizont, sectorul transporturilor și cel energetic ar putea fi teme utile pentru o astfel de cooperare și proiecte”, a oferit detalii organizatorice oficialul european.

Președintele Consiliului European a anunțat că se consultă deja cu liderii celor 27 de state membre și că această propunere va fi inclusă pe ordinea de zi a reuniunii șefilor de stat sau de guvern din 23-24 iunie. 

”Voi propune o conferință, în preajma verii sau după aceea, care să reunească liderii Uniunii Europene și pe cei ai țărilor partenere în cauză, pentru a discuta opțiunile concrete ale acestui nou proiect comun. Și voi organiza, în strânsă coordonare cu președinția franceză (n.r. a Consiliului Uniunii Europene), o întâlnire cu liderii UE și ai Balcanilor de Vest în iunie, în contextul acestui Consiliu European. În concluzie, acesta este un moment decisiv, un punct de cotitură în istoria noastră. Nu avem dreptul să facem greșeli, pentru că în joc este esențialul: valorile demnității și libertății, principiile democratice și coeziunea socială care trebuie să decurgă din acestea. În joc este esențialul: statul de drept, justiția, jurământul părinților fondatori izvorât din cenușa a două războaie mondiale din secolul trecut. Suntem copiii lui Schuman, ai lui Monnet, ai lui Gasperi, ai lui Adenauer. Acum este rândul nostru să nu ratăm întâlnirea cu istoria Europei”, a conchis Michel.

Ideea unei comunități geopolitice europene s-ar putea să fie primită cu entuziasm de președintele francez, Emmanuel Macron, care a lansat  în discursul de închidere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei un apel la crearea unei ”comunități politice europene” în care să fie primită în special Ucraina, dar și Regatul Unit, primul stat care a luat decizia de a se retragere din Uniunea Europeană.

Această propunere nu este una nouă, ci a fost avansată în 1989 de președintele francez, François Mitterrand, care a vorbit despre crearea unei ”confederaţii europene avansate”, potrivit Agerpres. 

”Europa nu va mai fi cea pe care o cunoaștem de o jumătate de secol. Ieri, dependentă de cele două superputeri, ea se va întoarce, așa cum se întoarce cineva acasă, la istoria și la geografia sa. (…) Fie tendința de rupere, de fărâmițare se va accentua și vom redescoperi Europa din 1919 (…) fie Europa se va construi. Ea poate face acest lucru în două etape, mai întâi datorită comunității noastre a celor Doisprezece, care trebuie neapărat să-și consolideze structurile. (…) A doua etapă: de la acordurile de la Helsinki, mă aștept să asistăm în anii 1990 la nașterea unei Confederații europene în sensul cel mai adevărat al termenului, care va asocia toate statele continentului nostru într-o organizare comună și permanentă a schimburilor, a păcii și a securității. Evident, acest lucru nu va fi posibil decât după instaurarea, în țările din Est, a pluralismului partidelor, a alegerilor libere, a unui sistem reprezentativ și a libertății de informare. (…) Popoarele eliberate nu ne cer de pomană, ci motive pentru a crede în libertate și justiție”, a subliniat Mitterrand în discursul său din 31 decembrie 1989.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Published

on

© European Union, 2022

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită în oraşul japonez Hiroshima, primul din istorie care a fost atacat cu bombă nucleară, a declarat vineri că invazia rusă în Ucraina constituie o ameninţare la adresa securităţii globale și a denunțat faptul că Moscova face “referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”.

Charles Michel a subliniat că Hiroshima constituie “un memento puternic al urgenţei” de a întări regulile internaţionale pentru dezarmare nucleară şi controlul armelor.

“Dar în acest moment, securitatea globală este amenințată. Rusia, un stat înarmat nuclear și un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, atacă națiunea suverană a Ucrainei, făcând în același timp referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”, a spus Michel, conform unui discurs difuzat pe pagina web a Consiliului.

 

El a atenționat că acest lucru “nu numai că zguduie securitatea Europei, ci crește periculos miza pentru întreaga lume” și a invocat în această privință și “testele ilegale și provocatoare de rachete ale Coreei de Nord”

“Aceste provocări urgente sunt tocmai motivul pentru care parteneriatele bazate pe pace și pe o ordine internațională bazată pe reguli – precum parteneriatul nostru Japonia-UE – sunt atât de importante, sunt atât de vitale”, a explicat Michel, la o zi după ce a participat, la Tokyo, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de premierul nipon Fumio Kishida la summitul UE – Japonia.

În același context, președinta Comisiei Europene a afirmat că Rusia este astăzi cea mai directă amenințare la adresa ordinii mondiale, ducând un “război barbar împotriva Ucrainei” și având un pact “îngrijorător” cu China, alături de care face apel la “noi – și foarte arbitrare – relații internaționale”.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA12 mins ago

Comisia Europeană lansează, la Festivalul de la Cannes, instrumentul “Media Invest”, pentru a stimula industria audiovizuală din UE

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: România este pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de femei aflate în topul managementului companiilor

MAREA BRITANIE2 hours ago

Alături de Ucraina: Cinci țări, între care SUA și Regatul Unit, sprijină acțiunea Kievului de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru ”crimele de război comise în timpul invaziei ruse”

U.E.2 hours ago

Deputații din Polonia au ajuns la un compromis privind reforma justiției pentru a debloca fondurile prevăzute prin PNRR

ROMÂNIA3 hours ago

Accederea României în programul Visa Waiver, discutată în trilaterala ambasadorului României la Washington cu ministrul de interne Lucian Bode și șeful Departamentului pentru Securitate Internă al SUA

U.E.3 hours ago

Cancelarul german este în favoarea revizuirii tratatelor UE, dar atrage atenția cu privire la ”contemplarea chestiunilor instituționale”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire

U.E.4 hours ago

Charles Michel, la Belgrad: Trebuie să accelerăm integrarea în UE și trebuie să creăm stimulente pentru reforme

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, după întrevederea cu Antonio Costa: În guvernările colegilor social-democrați, Portugalia a fost un model de dezvoltare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

REPowerEU: Gheorghe Falcă subliniază nevoia investițiilor pentru ca UE să devină independentă energetic de Rusia

U.E.20 hours ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU1 day ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA2 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO2 days ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.3 days ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

Team2Share

Trending