Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

BREXIT: David Cameron dorește să limiteze până la 13 ani ajutoarele sociale pentru muncitorii proveniți din UE

Published

on

Premierul britanic, David Cameron, le-a spus celorlalți lideri europeni în cadrul Consiliului European faptul că dorește să folosească „frâna de urgență” pentru a-i opri pe migranții ce vin din Uniunea Europeană să pretindă beneficii sociale pentru o perioadă  de 13 ani,  ca o condiție majoră pentru ca Marea Britanie să rămână în cadrul blocului, informează Euractiv.com, citând surse din cadrul UE.

rp_david-cameron-300x187.jpgInițial, Cameron a pledat pentru interzicerea totală a beneficiilor, dar propunerea nu a fost agreată de către Donald Tusk. Conform propunerii lui Tusk, migranților le va fi interzis pentru 4 ani să ceară  aceste ajutoare. Liderul britanic a cerut, de asemenea, o interdicție totală a beneficiilor pentru copiii migranților ce locuiesc în afara Marii Britanii, față de actualul angajament al sistemului de indexare bazat pe calcularea costului nivelului de trai în țara de origine. Acest sistem ar urma să evalueze care este nivelul de trai în statul de origine și să modifice beneficiile în consecință.

Acest Consiliu European este unul crucial pentru soarta Uniunii Europene, liderii celor 28 de state analizând planul în patru puncte propus de Donald Tusk pentru rămânerea Marii Britanii în cadrul blocului european. Astăzi vor avea noi întruniri ale persoanelor ce trasează viitorul Uniunii Europene.

Ce a cerut Marea Britanie

  1. Protejarea pieței unice pentru Marea Britanie și pentru alte state care nu sunt în zona euro.
  2. Creșterea competitivității. Cameron a declarat că dorește „să înscrie competitivitatea în ADN-ul Uniunii Europene” prin reducerea dificultăților cu care se confruntă întreprinzătorii.
  3. Să i se permită Marii Britanii să nu se alinieze la ambiția Uniunii Europene de a forma „o uniune cât mai profundă” și de a consolida rolul parlamentelor naționale.
  4. Să li se restricționeze emigranților din UE accesul la beneficii, atât celor care sunt încadrați în câmpul muncii, cât și celor care nu muncesc. Miniștrii britanici doresc să oprească presoanele care vin în Marea Britanie cu scopul de a beneficia de avantaje. Condiția pentru a se bucura de acestea este să fie rezident al Marii Britanii cu o vechime de 4 ani.

Ce cuprinde planul propus de președintele Consiliului European

  1. Statele membre a căror monedă oficială nu este euro nu vor împiedica implementarea actelor de reglementare ce vizează funcționarea zonei euro și se vor abține de la adoptarea unor măsuri care prejudiciază obiectivele Uniunii Economice și Monetare. Statele zonei euro vor respecta drepturile și competențele statelor ce nu dețin moneda unică, iar acestea din urmă nu edifica obstacole pentru consolidarea integrării economice.
  2. Asumarea unor pași concreți realizați de instituții și statele membre împreună pentru o reglementare mai bună, diminuarea presiunilor administrative și birocratice și energizarea rolului IMM-urilor pentru economia europeană.
  3. Competențele conferite de statele membre Uniunii pot fi modificate, pentru a le reduce sau consolida, numai printr-o revizuire a tratatelor și prin acordul tuturor statelor membre. Tratatele conțin deja prevederi specifice prin care anumite state au dreptul de a nu participa sau de a se excepta de aplicarea anumitor norme europene. Referirile la o uniune și mai strânsă între popoare sunt, prin urmare, compatibile cu diferite forme ale integrării pentru statele membre și nu le obligă pe acestea să urmărească o destinație comună. Mai mult decât atât, se propune și posibilitatea de instituire a unui act legislativ prin care minim 55% dintre voturile alocate Parlamentelor naționale (o procedură a cartonașului roșu), utilizate în conformitate cu principiul subsidiarității, le permite statelor membre să blocheze sau să reformuleze o inițiativă legislativă a Comisiei.
  4. Comisia Europeană va fi delegată să propună forme de amendare a legislației de procedură și a regulamentelor ce vor fi aplicate în această chestiune. Implementarea unui astfel cadru juridic ar autoriza statele membre sălimiteze accesul la beneficii muncitorilor din UE care sunt noi intrați pe piața muncii a unei țări membre pentru o perioadă de patru ani de la angajarea acestora.

 

.

.

CONSILIUL EUROPEAN

Din Tirana, Charles Michel subliniază importanța ”revitalizării procesului de extindere” a UE: Albania face parte din ”familia noastră europeană”

Published

on

Albania face parte din ”familia noastră europeană”, fiind mai ”important ca niciodată să revitalizăm procesul de extindere”, a fost mesajul pe care l-a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o întâlnire cu premierul acestei țări, Edi Rama, în Tirana.

”Acesta este un moment crucial pentru a mă întâlni cu un aliat apropiat, partener și prieten. În timp ce vorbim, Rusia atacă națiunea suverană Ucraina. Am impus cinci runde de sancțiuni fără precedent pentru a menține presiunea economică asupra Kremlinului, pentru a reduce drastic capacitatea acestuia de a-și finanța războiul. Încă din prima zi, Europa și aliații săi au fost uniți în sprijinul Ucrainei. Aș dori să vă mulțumesc, stimate domnule prim-ministru, pentru sprijinul ferm al țării dumneavoastră. Și vă mulțumesc pentru activitatea dumneavoastră la nivel global, în special în acest an, din calitate de membru al Consiliului de Securitate al ONU. Ați fost un partener și un prieten angajat și de încredere al UE”, au fost cuvintele apreciative ale oficialului european la adresa șefului guvernului Albaniei.

În contextul ”provocărilor actuale”, Michel a sugerat că trebuie ”să ne gândim dincolo de modelele tradiționale, pentru a găsi moduri inovatoare de gândire și modalități inovatoare de lucru”, făcând aluzie la propunerea sa de crearea a unei ”comunități geopolitice europene”.

”Lucrăm pentru a oferi beneficii tangibile pentru toți albanezii și pentru toți partenerii noștri din regiune. Acest lucru înseamnă să accelerăm deja integrarea acum, în loc să așteptăm până când negocierile de aderare vor fi complet finalizate. În luna iunie, și ați menționat acest lucru, vom organiza o reuniune a celor 27 de lideri UE la Bruxelles cu dumneavoastră și cu ceilalți lideri din Balcanii de Vest. Albania a îndeplinit toate condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare. Negocierile de aderare ar trebui să înceapă cât mai curând posibil”, a fost apelul lansat de președintele Consiliului European, care a avut anterior acestui moment o oprire în Serbia de unde a transmis un mesaj similar.

Ideea demarării negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord se regăsește în rapoartele adoptate joi de Parlamentul European, în care sunt evaluate progresele celor două țări. 

Cu prilejul unei vizite în Albania, la mijlocul lunii martie, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat că este momentul pentru revigorarea procesului de extindere și integrarea Balcanilor de Vest în mod ireversibil în UE.

Un astfel de obiectiv se numără și pe agenda președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ale cărei priorități au fost prezentate în Parlamentul European de Emmanuel Macron în ianuarie.

”Europa nu mai poate întoarce spatele Balcanilor de Vest. Balcanii de Vest se află în inima continentului european, atât din punct de vedere geografic și istoric, cât și din punct de vedere al tragediei și al promisiunilor viitorului pe care le conțin. Ele poartă cicatrici care ne amintesc atât de precaritatea păcii, cât și de forța uniunii noastre. Datoria pe care o avem astăzi este aceea de a regândi relația cu țările din Balcanii de Vest și de a le oferi perspective mai clare și mai proactive de aderare”, a fost mesajul transmis de Macron de la pupitrul democrației europene.

Acest obiectiv de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest a fost reconfirmat și de președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene, care și-a încheiat mandatul de șase luni la finalul lunii decembrie, Franța prelunând ștafeta la 1 ianuarie, deschizând un nou trio de președinții, alături de Cehia și Suedia.

Să nu uităm de  summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, unde liderii statelor membre au ”sprijinul fără echivoc” al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

Tot în octombrie Comisia Europeană a adoptat Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului 2020, dar Bulgaria a refuzat până acum să le permită acestora să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană a insistat că cele două țări trebuie să meargă împreună în procesul de aderare. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă i-au transmis premierului portughez că România sprijină “aspirațiile legitime” ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei de a deveni state UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis premierului portughez Antonio Costa, aflat în vizită de lucru în România, că țara noastră sprijină “aspirațiile legitime” ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei de a deveni state membre ale Uniunii Europene, aspect reliefat și de prim-ministrul Nicolae Ciucă în discuțiile cu omologul portughez.

Agenda discuțiilor dintre Iohannis și Costa a vizat stadiul și perspectivele de cooperare în plan bilateral, situația de securitate de la granița Uniunii Europene, modalitățile de sprijin ale Ucrainei, coordonarea în plan european în perspectiva viitoarelor reuniuni ale Consiliului European din lunile mai și iunie, și, respectiv, consolidarea Flancului Estic și pregătirea Summitului NATO de la Madrid din luna iunie, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi lideri au avut un schimb de vederi cu privire la temele de actualitate de pe agenda europeană. Au fost abordate propunerile recente ale Comisiei Europene în domeniul energiei, al apărării, precum și pentru sprijinirea Ucrainei în procesul de reconstrucție, teme care vor figura pe agenda Consiliului European extraordinar de la sfârșitul lunii mai.

Cei doi lideri au discutat modalitățile de coordonare și de continuare a sprijinului concret pentru Ucraina și refugiații din această țară, Președintele României prezentând eforturile depuse în acest sens de țara noastră. Au fost, de asemenea, abordate și modalitățile de sprijinire a Republicii Moldova, în plan politic, în ceea ce privește cererea sa de aderare la UE, în plan economic și financiar, dar și pentru a face față atât numărului ridicat de refugiați, cât și provocărilor de securitate. Președintele Klaus Iohannis a subliniat, totodată, faptul că România, împreună cu Franța și Germania, urmează să organizeze în perioada următoare o nouă reuniune a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, invitând Portugalia să se alăture acestor demersuri de sprijinire a Republicii Moldova.

“Președintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în ceea ce privește aspirațiile legitime de a deveni membri ai UE”, arată Administrația Prezidențială. Același aspect a fost iterat și de premierul Ciucă în cadrul discuțiilor cu premierul Costa.

Președintele Klaus Iohannis și Prim-ministrul António Costa au salutat cooperarea bilaterală excelentă, care a cunoscut în ultimii ani o dinamică pozitivă, potențată de afinitățile de ordin cultural, de proiectele în diverse domenii, precum și de obiectivele convergente și coordonarea strânsă ale celor două țări în plan bilateral, european și internațional.

Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri Prim-ministrului António Costa pentru decizia Portugaliei de a participa cu un contingent de forțe terestre la prezența multinațională NATO din România. Prin acest gest de solidaritate și unitate, Portugalia s-a alăturat eforturilor comune de a consolida postura de descurajare aliată pe Flancul Estic. A fost salutată, de asemenea, semnarea Acordului de cooperare dintre România și Portugalia în domeniul apărării.

În pregătirea Summitului NATO de la Madrid, Președintele României a subliniat importanța obținerii unor rezultate ambițioase, astfel încât noul Concept Strategic al NATO să răspundă în mod adecvat situației grave de securitate create pe Flancul Estic prin agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei.

Șeful guvernului portughez efectuează joi, în România, prima sa vizită externă de la preluarea noului mandat de premier, unde are întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă, alături de care va vizita și Batalionul 1 Instrucție Caracal.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel propune crearea unei ”comunități geopolitice europene” pentru ”țările care aspiră să ni se alăture”: Suntem copiii lui Schuman, Monnet. Este rândul nostru să nu ratăm întâlnirea cu istoria

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, face apel la crearea unei ”comunități geopolitice europene” cu scopul de a ”crea convergență și de a aprofunda cooperarea operațională pentru a aborda provocările comune, pacea, stabilitatea și securitatea pe continentul nostru”.

”Trebuie să ne gândim la modul în care Uniunea Europeană își va asuma un rol mai important de lider geopolitic și la modul în care răspundem așteptărilor internaționale pe care mai mulți vecini le au. Iar acest lucru pornește de la o observație fundamentală. În realitate, în opinia mea, există deja o comunitate geopolitică care se extinde de la Reykjavik la Baku sau Erevan, de la Oslo la Ankara. Și, în ceea ce mă privește, sunt ferm convins că trebuie să dăm acestui spațiu geografic o realitate politică. Cred că trebuie să o facem imediat, fără să așteptăm. Și vreau să fiu clar de la început, pentru că văd pericolul care amenință atunci când deschizi o astfel de reflecție. O astfel de inițiativă, în orice caz, din punctul meu de vedere, nu este în niciun caz menită să înlocuiască extinderea sau să găsească un nou pretext pentru a procrastina pe marginea acestui dosar. Nici nu este, cel puțin din punctul meu de vedere, o garanție pentru cei care iau parte la ea că vor fi într-o zi membri ai Uniunii Europene. Dar cred că acest proiect ar putea fi deosebit de util pentru Uniunea Europeană și pentru cei care aspiră sincer să ni se alăture, deoarece ar oferi cadrul pentru consolidarea imediată, din punct de vedere politic”, a subliniat Michel într-un discurs susținut în cadrul Comitetului Economic și Social European.

Printre țările la care președintele Consiliului European se gândește când face referire la țările ”apropiate de noi care doresc să împărtășească același destin geopolitic” se numără cele din Balcanii de Vest, cele din cadrul Parteneriatului Estic, dar și ”alte țări europene cu care avem relații strânse”.

Charles Michel a explicat și cum va fi organizată această ”comunitate geopolitică europeană”.

”Șefii de stat sau de guvern ai țărilor participante ar urma să preia conducerea, să stabilească direcția și să se întâlnească cel puțin de două ori pe an. Politica externă ar fi un domeniu major de cooperare în cadrul acestei comunități. Miniștrii de externe ar urma să participe în mod regulat, în funcție de ordinea de zi, la reuniunile Consiliului Afaceri Externe al UE, iar alte formațiuni ale Consiliului ar putea urma acest exemplu. S-ar putea pune accentul pe asocierea cu programe socio-economice care nu necesită neapărat o aliniere a reglementărilor, dar care ar putea aduce beneficii reciproce concrete. Este clar că programe precum Erasmus, Orizont, sectorul transporturilor și cel energetic ar putea fi teme utile pentru o astfel de cooperare și proiecte”, a oferit detalii organizatorice oficialul european.

Președintele Consiliului European a anunțat că se consultă deja cu liderii celor 27 de state membre și că această propunere va fi inclusă pe ordinea de zi a reuniunii șefilor de stat sau de guvern din 23-24 iunie. 

”Voi propune o conferință, în preajma verii sau după aceea, care să reunească liderii Uniunii Europene și pe cei ai țărilor partenere în cauză, pentru a discuta opțiunile concrete ale acestui nou proiect comun. Și voi organiza, în strânsă coordonare cu președinția franceză (n.r. a Consiliului Uniunii Europene), o întâlnire cu liderii UE și ai Balcanilor de Vest în iunie, în contextul acestui Consiliu European. În concluzie, acesta este un moment decisiv, un punct de cotitură în istoria noastră. Nu avem dreptul să facem greșeli, pentru că în joc este esențialul: valorile demnității și libertății, principiile democratice și coeziunea socială care trebuie să decurgă din acestea. În joc este esențialul: statul de drept, justiția, jurământul părinților fondatori izvorât din cenușa a două războaie mondiale din secolul trecut. Suntem copiii lui Schuman, ai lui Monnet, ai lui Gasperi, ai lui Adenauer. Acum este rândul nostru să nu ratăm întâlnirea cu istoria Europei”, a conchis Michel.

Ideea unei comunități geopolitice europene s-ar putea să fie primită cu entuziasm de președintele francez, Emmanuel Macron, care a lansat  în discursul de închidere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei un apel la crearea unei ”comunități politice europene” în care să fie primită în special Ucraina, dar și Regatul Unit, primul stat care a luat decizia de a se retragere din Uniunea Europeană.

Această propunere nu este una nouă, ci a fost avansată în 1989 de președintele francez, François Mitterrand, care a vorbit despre crearea unei ”confederaţii europene avansate”, potrivit Agerpres. 

”Europa nu va mai fi cea pe care o cunoaștem de o jumătate de secol. Ieri, dependentă de cele două superputeri, ea se va întoarce, așa cum se întoarce cineva acasă, la istoria și la geografia sa. (…) Fie tendința de rupere, de fărâmițare se va accentua și vom redescoperi Europa din 1919 (…) fie Europa se va construi. Ea poate face acest lucru în două etape, mai întâi datorită comunității noastre a celor Doisprezece, care trebuie neapărat să-și consolideze structurile. (…) A doua etapă: de la acordurile de la Helsinki, mă aștept să asistăm în anii 1990 la nașterea unei Confederații europene în sensul cel mai adevărat al termenului, care va asocia toate statele continentului nostru într-o organizare comună și permanentă a schimburilor, a păcii și a securității. Evident, acest lucru nu va fi posibil decât după instaurarea, în țările din Est, a pluralismului partidelor, a alegerilor libere, a unui sistem reprezentativ și a libertății de informare. (…) Popoarele eliberate nu ne cer de pomană, ci motive pentru a crede în libertate și justiție”, a subliniat Mitterrand în discursul său din 31 decembrie 1989.

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA8 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA9 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE12 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA13 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.14 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU15 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO2 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA3 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending