Connect with us

COMISIA EUROPEANA

București, Suceava și Cluj, printre orașele desemnate de Comisia Europeană să participe la misiunea UE pentru orașe inteligente și neutre din punctul de vedere climatic până în 2030

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a desemnat joi cele 100 de orașe din UE, printre care și București, Suceava și Cluj care vor participa la misiunea UE pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030, informează comunicatul oficial

Cele 100 de orașe se află în toate cele 27 de state membre, iar alte 12 orașe se află în țări asociate sau cu potențial de a fi asociate la programul Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare (2021 – 2027). 

Zonele noastre urbane găzduiesc 75 % dintre cetățenii UE. Pe plan mondial, zonele urbane consumă peste 65 % din energia mondială, generând peste 70 % din emisiile de CO2. Prin urmare, este important ca orașele să acționeze ca ecosisteme de experimentare și inovare pentru a le ajuta pe toate celelalte în tranziția lor spre a deveni neutre din punct de vedere al impactului asupra climei până în 2050.

„Tranziția verde este în plină desfășurare în întreaga Europă. Dar întotdeauna este nevoie de deschizători de drumuri, care își stabilesc obiective și mai ambițioase. Aceste orașe ne arată calea spre un viitor mai sănătos. Le vom sprijini în acest sens! Haideți să începem să acționăm chiar de astăzi”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. 

© European Commission

Misiunea „Orașe” va primi finanțare în valoare de 360 milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa pentru perioada 2022-2023, pentru a demara căile de inovare către neutralitatea climatică până în 2030. Acțiunile de cercetare și inovare vor aborda mobilitatea curată, eficiența energetică și planificarea urbană ecologică și vor oferi posibilitatea de a elabora inițiative comune și de a intensifica colaborările în sinergie cu alte programe ale UE.

Beneficiile pentru orașe includ consiliere și asistență personalizate din partea unei platforme dedicate misiunii și gestionată de NetZeroCities, finanțare suplimentară și oportunități de finanțare, precum și posibilitatea de a se alătura unor acțiuni de inovare și unor proiecte-pilot de mare anvergură. Misiunea oferă, în plus, oportunități de colaborare, de schimb de cele mai bune practici între orașe și de sprijin pentru implicarea cetățenilor în misiune.

Comisia va invita cele 100 de orașe selectate să elaboreze contracte pentru orașe în domeniul climei, care vor include un plan general vizând neutralitatea climatică în toate sectoarele, cum ar fi energia, clădirile, gestionarea deșeurilor și transporturile, împreună cu planurile aferente de investiții. Acest proces va implica cetățenii, organizațiile de cercetare și sectorul privat. Angajamentele clare și vizibile asumate de orașe în cadrul contractelor pentru orașe în domeniul climei le vor permite să colaboreze cu UE, cu autoritățile naționale și regionale și, cel mai important, cu propriii cetățeni, pentru a îndeplini acest obiectiv ambițios.

În plus, având în vedere interesul covârșitor din partea a 377 de orașe de a se alătura misiunii, Comisia pune la dispoziție sprijin pentru orașele care nu au fost selectate, incluzând sprijin prin intermediul platformei misiunii și oportunități de finanțare în cadrul programului de lucru al misiunii „Orașe” a programului Orizont Europa.

„În cadrul ofensivei lor de a deveni inteligente și neutre din punct de vedere al impactului asupra climei până în 2030, cele 100 de orașe din UE anunțate astăzi vor fi «bancuri de testare» naturale pentru soluții inovatoare integrate la multe dintre problemele cu care se confruntă în prezent cetățenii noștri, inclusiv mobilitatea urbană. În contextul noului nostru cadru privind mobilitatea urbană, ele dispun de instrumentele necesare pentru ca mobilitatea interurbană și urbană să devină sănătoasă și sustenabilă, de exemplu prin dublarea traficului feroviar de mare viteză și prin dezvoltarea unei infrastructuri suplimentare pentru biciclete în următorii 10 ani, prin investiții în benzi sigure pentru biciclete și prin asigurarea conectivității cu zonele rurale și suburbane, astfel încât navetiștii să beneficieze de opțiuni de mobilitate sustenabilă. Sunt sigur că vor reuși și încurajez alte orașe din întreaga Europă să le urmeze exemplul”, a declarat Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi.


Orașele au fost invitate în noiembrie 2021 să își exprime interesul de a participa la Misiune. Perioada de exprimare a interesului s-a încheiat la 31 ianuarie 2022. Într-o primă etapă, experți independenți au evaluat fiecare candidatură. Într-o a doua etapă, Comisia a aplicat criterii suplimentare pentru a asigura un echilibru geografic și o diversitate de orașe în ceea ce privește dimensiunea, impactul și ideile inovatoare. În total, 377 de orașe și-au depus candidatura pentru a face parte din misiunea „Orașe”. Cele 100 de orașe din UE alese astăzi reprezintă 12 % din populația UE. 

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

COMISIA EUROPEANA

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat, marți, Strategia europeană privind dronele 2.0, care stabilește o viziune pentru dezvoltarea ulterioară a pieței europene a dronelor, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aceasta se bazează pe cadrul de siguranță al UE pentru operarea și stabilirea cerințelor tehnice ale dronelor, care este cel mai avansat din lume. Noua strategie stabilește modul în care Europa poate continua operațiunile comerciale la scară largă cu drone, oferind în același timp noi oportunități în acest sector.

De la locuri de muncă la noi soluții de mobilitate

Datorită cadrului de reglementare cuprinzător al UE, dronele au zburat în siguranță sute de mii de ore pe cerul Europei, de exemplu pentru a supraveghea infrastructura, a monitoriza deversările de petrol sau a preleva probe de sol. Proiectele privind utilizarea dronelor pentru livrări medicale aeriene, transportul de probe medicale între serviciile de sănătate înregistrează, de asemenea, progrese bune. Punerea în aplicare a “spațiului U” în ianuarie 2023, un sistem european unic în lume pentru gestionarea în siguranță a traficului de drone, va pune bazele unor operațiuni sporite.

Înainte de a avansa cu aceste tehnologii inovatoare, Comisia dorește să se asigure că societatea sprijină dronele. Prin urmare, pentru a răspunde preocupărilor legate de zgomot, siguranță și confidențialitate, strategia solicită municipalităților naționale, regionale și locale să se asigure că serviciile de utilizare a dronelor sunt aliniate la nevoile cetățenilor.

Strategia preconizează că următoarele servicii bazate pe drone vor face parte din viața europeană până în 2030:

  1. Serviciile de urgență, cartografierea, imagistica, inspecția și supravegherea în cadrul legal aplicabil cu ajutorul dronelor civile, precum și livrarea urgentă de loturi mici, cum ar fi eșantioanele biologice sau medicamentele.
  2. Servicii inovatoare de mobilitate aeriană, cum ar fi taxiurile aeriene, care oferă servicii regulate de transport pentru pasageri, inițial cu un pilot la bord, dar cu scopul final de a automatiza complet operațiunile.

Descătușarea potențialului pieței și al serviciilor cu drone din UE necesită identificarea unor componente tehnologice esențiale, cum ar fi inteligența artificială, robotica, semiconductorii și serviciile spațiale și telecomunicațiile mobile ale UE. Acest lucru va ajuta UE să construiască un sector al dronelor inovator și competitiv, reducând dependențele strategice.

Strategia identifică, de asemenea, domenii pentru sinergii între dronele civile și cele de apărare, precum și pentru creșterea capacităților de contra-dronă și a rezilienței sistemului.

19 acțiuni pentru piața dronelor de mâine

Comisia va lansa acum lucrările privind cele 19 acțiuni emblematice operaționale, tehnice și financiare ale strategiei, pentru a crea un mediu de reglementare și comercial adecvat pentru spațiul aerian și piața dronelor de mâine:

  1. Adoptarea unor norme comune de navigabilitate și a unor noi cerințe de formare pentru piloții de aeronave cu decolare și aterizare verticală la distanță și eVTOL (aeronave electrice cu decolare și aterizare verticală cu echipaj).
  2. Finanțarea creării unei platforme online pentru a sprijini părțile interesate la nivel local și industria care implementează mobilitatea aeriană inovatoare durabilă.
  3. Elaborarea unei foi de parcurs strategice privind tehnologia dronelor pentru a identifica domeniile prioritare de cercetare și inovare, pentru a reduce dependențele strategice existente și a evita apariția altora noi.
  4. Definirea criteriilor pentru o etichetă voluntară pentru drone aprobată în materie de securitate cibernetică.

Această activitate va pregăti terenul pentru operațiuni comerciale la scară largă și va asigura că Europa beneficiază de sinergiile dintre utilizarea civilă, de securitate și militară a dronelor și a tehnologiilor conexe, inclusiv a soluțiilor de combatere a dronelor.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Dezvoltare Durabilă, aferent perioadei de programare 2021–2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5.254.203.319 euro și va crea premisele pentru realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să se asigure  utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Astfel, programul va finanța din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondului de Coeziune (FC) patru priorități de investiții: infrastructura de apă și apă uzată (2.937.775.940 euro); managementul deșeurilor (480.000.000 euro); conservarea biodiversităţii (111.764.706 euro); calitatea aerului si decontaminarea siturilor poluate (88.235.295 euro); managementul riscurilor (51.881.857 euro); adaptarea la schimbările climatice prin îmbunătățirea eficienței energetice, creșterea gradului de utilizare a energiei regenerabile și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie (1.118.545.521 euro).

”România are parte de un moment important astăzi pentru ceea ce înseamnă îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Vorbim despre investiții record pentru adaptarea la schimbările climatice prin creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, infrastructura de apă și apă uzată, decontaminarea siturilor poluate și managementul riscurilor. Avem garanția că toate cele 21 de proiecte, cu valoare de 4,5 miliarde euro, pe care le avem în pregătire, vor însemna racordarea la rețeaua de apă a peste două milioane de beneficiari. Iar aceste proiecte sunt doar o mică parte dintre obiectivele pe care le avem prin Programul Dezvoltare Durabilă. Conform analizelor disponibile, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă, după finalizarea tuturor investițiilor din bani europeni, va fi de peste 85%”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Operațiunile de importanță strategică care se vor sprijini prin PDD cu perioadă de implementare intervalul 2021–2029 vor fi:

  • dezvoltarea rețelelor inteligente de electricitate (Smart Grids);
  • investiții integrate de dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată care contribuie la conformarea cu directivele;
  • îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor municipale în vedere asigurării tranziției spre economia circulară;
  • îmbunătățirea monitorizării calității aerului pentru îndeplinirea cerințelor de monitorizare și reducere a emisiilor rezultate din directive;
  • investigarea preliminară și detaliată a siturilor contaminate.

Rezultatele așteptate după finalizarea Planului Dezvoltare Durabilă

Prin investițiile ce se vor realiza se au în vedere următoarele rezultate majore:

  • 3.768 km conducte noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă;
  • 3.209 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate;
  • capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor pentru o cantitate de 360.000 t/an;
  • protejarea a 116,955 ha din suprafața siturilor Natura 2000 care fac obiectul unor măsuri de protecție și de refacere;
  • protecția și restaurarea a 2.310 ha de ecosisteme degradate din afara siturilor Natura 2000;
  • creșterea suprafeței acoperite de sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate în 54 de zone de calitate a aerului;
  • investigarea a 1.183 situri potențial contaminate;
  • protejarea a 955 ha împotriva inundațiilor prin infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la schimbările climatice;
  • lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva inundațiilor pentru 4,5 km în zona de coastă;
  • 155 km de conducte ale rețelei de termoficare și răcire centralizată nou construite sau îmbunătățite;
  • 259 întreprinderi sprijinite pentru investiții în eficiență energetică;
  • capacitate de producție suplimentară de 14 MW pentru energia din surse regenerabile;
  • 1.437 km conducte ale rețelei de transport și distribuție a gazelor nou construite sau îmbunătățite.

Politica de Coeziune 2021–2027

În luna octombrie a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Până la acest moment au fost deja toate variantele finale ale Programelor, 9 dintre ele fiind deja aprobate.

Primul Program aprobat de executivul european din Politica de coeziune 2021–2027 a fost Programul Asistență Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro. Ulterior, 7 din cele 8 Programe Regionale au primit avizul pozitiv al Executivului european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

InvestEU: Comisia Europeană și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei semnează un acord în valoare de 500 mil. euro pentru finanțarea investițiilor sociale

Published

on

© Paolo Gentiloni - Twitter

Astăzi, Comisia Europeană și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) au semnat un acord de garanție InvestEU în valoare de până la 159 de milioane de euro. Astfel, CEB devine partener de implementare InvestEU și va mobiliza aproximativ 500 de milioane de euro sub formă de împrumuturi suplimentare pentru proiecte sociale. Acest acord reprezintă o etapă importantă, deoarece este pentru prima dată când InvestEU sprijină investițiile unei bănci multilaterale de dezvoltare cu un mandat exclusiv social, se arată în comunicatul oficial al Executivului European. 

Acordul de garantare, semnat astăzi la Bruxelles de comisarul Paolo Gentiloni și de guvernatorul CEB, Carlo Monticelli, va debloca investiții semnificative în cadrul ferestrelor InvestEU “investiții sociale și competențe” și “infrastructură durabilă”.

Acestea includ locuințe sociale, locuințe la prețuri accesibile și locuințe pentru studenți, educație, ocuparea forței de muncă și competențe, asistență medicală, îngrijire pe termen lung și asistență socială precum și mobilitate urbană curată și inteligentă, servicii de apă și apă uzată și protecție împotriva inundațiilor.

Portofoliul de proiecte acoperite de această garanție InvestEU va sprijini, de asemenea, obiective transversale, cum ar fi egalitatea de gen și incluziunea socială și economică a grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu handicap. Primele operațiuni în cadrul acordului sunt așteptate să fie aprobate în cursul anului 2023.

InvestEU oferă o garanție bugetară a UE partenerilor de implementare pentru a le spori capacitatea de asumare a riscurilor și, prin urmare, contribuie la mobilizarea investițiilor publice și private pentru prioritățile politice ale UE.

„InvestEU va juca un rol important în mobilizarea investițiilor necesare pentru realizarea obiectivelor mai ample ale UE în anii următori. Și nu există un obiectiv mai important decât construirea unei Europe sociale puternice. Sunt încântat că, începând de astăzi, avem Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ca partener de punere în aplicare a InvestEU, în special pentru investițiile sociale”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

„Prin combinarea garanției UE cu finanțarea și expertiza CEB, vom deveni parteneri și mai eficienți ai țărilor noastre membre în răspunsul lor la provocările sociale actuale. Acest acord important va consolida cooperarea noastră de lungă durată cu Comisia Europeană și reprezintă o recunoaștere a rolului strategic al CEB în promovarea coeziunii sociale în Europa”, a declarat Guvernatorul CEB, Carlo Monticelli.


Programul InvestEU va oferi UE o finanțare crucială pe termen lung prin mobilizarea unor fonduri publice și private substanțiale în sprijinul unei redresări durabile. De asemenea, va contribui la mobilizarea investițiilor private pentru prioritățile de politică ale UE, cum ar fi programul european “Green Deal” și tranziția digitală. Programul este alcătuit din trei componente: Fondul InvestEU, centrul consultativ InvestEU și portalul InvestEU. Fondul InvestEU va fi pus în aplicare prin intermediul partenerilor financiari care vor investi în proiecte utilizând garanția de 26,2 miliarde EUR de la bugetul UE. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, va crește capacitatea acestora de asumare a riscurilor și va mobiliza astfel cel puțin 372 de miliarde EUR în investiții suplimentare.

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) este o bancă de dezvoltare multilaterală cu un mandat exclusiv social și reprezintă un instrument major al politicii de solidaritate în Europa. De la înființarea sa în 1956, aceasta a investit în proiecte sociale care promovează creșterea favorabilă incluziunii și oferă sprijin pentru populațiile cele mai vulnerabile din Europa. CEB acordă împrumuturi și garanții celor 42 de state membre ale sale pentru a finanța proiecte care îndeplinesc un anumit număr de criterii. Printre potențialii împrumutați se numără guverne, autorități locale sau regionale și instituții financiare.

Continue Reading

Facebook

CHINA29 seconds ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac16 mins ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.47 mins ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO1 hour ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO1 hour ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE3 hours ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO4 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA7 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO10 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Team2Share

Trending