Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, le-a spus în privat liderilor grupurilor politice din Parlamentul European că starea actuală a lumii internaționale face ca acesta să poată fi un „moment bun” pentru a începe să bei, relatează Politico Europe, citând două persoane participante la întâlnire, în timp ce purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant al UE nu a comentat pe marginea acestui subiect.

Potrivit celor două persoane, Kallas le-a spus liderilor grupurilor politice din legislativul european că, deși nu este o mare consumatoare de alcool, acum ar putea fi momentul să înceapă, având în vedere evenimentele de pe plan global.

Ea a făcut aceste comentarii aproximativ în același timp în care miniștrii de externe din Groenlanda și Danemarca se întâlneau cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio, pe fondul amenințărilor lui Donald Trump de a prelua insula arctică.

Șefa diplomației UE — care coordonează politica externă a blocului în numele celor 27 de guverne și al Comisiei Europene — a făcut gluma în cadrul unei reuniuni a Conferinței Președinților, întâlnirea liderilor grupurilor politice din Parlament.

Comentariile sale au venit după ce eurodeputați de rang înalt și-au urat reciproc „la mulți ani”. Aceiași eurodeputați au adăugat însă că, din cauza evenimentelor globale, anul nu este chiar atât de fericit, potrivit celor prezenți.

În contextul temerilor din Europa că Trump ar putea anexa Groenlanda, al protestelor ample împotriva regimului islamist din Iran, precum și al conflictelor în curs din Ucraina și Gaza și al operațiunii SUA în Venezuela, geopolitica a devenit o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.

În aceeași zi, Conferința Președinților, care reunește liderii grupurilor politice din Parlamentul European, a adoptat o declarație de susținere a multilateralismului și a ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și de sprijin pentru Groenlanda și Danemarca.

Parlamentul European își exprimă sprijinul ferm pentru multilateralism și pentru ordinea internațională bazată pe reguli. Orice tentativă de a submina suveranitatea și integritatea teritorială ale Danemarcei și Groenlandei încalcă dreptul internațional și Carta Organizației Națiunilor Unite.

Securitatea Arcticii este o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană, iar angajamentul nostru de a o proteja este ferm. Strategia UE pentru Arctica depășește simplele preocupări de securitate, iar angajamentul nostru de a intensifica dezvoltarea durabilă și cooperarea cu cetățenii regiunii este neclintit.

Regatul Danemarcei, inclusiv Groenlanda, este membru NATO și beneficiază pe deplin de garanțiile de securitate colectivă ale Alianței. Parlamentul European va continua să consolideze capacitățile de apărare europene și să se asigure că statele membre ale UE își respectă angajamentele față de NATO, inclusiv prin investiții susținute în apărare și printr-o prezență puternică în regiunea arctică.

Securitatea Arcticii este asigurată în cadrul NATO, iar Danemarca menține acorduri cu parteneri-cheie, inclusiv Statele Unite, pentru protejarea regiunii.

Deciziile privind Danemarca și Groenlanda aparțin exclusiv Danemarcei și Groenlandei, în conformitate cu aranjamentele constituționale relevante și cu acordurile dintre Danemarca și Groenlanda. Se reamintește faptul că, în 1916, Statele Unite — printr-un acord cu Danemarca — au declarat că Danemarca are suveranitate deplină asupra Groenlandei. Prin acest acord, Statele Unite au recunoscut astfel că întreaga Groenlandă constituia în mod legitim teritoriu danez. Tentativele externe de a modifica status quo-ul sunt inacceptabile.

Parlamentul European condamnă fără echivoc declarațiile făcute de administrația Trump privind Groenlanda, care constituie o provocare flagrantă la adresa dreptului internațional, a principiilor Cartei ONU și a suveranității și integrității teritoriale ale unui aliat NATO. Astfel de declarații sunt inacceptabile și nu își au locul în relațiile dintre parteneri democratici.

Parlamentul European solicită Comisiei Europene și Consiliului European să definească un sprijin concret și tangibil pentru Groenlanda și Danemarca, în conformitate cu principiile și legislația UE, dreptul internațional și Carta NATO.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat marți „fără echivoc” utilizarea excesivă a forței și restrângerea continuă a libertăților în Iran, avertizând că numărul tot mai mare de victime este „îngrozitor”.

„Uniunea Europeană a inclus deja Corpul Gărzii Revoluționare Islamice în întregime în regimul său de sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului”, a scris Ursula von der Leyen, pe X.

The rising number of casualties in Iran is horrifying. I unequivocally condemn the excessive use of force and continued restriction of freedom.

The European Union has already listed the Islamic Revolutionary Guard Corps in its entirety under its human rights sanctions regime.…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 13, 2026

De asemenea, von der Leyen a anunțat că, în strânsă colaborare cu șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, „vor fi propuse rapid noi sancțiuni împotriva celor responsabili de represiune”.

„Suntem alături de poporul iranian, care mărșăluiește cu curaj pentru libertatea sa”, a adăugat președinta Comisiei Europene.

Citiți și

UE, pregătită să impună noi sancțiuni Iranului ca răspuns la reprimarea brutală a protestatarilor de către regimul de la Teheran

Diplomații iranieni, interziși în Parlamentul European după reprimarea protestelor din Iran. Metsola: Nu vom contribui la legitimarea unui regim „care s-a menținut prin tortură, represiune și crimă”

Potrivit celor mai recente estimări, aproximativ 2.000 de omeni au fost omorâți în protestele din ultimele zile.

Protestele din Iran au izbucnit în decembrie anul trecut, alimentate de furia publică față de situația economică dură a țării. În doar câteva zile, acestea s-au transformat însă într-o opoziție deschisă față de conducerea clericală a statului.

Manifestațiile anti-guvernamentale au continuat sâmbătă, pe fondul informațiilor privind spitale suprasolicitate și al unui apel lansat de armata iraniană către cetățeni, prin care li se cere să dejudece „comploturile inamicului”.

Comisarul european pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, a avertizat compania X, deținută de Elon Musk, să „repare” rapid instrumentul său de inteligență artificială Grok, altfel va suporta consecințele prevăzute în Actul privind serviciile digitale, informează Politico Europe.

Faptul că Grok permite utilizatorilor să genereze imagini care înfățișează femei și minori dezbrăcați și sexualizați este „îngrozitor”, a declarat Henna Virkkunen.

Ea a îndemnat compania să ia măsuri imediate.

„X trebuie să-și corecteze acum instrumentul de IA în UE și trebuie să o facă rapid”, a afirmat ea într-o postare pe platformă.

X now has to fix its AI tool in the EU – and they have to do it quickly.

If not, we will not hesitate to put the DSA to its full use to protect EU citizens.

— Henna Virkkunen (@HennaVirkkunen) January 12, 2026

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Comisia Europeană este gata să ia măsuri în temeiul Actului privind serviciile digitale, legea care reglementează platformele digitale.

„Nu vom ezita să utilizăm pe deplin DSA pentru a proteja cetățenii UE”, a mai spus Virkkunen.

În temeiul DSA, platformele precum X trebuie să abordeze riscurile sistemice, inclusiv cele legate de răspândirea conținutului ilegal, sau să se confrunte cu amenzi de până la 6 % din cifra de afaceri anuală globală.

Într-un interviu acordat mai multor publicații europene, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat „consternată” de răspândirea de deepfake-uri cu conținut sexual explicit create folosind chatbotul său AI Grok.

De la începutul lunii ianuarie, sute de femei și adolescente, inclusiv figuri publice, au acuzat că în fotografiile lor postate pe rețelele de socializare au fost „dezbrăcate” și postate în bikini de către Grok, la solicitarea utilizatorilor.

Instrumentul deepfake a determinat anchete din partea autorităților de reglementare din întreaga Europă, inclusiv la Bruxelles, Dublin, Paris și Londra.

Scandalul reprezintă un nou test al hotărârii UE de a-i ține în frâu pe Musk și mările companii tehnologice americane.

Cu doar o lună în urmă, Bruxelles-ul a amendat X cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea legii istorice a blocului privind platformele, Actul privind Serviciile Digitale (DSA).

Amenda a generat o reacție puternică din partea Washingtonului. Administrația Trump a decis să impună restricții de călătorie pentru mai mulți oficiali europeni, inclusiv pentru fostul comisar european pentru servicii digitale considerat arhitectul DSA, Thierry Breton.

Gestul a generat critici din partea Uniunii Europene, președintele francez Emmanuel Macron calificând hotărârea SUA drept „o formă de intimidare”.