Connect with us

U.E.

Britanicii au cheltuit 4 miliarde de lire sterline pentru a-și asigura provizii de hrană și medicamente de teama unui Brexit ,,fără acord”

Published

on

@Pixabay License

Britanicii au cheltuit 4 miliarde de lire sterile pentru pregătirea unui eventual Brexit fără acord, potrivit rezultatelor unei noi cercetări publicate de The Guardian

Potrivit unui sondaj realizat de Premium Credit, una din cinci persoane a început deja să facă provizii de produse alimentare, băuturi și medicamente, cheltuind în plus cca. 380 de lire sterline. De asemenea, sondajul a arătat că aproximativ 800.000 de persoane au cheltuit mai mult de 1.000 de lire sterline pentru a realiza stocuri înainte de  31 octombrie, data la care Regatul Unit ar trebui să părăsească Uniunea Europeană. 

În cazul în care Marea Britanie iese din UE fără niciun acord, întreprinderile afirmă că vor exista probleme de aprovizionare pe termen scurt, problemă pe care Guvernul declară că încearcă să o rezolve. 

Cercetări similare făcute înainte de vechiul termen pentru ieșirea din UE, pe 29 martie, au constatat că aproximativ 17% din populație a cheltuit ceva bani pentru acumularea de provizii, o cheltuială totală per ansamblu calculată la 4,6 miliarde de lire sterline.

Întrebați ce fel de produse pun deoparte, 74% dintre cei chestionați au spus că au cumpărat mâncare, 50% au cumpărat medicamente și 46% au cumpărat băuturi.

Săptămâna trecută, șeful de la „Pets at Home” a dezvăluit că ei au început să pună deoparte mâncare pentru animale de companie, în timp ce Domino’s Pizza a declarat că a început să stocheze toppinguri.

Cei cu dare de mână au început, de asemenea, să importe mai multe mașini de lux înainte de termenul limită pentru ieșirea din UE pentru a evita tarifele vamale care ar putea fi introduse în urma unui Brexit dur. Peste 3.800 de autoturisme de lux au fost importate în ultimul an, cu o creștere de 16% față de ultimele 12 luni, potrivit firmei de avocatură Boodle Hatfield.

„Un Brexit fără acord ar putea scumpi importurile de mașini de lux cu peste 32% peste noapte”, a declarat Fred Clark, de la Boodle Hatfield. „Există posibilitatea ca mutarea mașinilor în interiorul și în afara Marii Britanii să devină mai dificilă dacă Regatul Unit va părăsi UE fără niciun acord. Mai multe persoane iau acest risc în serios și încep să aducă vehicule din UE în Marea Britanie”, a mai spus acesta, citat de The Guardian. 

Companiile farmaceutice și-au exprimat îngrijorări similare cu privire la medicamente, iar unele și-au rezervat capacitatea de transport aerian de marfă în cazul în care va fi nevoie, relatează Reuters. La fel ca în cazul automobilelor, impunerea de controalele vamale în porturi și la frontierele dintre Marea Britanie și UE ar putea perturba aprovizionarea cu medicamente și compușii chimici necesari pentru producerea acestora, spun autoritățile de reglementare și reprezentanții industriei.

În acest context, Marea Britanie pierde, de asemenea, capacitățile de supraveghere și de desfășurare de studii clinice, deoarece o mare parte dintre operațiuni s-a mutat deja în UE pentru a putea în continuare să testeze și să aprobe medicamente destinate pentru piața europeană după Brexit. Această tendință ar putea afecta industria farmaceutică locală și ar duce duce la consumuri mai mici și costuri mai mari.

Totodată, impactul asupra industriei farmaceutice va fi resimțit și dincolo de Marea Britanie. Aproximativ 45 de milioane de pachete de medicamente sunt livrate din Marea Britanie către restul blocului în fiecare lună, cifra de comerț ridicandu-se la  aproape 12 miliarde de lire sterline (14,5 miliarde de dolari) în 2016, potrivit unui raport al Parlamentului britanic.

Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), a declarat că blocul este bine pregătit pentru Brexit și a finalizat autorizațiile pentru aproape toate cele 400 de medicamente aflate sub supraveghere, ceea ce a necesitat mai multe revizuiri decât de obicei pe fondul iminentei ieșiri a Marii Britanii din UE. 

În aceeași notă, probleme vor apărea cel puțin pe termen scurt privind aprovizionarea cu alimente. Săptămâna trecută, companiile din industria alimentară din Marea Britanie au solicitat Guvernului să suspende temporar normele care reglementează concurența, pentru a permite firmelor să coordoneze și să-și direcționeze aprovizionarea între ele în cazul unui Brexit fără acord, relata BBC.  În cazul unui Brexit dezordonat, Marea Britanie va întâmpina lipsuri de alimente proaspete timp de săptămâni sau chiar luni, alimentele perisabile putând fi lăsate să putrezească în camioanele din porturile britanice. Comercianții cu amănuntul, precum Tesco, au avertizat că părăsirea Uniunii Europene la 31 octombrie fără un acord de tranziție ar fi problematică, întrucât atât de multe produse proaspete sunt importate, iar depozitele sunt aprovizionate complet înainte de Crăciun, relata Reuters.

Citiți și BREXIT: O retragere din UE fără un acord în preajma iernii va fi mult mai complicată pentru aprovizionarea cu alimente. Pregătirea pentru un ,,no-deal” costă industria cca. 100 de milioane lire sterline pe săptămână

Premierul britanic Boris Johnson şi-a anunţat anterior intenţia de a retrage Marea Britanie din UE la 31 octombrie, cu sau fără un acord de ieşire. Totodată, Johnson a cerut Bruxellesului să renunţe la unele elementele din acordul care a fost acceptat de predecesorul său în funcţie, Theresa May. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, despre noul președinte PPE, Donald Tusk: ”Alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar”

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a participat la Congresul Partidului Popularilor Europeni din Zagreb, unde a votat noua echipă a ”celui mai mare și puternic partid din Europa, Partidul Popular European, parte a căruia este și PMP”, informează Eugen Tomac pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit lui Eugen Tomac, ”alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar.”

”Președintele Tusk este un bun cunoscător al realităților est-europene, iar PPE sub conducerea sa va râmâne un promotor și sprijin real al statelor care vor să facă parte din familia europeană, atât în Balcani, cât și în Est”, a mai adăugat acesta în mesajul său.

Eugent Tomac consideră că Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

În postarea sa, deputatul european a enumerat mai multe direcții prioritare ale PPE în următorii ani: ”Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt”.

Partidul Popular European și-a ales joi, la Congresul său statutar de la Zagreb, noua conducere pentru următorii trei ani, din care face parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. După ce miercuri, în prima zi a Congresului, popularii europeni l-au ales pe Donald Tusk în funcția de președinte, devenind primul est-european în această poziție, cea mai mare familie politică european și-a completat echipa de conducere joi prin alegerea celor zece vicepreședinți, a secretarului general și a trezorierului.

Conform procedurii, secretarul general a fost desemnat de noul președinte al PPE, Donald Tusk, fiind păstrat în această poziție Antonio Lopez Isturiz.

Au fost aleși zece vicepreședinți: Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria – 442 de voturi), David McAllister (CDU, Germania – 440 de voturi), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda – 430 de voturi), Johannes Hahn (OVP, Austria – 383 voturi), Esther de Lange (CDA, Olanda – 355 de voturi), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia – 354 de voturi), Siegfried Mureșan (PNL, România – 331 de voturi), Franck Proust (Republicanii, Franța – 298 de voturi), Paulo Rangel (PSD, Portugalia – 294 de voturi) și Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda – 278 de voturi).

Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt, de asemenea, direcții prioritare ale PPE în următorii ani.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

După ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, este așteptat să revină la birou săptămâna viitoare

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este așteptat să își reînceapă activitatea la birou, săptămâna viitoare, după ce acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Președintele Comisiei „s-a întors acasă de la spital”, a declarat purtătorul de cuvânt, Annika Breidthardt, în timpul ședinței de presă zilnice a Comisiei Europene. El „este acasă, se recuperează bine și îl așteptăm înapoi la birou săptămâna viitoare”, a adăugat ea.

Juncker a fost supus unei intervenții chirurgicale pe 11 noiembrie pentru a trata un anevrism, a spus Mina Andreeva, adăugând că starea de sănătate a președintelui executivului european se încadrează în parametrii normali, însă operația ”trebuie efectuată”.

Jean-Claude Juncker, al cărui mandat în fruntea Comisiei Europene a fost prelungit cu 30 de zile din cauza amânării formării și validării Comisiei conduse de Ursula von der Leyen, a mai fost operat și în vara acestui an, fiind supus unei intervenții chirurgicale de extirpare a vezicii biliare, motiv pentru care a absentat de la summitul G7 din Franța.

Președintele Comisiei Europene a participat luna această la ultimul său Consiliu European și s-a adresat, pentru ultima oară, plenului Parlamentului European, prezentând bilanțul celor cinci ani de mandat.

Veteran al istoriei europene, cu un record de 600 de reuniuni europene la care a participat, între care aproape 150 de Consilii Europene și peste 100 de sesiuni plenare ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a anunțat de multe ori, public, că se va retrage din viața politică după încheierea mandatului în fruntea Comisiei Europene.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a fost primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro.

Din 1 noiembrie 2014 este președintele Comisiei Europene, executiv pe care el însuși l-a intitulat ”Comisia ultimei șans”.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending