COMISIA EUROPEANA
Bruxelles-ul stabilește acțiuni pentru echiparea dialogului social cu mijloacele necesare pentru a se adapta la noile tendințe de pe piața forței de muncă în contextul tranzițiilor digitală și ecologică
Published
2 years agoon

Comisia Europeană a prezentat, miercuri, o inițiativă prin care se continuă consolidarea și promovarea dialogului social prin acțiuni concrete la nivel național și la nivelul Uniunii Europene. Inițiativa echipează dialogul social cu mijloacele necesare pentru a se adapta la lumea muncii în schimbare și la noile tendințe de pe piața forței de muncă, în contextul tranziției către o economie digitală și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și al apariției unor noi forme de ocupare a forței de muncă.
Negocierile dintre organizațiile care reprezintă angajatorii și lucrătorii (partenerii sociali) prin intermediul dialogului social și al negocierii colective contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, cum ar fi remunerarea, programul de lucru, concediul anual, concediul pentru creșterea copilului, formarea și măsurile de sănătate și securitate. Ele joacă, de asemenea, un rol esențial în ceea ce privește adaptarea la circumstanțele economice și sociale în schimbare și obținerea unor creșteri de productivitate care sunt necesare pentru consolidarea competitivității întreprinderilor europene. Toate acestea contribuie la asigurarea echității sociale și a democrației la locul de muncă și la stimularea prosperității și rezilienței Europei.
Partenerii sociali joacă, de asemenea, un rol esențial în perioade de criză sau de schimbare. De exemplu, în timpul pandemiei de COVID-19, ei au contribuit rapid la organizarea măsurilor de sănătate și securitate la locul de muncă și a schemelor privind reducerea timpului de muncă. Partenerii sociali contribuie și la găsirea unor soluții echilibrate pentru adaptarea pieței forței de muncă la era digitală. Cooperarea strânsă dintre angajatori și angajați este, de asemenea, esențială pentru a asigura organizarea eficientă a activităților de producție industrială și pentru a înzestra forța de muncă cu competențe verzi și digitale.
Cu toate acestea, gradul și calitatea implicării partenerilor sociali variază considerabil de la o țară la alta. În același timp, apartenența la sindicate și ponderea lucrătorilor care fac obiectul contractelor colective de muncă la nivel național sunt în scădere (de la o medie la nivelul UE de aproximativ 66 % în 2000 la aproximativ 56 % în 2019). De asemenea, este mai puțin probabil ca formele mai noi de ocupare a forței de muncă, cum ar fi lucrul pe platforme online, și anumite grupuri, cum ar fi tinerii, să fie reprezentate; în unele sectoare, cum ar fi serviciile de îngrijire, înregistrându-se o absență aproape totală a negocierilor colective.
În acest context, Comisia propune o recomandare a Consiliului, care stabilește modul în care țările UE pot consolida în continuare dialogul social și negocierile colective la nivel național. De asemenea, Comisia prezintă o comunicare privind consolidarea și promovarea dialogului social la nivelul UE. Partenerii sociali au fost implicați îndeaproape în pregătirea acestor inițiative.
Facilitarea dezvoltării dialogului social la nivel național
Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului recomandă statelor membre:
- să asigure consultarea partenerilor sociali cu privire la conceperea și punerea în aplicare a politicilor economice, sociale și de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu practicile naționale,
- să încurajeze partenerii sociali să analizeze noile forme de muncă și formele atipice de ocupare a forței de muncă și să comunice pe scară largă cu privire la beneficiile dialogului social și la orice acorduri colective puse în aplicare,
- să permită o creștere a capacității organizațiilor de lucrători și patronale, de exemplu prin asigurarea accesului acestora la informații relevante și prin asigurarea sprijinului din partea guvernelor naționale.
Propunerea de recomandare a Consiliului respectă pe deplin tradițiile naționale, precum și autonomia partenerilor sociali. Propunerea permite statelor membre să stabilească cea mai bună modalitate de realizare a acestor obiective, ținând seama de circumstanțele lor specifice.
Promovarea implicării partenerilor sociali la nivelul UE
Pentru a promova în continuare rolul partenerilor sociali în elaborarea politicilor UE și pentru a consolida dialogul social sectorial la nivelul UE, Comisia propune un set de măsuri pentru:
- consolidarea dialogului social sectorial european prin modernizarea cadrului său, în strânsă colaborare cu partenerii sociali din UE, printr-o posibilă revizuire a normelor actuale,
- continuarea sprijinirii acordurilor cu partenerii sociali, în special prin sprijin administrativ și consiliere juridică,
- consolidarea implicării partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor UE, de exemplu prin colectarea opiniilor partenerilor sociali interprofesionali europeni cu privire la prioritățile de politică ale UE înainte de stabilirea programului de lucru al Comisiei,
- eficientizarea sprijinului tehnic și financiar acordat de UE partenerilor sociali. De exemplu, Comisia va institui, în cooperare cu partenerii sociali, o rețea de cercetare pentru monitorizarea și promovarea dialogului social la nivelul UE.
În plus, Comisia invită partenerii sociali să negocieze și să încheie mai multe acorduri cu partenerii sociali și să îmbunătățească calitatea de membru și reprezentativitatea atât a sindicatelor, cât și a organizațiilor patronale.
De asemenea, Comisia va continua să promoveze dialogul social la nivel internațional cooperând periodic cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și altele. Comisia încurajează statele membre să continue să ratifice și să pună în aplicare în mod eficace convențiile OIM.
Comisia va monitoriza, în strânsă colaborare cu partenerii sociali, acțiunile propuse la nivelul UE enumerate în comunicare.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”
Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu
Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare
Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”
Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat
În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7
COMISIA EUROPEANA
Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat
Published
19 hours agoon
June 13, 2025
Uniunea Europeană va avea nevoie de investiții de aproximativ 241 miliarde de euro până în 2050 pentru a extinde durata de viață a reactoarelor nucleare existente și pentru a construi noi reactoare de mari dimensiuni, potrivit celui de-al optulea Program Ilustrativ pentru Energie Nucleară (PINC), publicat de Comisia Europeană. Investiții suplimentare vor fi necesare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), reactoarelor modulare avansate (AMR), microreactoarelor și fuziunii nucleare pe termen lung.
Comisia subliniază că, pentru unele state membre, energia nucleară este o componentă esențială în strategiile de decarbonizare, competitivitate industrială și securitate energetică. Se estimează că, până în 2040, peste 90% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană va proveni din surse decarbonizate – în principal energie regenerabilă, completată de energia nucleară.
Capacitatea instalată de energie nucleară în UE este preconizată să crească de la 98 GWe în 2025 la aproximativ 109 GWe în 2050.
„Pentru a realiza cu adevărat tranziția către energie curată, avem nevoie de toate soluțiile energetice cu emisii zero și scăzute de carbon. Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat. Asigurarea condițiilor-cadru necesare va permite UE să își mențină leadershipul industrial în acest sector, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță și o gestionare responsabilă a deșeurilor radioactive”, a declarat Dan Jørgensen, comisar european pentru Energie și Locuințe.
Comisia atrage atenția că păstrarea standardelor ridicate de siguranță nucleară, securitate și garanții, precum și gestionarea responsabilă a deșeurilor radioactive, rămân priorități esențiale. Sunt necesare progrese în dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea deșeurilor și combustibilului nuclear uzat, dar și în eficientizarea proceselor de dezafectare.
Programul PINC mai evidențiază nevoia de cooperare între autoritățile naționale de reglementare pentru accelerarea proceselor de licențiere, precum și colaborarea internațională cu parteneri de încredere pentru diversificarea surselor de combustibil nuclear.
Totodată, Comisia susține formarea profesională a forței de muncă, atragerea de talente noi și sprijinirea startup-urilor inovatoare din domeniul nuclear, în paralel cu promovarea și comercializarea noilor tehnologii de vârf – precum SMR-urile, AMR-urile și fuziunea nucleară.
Prin acest program, UE urmărește să consolideze poziția industriei nucleare europene într-un sector strategic, care să contribuie decisiv la atingerea obiectivelor climatice ale continentului.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană a demarat discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară, fundamental pentru securitatea UE
Published
2 days agoon
June 12, 2025By
Teodora Ion
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au început discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară pentru a îmbunătăți deplasarea trupelor, a echipamentelor și a mijloacelor militare în Uniunea Europeană și în afara acesteia.
Potrivit unui comunicat al executivului european, acest pachet va aborda blocajele existente în materie de infrastructură, obstacolele procedurale și lacunele de capacitate. Acesta face parte din eforturile mai ample de consolidare a pregătirii de apărare a UE, ca urmare a publicării Cărții albe comune pentru pregătirea europeană în domeniul apărării 2030.
”Mobilitatea militară este fundamentală pentru securitatea noastră. Este vorba despre capacitatea noastră de a trimite trupele acolo unde avem nevoie de ele, atunci când avem nevoie de ele. Acesta este motivul pentru care accelerăm discuțiile pentru a identifica toate obstacolele posibile pe care trebuie să le abordăm ca parte a unui pachet complet privind mobilitatea militară, la sfârșitul acestui an. O mai bună mobilitate militară în Europa va consolida cooperarea noastră cu NATO, asigurând în același timp că europenii sunt mai agili în a răspunde amenințărilor și crizelor și mai bine echipați pentru a proteja cetățenii de pe întregul continent”, a menționat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas.
Se așteaptă ca pachetul să prezinte obiective strategice, să armonizeze procedurile naționale și să consolideze reziliența infrastructurii.
Aceste măsuri vor eficientiza mișcările militare în Europa, integrând în același timp nevoile militare în politicile mai ample ale UE, cum ar fi transporturile, energia și impozitarea.
În acest scop, Comisia va propune o comunicare comună, un regulament și modificări ale legislației UE existente.
Consultarea se va desfășura între jumătatea lunii iunie și sfârșitul lunii august 2025.
Această inițiativă va implica o gamă largă de părți interesate, inclusiv statele membre, Agenția Europeană de Apărare, PESCO, NATO, asociațiile industriale din sectoarele apărării, transporturilor și energiei, administratorii infrastructurii de transport, sectoarele financiare, societatea civilă, organizațiile de cercetare și grupurile de reflecție.
Procesul de consultare include un sondaj la nivelul UE (deschis până la sfârșitul lunii iulie), prezentarea de documente de cercetare și de poziție, precum și reuniuni bilaterale, toate acestea având ca scop conturarea pachetului privind mobilitatea militară.
COMISIA EUROPEANA
UE consideră că nu are prerogativa de a decide interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, cerută de Macron, dar lasă libertatea statelor membre să ia o astfel de măsură la nivel național
Published
2 days agoon
June 12, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană s-a opus miercuri interzicerii accesului minorilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, idee sugerată de președintele francez Emmanuel Macron, dar a lăsat calea liberă statelor membre ale UE să ia o astfel de măsură la nivel național, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres.
„Am luat act de anunțul președintelui francez Emmanuel Macron. Dar dorim să fim clari, am spus acest lucru de multe ori: o interdicție a rețelelor de socializare la nivel european nu poate fi decisă de Comisia Europeană, întrucât aceasta este o prerogativă a statelor noastre membre”, a precizat un purtător de cuvânt comunitar, Thomas Regnier.
Emmanuel Macron a declarat marți că va încerca să interzică accesul copiilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, pe care le-a acuzat că promovează violența, după ce în Franța un elev a înjunghiat mortal o aistenta școlară de la Colegiul Françoise Dolto din Nogent.
Președintele francez a mai spus că va încerca să ajungă la un acord pentru o astfel de măsura între țările UE, care vinerea trecută au început discuțiile privind stabilirea unei vârste minime la nivel comunitar pentru accesul la rețelele de socializare, acces care de asemenea să fie supus controlului parental.
Această inițiativă, promovată de Franța, Spania și Grecia, propune în plus crearea unor mecanisme eficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor. Danemarca, Slovenia, Slovacia, Cipru și Italia s-au alăturat inițiativei, susținută între timp de asemenea de Croația și Olanda.
Macron a avertizat că, dacă nu va obține în câteva luni suficient sprijin european pentru ca această inițiativă să se materializeze, va negocia interzicerea la nivel național a accesului copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a reamintit că Regulamentul general privind protecția datelor permite țărilor UE să stabilească o vârstă din intervalul 13-16 ani ca vârstă minimă pentru deschiderea unui cont pe rețelele de socializare, prin urmare „statele membre pot folosi această opțiune”. Spania și Slovacia doresc să stabilească această vârstă minimă la 16 ani, în timp ce Franța, Danemarca și Grecia doresc ca ea să fie 15 ani.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”

Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu

Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare

Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

Trump avertizează Iranul după ce Israel a atacat instalații nucleare iraniene: “Încheiați un acord înainte să nu mai rămână nimic”

Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune

UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Comisia Europeană: România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene