Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Bruxelles, după presiunile presei britanice: Declansam sanctiuni daca romanii vor fi blocati pe piata muncii

Published

on

In Marea Britanie se intensifica presiunea unor tabloide asupra guvernului conservator de la Londra, pentru blocarea accesului lucratorilor romani si bulgari pe piata britanica a muncii si din ianuarie 2014.

european-commissionComisia Europeana avertizeaza cu sanctiuni daca cele 9 state membre UE cu restrictii pe pietele muncii pentru romani si bulgari vor refuza sa le ridice, insa in practica o pocedura de infringement ar putea dura si mai bine de 2 ani, notează HotNews.ro.

Ministerul de Interne londonez sustine ca prefera sa ia masuri interne de combatere a abuzului unor cetateni europeni asupra ajutoarelor sociale britanice. Diplomatia de la Bucuresti afirma ca Marea Britanie a dat asigurari ca nu intentioneaza sa mentina restrictiile pentru lucratorii romani si bulgari din 1 ianuarie 2014.

Din 1 ianuarie 2014, si ultimele 9 state membre UE trebuie sa ridice restrictiile pentru romani: Austria, Germania, Belgia, Franta, Luxemburg, Malta, Olanda si Marea Britanie – atat pentru lucratorii romani si bulgari, precum si Spania (unde doar pentru lucratorii romani mai sunt restrictii partiale in prezent).

“Aceasta perioada de tranzitie a fost introdusa pentru a permite statelor membre sa pregateasca pietele fortei de munca si este strict limitata in timp . Acest lucru se datoreaza faptului ca libera circulatie a lucratorilor este una dintre libertatile fundamentale consacrate in Tratatul UE si constituie o parte esentiala a pietei unice a UE. Exceptiile de la libera circulatie a lucratorilor trebuie sa ramana exceptionale. Incepand cu 1 ianuarie 2014, lucratorii romani si bulgari vor beneficia pe deplin de legislatia UE privind libera circulatie a lucratorilor la fel si alti cetateni din UE”, a declarat luni, pentru HotNews.ro, Jonathan Todd, purtator de cuvat al comisarului european pentru ocuparea fortei de munca, Laszlo Andor.

Reprezentantul Comisiei Europene insista ca “dupa 31 decembrie 2013 nu exista posibilitatea ca un stat membru sa mentina sau sa reintroduca masuri de restrictionare a accesului lucratorilor romani si bulgari pe piata fortei de munca“, in conditiile actualelor tratate.

In cazul in care un stat membru va impune restrictii pe piata muncii romanilor si bulgarilor si din 1 ianuarie 2014, Comisia Europeana sustine ca va declansa imediat procedura de sanctionare a acelui guvern. 

“Comisia Europeana nu a primit niciun semnal ca vreun stat membru intentioneaza sa mentina restrictiile la libera circulatie a lucratorilor din Bulgaria si Romania dupa 31 decembrie 2013. In cazul in care se va intampla asa, aceasta ar fi o incalcare a Tratatelor, iar Comisia Europeana ar deschide o procedura de infringement”, subliniaza purtatorul de cuvant al comisarului european pentru ocuparea fortei de munca.

Mai multe informatii AICI.

Sursa: HotNews.ro
Foto:

COMISIA EUROPEANA

Raport Comisia Europeană: Nivelul emisiilor de CO2 în 2020 a scăzut cu 10% față de 2019 și 31% față de 1990

Published

on

Acțiunile UE în domeniul climei: rapoartele privind progresele înregistrate arată că, în 2020, nivelul emisiilor a scăzut cu 31% față de 1990, 76% din veniturile ETS fiind utilizate pentru tranziția verde, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene în România.

Odată cu Raportul anual privind starea uniunii energetice, Comisia a adoptat ieri, 26 octombrie, și trei rapoarte privind progresele înregistrate în 2020 în politica UE în domeniul climei: Raportul intermediar privind acțiunile UE în domeniul climeiRaportul anual privind piața carbonului și Raportul privind calitatea carburanților.

Raportul intermediar privind acțiunile UE în domeniul climei arată că, în comparație cu 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE27 au scăzut în 2020 cu aproape 10%, o scădere fără precedent a emisiilor datorată pandemiei de COVID-19, scăderea totală a emisiilor ajungând astfel la 31 % față de 1990, care este anul de referință pentru obiectivele pe termen lung ale UE în materie de climă.

Acest lucru înseamnă că UE și-a depășit cu mult obiectivul stabilit în temeiul Protocolului de la Kyoto la CCNUSC de reducere a emisiilor cu 20 % până în 2020 față de 1990. Datele pentru acest an sunt în mod clar unice din cauza încetinirii economice globale, iar o analiză mai bună a traiectoriei pe termen lung se va putea face anul viitor.

Față de 2019, emisiile din sectoarele acoperite de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au scăzut drastic în 2020, cu 11,4 % în ceea ce privește producția de energie electrică și cea mai mare a producției industriale și cu 63,5 % în ceea ce privește sectorul aviației. Emisiile care nu fac obiectul ETS, cum ar fi cele provenite din sectoarele industriale care nu fac parte din ETS, transporturi, clădiri, agricultură și deșeuri, au scăzut cu 6 %. De la introducerea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) în 2005, emisiile au scăzut cu aproximativ 43 %, depășind valoarea de 21 % stabilită în legislația EU ETS.

În sectoarele care nu fac în prezent obiectul EU ETS, emisiile au fost cu 16 % mai scăzute decât în 2005, depășind obiectivul stabilit prin Decizia privind partajarea eforturilor. Cu toate acestea, nu se anticipează o scădere a emisiilor din transporturi și din agricultură fără eforturi suplimentare, având în vedere că nivelul acestora a rămas în mare parte neschimbat din 2005, cu excepția scăderii emisiilor din transporturi în 2020 în urma pandemiei de COVID-19. Mai mult, absorbțiile nete rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură au înregistrat, în ultimul deceniu, o tendință descendentă îngrijorătoare, determinată de situația ecosistemelor forestiere, inclusiv de ponderea tot mai mare a pădurilor care ajung la maturitate, de sporirea perturbărilor naturale, de creșterea cererii de lemn și de scăderea ratelor de împădurire.

Potrivit Raportului privind calitatea carburanților, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a îndeplini obiectivul de reducere a intensității gazelor cu efect de seră (GES) a carburanților utilizați pentru transporturi cu minimum 6 % până în 2020 comparativ cu 2010, obiectiv stabilit în Directiva privind calitatea carburanților. Raportul constată că intensitatea medie a GES aferente carburanților a scăzut cu 4,3 % în 2019 comparativ cu 2010. Progresele înregistrate de la an la an în comparație cu 2018 s-au limitat la o scădere de 0,6 puncte procentuale. Progresele variază foarte mult de la un stat membru la altul și aproape toate trebuie să acționeze rapid pentru a îndeplini obiectivul pentru 2020.

Raportul privind piața carbonului arată că EU ETS rămâne un sistem solid, rezistând încetinirii creșterii economice cauzate de pandemie. După o scădere inițială, prețurile carbonului au crescut din nou, iar nivelul de conformitate în ciclul 2020 a rămas ridicat în mod constant. Normele privind piețele financiare reprezintă o garanție importantă a integrității și transparenței pieței carbonului din UE și cadrul stabilit a funcționat bine. Începând din 2018, prețul certificatelor EU ETS a crescut, ceea ce a dus la o creștere a veniturilor obținute din licitații de la 3,2 miliarde EUR în 2013 la 14,4 miliarde EUR în 2020, toate aceste venituri fiind direcționate către statele membre. În 2020, 76 % din aceste venituri au fost utilizate, sau s-a planificat să fie utilizate, în scopuri legate de climă și energie. În plus, tot mai multe proiecte din domeniul climei care primesc fonduri UE sunt finanțate prin monetizarea certificatelor de emisii prin programul NER 300Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare.

Pentru atingerea obiectivului pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % și de realizare a neutralității climatice până în 2050, vor fi necesare eforturi mai mari. Aceste două obiective sunt acum obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul Legii europene a climei. Pentru a asigura adecvarea cadrului de politică al UE pentru noul obiectiv climatic al acesteia pentru 2030, Comisia a propus în iulie 2021 cel mai cuprinzător pachet legislativ privind clima și energia din istorie. Pentru a se adapta la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice și pentru a deveni o societate rezilientă din punctul de vedere al climei până în 2050, UE a adoptat, de asemenea, o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice și a prezentat o comunicare privind adaptarea în cadrul CCONUSC. Mai mult, NextGenerationEU, programul de redresare al UE în valoare de 800 miliarde EUR, va furniza un sprijin substanțial proiectelor statelor membre în domeniul climei.

Context

Aceste trei rapoarte sunt publicate împreună cu Raportul privind starea uniunii energetice, cu informațiile privind subvențiile pentru energie și cu raportul privind competitivitatea tehnologiilor energetice curate:

  • Raportul intermediar privind acțiunile în domeniul climei, intitulat „Accelerarea acțiunilor europene în domeniul climei către un viitor verde, echitabil și prosper”, descrie progresele înregistrate de UE și de statele sale membre în ceea ce privește atingerea obiectivelor lor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și prezintă evoluțiile recente ale politicii UE în domeniul climei. Raportul se bazează pe datele transmise de statele membre în temeiul Regulamentului UE privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.
  • Raportul privind piața carbonului descrie schimbările în funcționarea pieței europene a carbonului, inclusiv organizarea licitațiilor, alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii, emisiile verificate, echilibrarea cererii și a ofertei, supravegherea pieței și infrastructura EU ETS și asigurarea conformității.
  • Raportul privind calitatea carburanților furnizează informații cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea intensității emisiilor de gaze cu efect de seră generate de carburanții utilizați în transportul rutier și calitatea și compoziția calitatea carburanților furnizați în UE. Raportul sintetizează situația raportată de statele membre în temeiul articolului 7a și al articolului 8 alineatul (3) din Directiva privind calitatea carburanților.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Comisia Europeană va acorda un sprijin financiar de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze, a anunțat șefa instituției europene, Ursula von der Leyen, după o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

Întrevederea a avut loc în contextul reuniunii Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova care este programată să se desfășoare joi, la Bruxelles. “În acest context, Comisia Europeană pune la dispoziție 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică”, a spus von der Leyen.

Anunțul șefei Comisiei Europene vine după o convorbire telefonică pe care a avut-o marți cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu. Cu acea ocazie, von der Leyen a asigurat Republica Moldova de sprijinul Uniunii Europene.

Republica Moldova a solicitat acum două săptămâni ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat. Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România. Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Drept urmare, președintele Klaus Iohannis a solicitat Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, dublând astfel demersul diplomatic în acest sens. Solicitarea lui Iohannis a urmat unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Șeful diplomației române a solicitat instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova au căpătat o nouă dinamică după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte și după alegerile din 11 iulie 2021, în urma cărora partidul pro-european al șefei statului a obținut majoritate absolută în legislativul de la Chișinău. De altfel,  Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni miercuri pentru a discuta despre cooperarea economică, justiția și reformele politice.

Pe 19 octombrie, Comisia Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, care concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Amintim că Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatulu Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Published

on

© European Communities, 1996

Punerea în aplicare și respectarea efectivă a acordurilor comerciale ale UE și a normelor comerciale internaționale au adăugat 5,4 miliarde EUR la exporturile UE în 2020. Acest lucru confirmă faptul că eforturile Comisiei Europene dau roade, potrivit unui comunicat. 

Rezultatele tangibile variază de la eliminarea barierelor comerciale până la abordarea practicilor comerciale neloiale și luarea de măsuri privind comerțul și dezvoltarea durabilă. De asemenea, în cursul anului trecut, Comisia a elaborat noi instrumente juridice pentru a consolida capacitatea UE de a-și apăra interesele esențiale și de a-și proteja autonomia strategică deschisă.

Primul raport anual cuprinzător al Comisiei privind punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, publicat astăzi, 27 octombrie, descrie acțiunile întreprinse de Comisie, în parteneriat strâns cu întreprinderile, statele membre și părțile interesate din UE, pentru a menține piețele deschise și pentru a se asigura că partenerii comerciali ai UE își respectă angajamentele. Raportul acoperă patru domenii prioritare: (1) Utilizarea deplină a oportunităților oferite de acordurile comerciale ale UE; (2) Sprijinirea adoptării acordurilor comerciale de către micile întreprinderi; (3) Abordarea barierelor comerciale; (4) Asigurarea respectării angajamentelor comerciale prin soluționarea litigiilor.

Acțiunile concrete întreprinse de Comisie în ultimul an au continuat să faciliteze exporturile UE, precum și să apere interesele cheie ale UE. În special:

Comisia a eliminat 33 de bariere comerciale în 22 de țări partenere.

  • În 2020, întreprinderile europene au exportat 4 miliarde EUR în plus față de ceea ce ar fi realizat fără eliminarea barierelor în ultimii 5 ani.
  • Comisia a lansat platforma sa online premiată Accesul la Piețe, care oferă sprijin esențial pentru 584 000 de IMM-uri, astfel încât acestea să poată exporta mai ușor și mai rapid. Pe parcursul anului trecut, s-a constatat un apetit uriaș din partea întreprinderilor pentru informații clare și practice privind modul în care se poate face comerț dincolo de frontierele UE, peste 1,5 milioane de vizitatori utilizând platforma în doar un an.
  • Ghișeul Unic de Intrare pentru reclamații, instituit în noiembrie 2020, a transformat modul în care întreprinderile și părțile interesate pot semnala Comisiei barierele comerciale sau încălcările angajamentelor în materie de comerț și dezvoltare durabilă de către țările partenere. Acesta a avut deja ca rezultat 29 de plângeri oficiale pe care Comisia le investighează.
  • Comisia a înregistrat progrese în ceea ce privește mai multe acțiuni de soluționare a litigiilor, inclusiv în ceea ce privește drepturile lucrătorilor, fie la OMC, fie în cadrul acordurilor comerciale ale UE. Printre partenerii comerciali și sectoarele vizate se numără Turcia și produsele farmaceutice, Indonezia și materiile prime, precum și Ucraina și industria lemnului. În ianuarie 2021, Comisia a avut câștig de cauză în primul său litigiu bilateral privind aspecte legate de dreptul muncii în cadrul acordului comercial dintre UE și Coreea de Sud, ceea ce a determinat Coreea de Sud să ia măsuri pentru a ratifica și a pune în aplicare convenții importante ale OIM pentru a proteja drepturile lucrătorilor.

În ultimul an, Comisia a luat, de asemenea, măsuri decisive pentru a-și aplica drepturile și a-și apăra valorile mai asertiv, pentru a-și apăra mai bine interesele. De asemenea, Comisia finalizează o legislație importantă pentru a consolida în continuare aplicarea și punerea în aplicare a:

  • Noului Mecanism de monitorizare a investițiilor străine directe, în vigoare din octombrie 2020, permite statelor membre ale UE și Comisiei să ia cunoștință de tranzacții, să coopereze și să își coordoneze acțiunile cu privire la aceste investiții străine. De asemenea, statele membre își pot împărtăși opiniile cu privire la potențialul impact asupra securității și/sau a ordinii publice de pe teritoriul lor al investițiilor care au loc într-un alt stat membru. Comisia poate face același lucru în cazul în care consideră că investițiile individuale pot afecta securitatea sau ordinea publică din mai multe state membre sau dacă este posibil ca acestea să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniune din motive de securitate sau ordine publică.
  • În septembrie 2021, au intrat în vigoare normele actualizate ale UE privind controlul exporturilor. Noul cadru consolidează capacitatea de a controla exportul de tehnologii cu dublă utilizare și permite Uniunii o mai mare autonomie în acest sens.
  • Comisia pregătește o propunere legislativă pentru un nou instrument de combatere a practicilor de constrângere, care va permite UE să răspundă încercărilor altor țări de a forța UE sau țările sale să aducă modificări de politică.
    Comisia a propus un Instrument Internațional pentru Achiziții Publice care va contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața mondială a achizițiilor publice. Această propunere se află în prezent la Parlamentul European și la Consiliu (sau similar).
  • În mod similar, este în curs de elaborare un nou instrument pentru a aborda potențialele efecte de denaturare a subvențiilor străine pe piața unică. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficient subvențiile străine care provoacă denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile pe Piața Unică în orice situație de piață.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
RENEW EUROPE18 mins ago

Europarlamentarii USR solicită intervenția comisarilor europeni pentru energie și Pactul Verde pentru ca Timișoarei să i se asigure securitatea energetică

U.E.30 mins ago

Emmanuel Macron s-a întâlnit la Paris cu Andrzej Duda pentru a „aprofunda dialogul” cu Polonia în vederea rezolvării conflictului dintre Bruxelles și Varșovia

Cristian Bușoi45 mins ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru EU4Health, solicită ”creșterea nivelului de acces la terapii inovatoare”: Pacienții din România sunt ultimii care au acces la tratamente de ultimă generație

COMISIA EUROPEANA59 mins ago

Raport Comisia Europeană: Nivelul emisiilor de CO2 în 2020 a scăzut cu 10% față de 2019 și 31% față de 1990

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Marian-Jean Marinescu semnalează că ”numărul insuficient de locuri de parcare este cea mai mare amenințare la adresa siguranței șoferilor de camion din Europa”

ROMÂNIA3 hours ago

Secretarul de stat Dan Neculăescu s-a întâlnit cu asistentul secretarului de stat al SUA Karen Donfried: Formatul București 9 contribuie la consolidarea NATO și a relației transatlantice

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Ajutorul UE pentru Republica Moldova arată nivelul de încredere pe care Europa îl are în administrația celui de al doilea stat românesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

România a fost desemnată a treia cea mai influentă țară în Parlamentul European, devansând Franța, Italia sau Olanda

Dacian Cioloș4 hours ago

VoteWatch Europe: Dacian Cioloș, desemnat al treilea cel mai influent membru al Parlamentului European

U.E.17 hours ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL2 days ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA3 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA3 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO6 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending