Connect with us

#RO2019EU

Bucureștiul, capitala apărării și politicii externe europene pentru trei zile. Care sunt mizele reuniunilor miniștrilor Apărării și de Externe din țările UE găzduite de România

Published

on

România găzduiește în aceste zile primele întruniri politice la nivel înalt în cadrul exercitării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, la București urmând a se desfășura succesiv reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările UE și reuniunea informală de tip Gymnich a miniștrilor Afacerilor Externe, întâlniri majore care sunt așteptate să creioneze acțiunea globală a Uniunii Europene pentru anul în curs în condițiile în care dimensiunea apărării europene tinde să devină punctul de referință al ambițiilor strategice europene.

Prezidate de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și avându-l în calitate de invitat special, în cazul reuniunii pe Apărare, pe secretarul general al NATO, întrunirile ministeriale de la București reprezintă și primele manifestări politice europene după tratatul franco-german de la Aachen, document care acordă un spațiu generos sferei cooperării dintre Paris și Berlin în domeniul apărării și acțiunii externe a Uniunii Europene, cu nuanțe îndreptate inclusiv spre ideea unei armate europene și a unei autonomii strategice a Uniunii.

Deși găzduite la București, reuniunile cu pricina intră sub incidența conducerii directe a Înaltului Reprezentant Federica Mogherini, care deține concomitent și pozițiile de vicepreședinte al Comisiei Europene și șefă a Agenției Europene pentru Apărare și este cea care prezidează reuniunile formațiunii Afaceri Externe a Consiliului UE, singura formațiune care nu este prezidată de țara ce asigură președinția instituției.

București, capitala apărării europene: Ce s-a realizat și ce urmează?

Prima dintre acestea reuniunea informală a miniştrilor Apărării din statele membre ale Uniunii Europene, care este primul eveniment de nivel ministerial organizat în România de la preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, îşi propune o reflecţie comună şi un schimb de opinii pe tema consolidării proiectului european, cu accent pe dimensiunea de securitate şi apărare.

Înaltul Reprezentant Federica Mogherini și ministrul Apărării Naționale Gabriel Leș (Foto: www.mapn.ro)

Reuniunea debutează miercuri, la Palatul Regal, cu o cină de lucru cu tema ”Femeile, pacea și securitatea” și continuă joi la Parlament cu sesiunea plenară dedicată apărării europene, un domeniu care a capătăt vigoare o dată cu lansarea Strategiei Globale a Uniunii Europene și în care ultimii ani au fost marcați de o dinamică fără precedent.

Fie că vorbim de lansarea cooperării structurate permanente și a proiectelor adiacente PeSCo, de Fondul European pentru Apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, progresele înregistrate în acest domeniu sunt notabile dacă luăm în calcul lentoarea specifică acestei forme de cooperare.

Fondul european de apărare a fost anunțat de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 și a fost lansat în iunie 2017. Prin intermediul programului de cercetare din cadrul Fondului european de apărare au fost fi alocate 90 de milioane de euro pentru finanțări nerambursabile acordate integral și direct din bugetul UE, în perioada 2017-2019. Acest program e completat de unul dedicat dezvoltării capacităților relevante, axat pe stimularea cooperării statelor membre pentru dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare și cofinanțat din bugetul UE cu 500 de milioane de euro în perioada 2019-2020. 

Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) este un pilon central al Fondului european de apărare, a fost aprobat de statele membre și de Parlamentul European în 2017-2018. Cu o anvelopă financiară de 500 de milioane de euro, Programul va rula în perioada ianuarie 2019-decembrie 2020.

Toate referințele financiare vor fi modificate începând cu 2021 când, conform propunerii Comisiei Europene pentru perioada de programare 2021-2027, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro.

FOTO: European Parliament

Între acestea, expresia politică a angajamentului asumat pentru apărarea europeană este PeSCo – cooperarea structurată permanentă – cadru umbrelă în care cele 25 de țări implicate au lansat deja primele foi de parcurs privind proiecte punctuale și între care se regăsesc atât proiectul mobilității militare – considerat o dovadă de cooperare emblematică între UE și NATO -, dar și Forța Europeană de Intervenție, proiect sponsorizat de Franța și susținut de Germania, inițiativă care nu este pe placul administrației americane conduse de Donald Trump.

În prezent, domeniul apărării europene este considerat o avangardă a avansării și consolidării proiectului european, mai ales în contextul în care alianța tradițională dintre Europa și SUA este pusă tot mai mult sub semnul întrebării, iar retorica privind o armată europeană tinde să amenințe discursul privind complementaritatea dintre UE și NATO marcată de cele două declarații comune de la Varșovia în 2016 și de la Bruxelles în 2018.

Reluând atât contextul generat de impulsul tratatului franco-german de la Aachen, cât și animozitățile resimțite între cele două maluri ale Atlanticului, reuniunea de la București, marcată inclusiv prin prezența secretarului general al NATO, trebuie să aducă claritate privind viitorul apărării europene și relația dintre o Uniune Europeană a Apărării și Alianța Nord-Atlantică.

Care sunt mizele României în acest context?

România, ca președinție rotativă a Consiliului UE și ca stat care și-a reafirmat prin vocea președintelui susținerea pentru triada strategică SUA-UE-NATO, are ca obiectiv declarat consolidarea Parteneriatului strategic UE-NATO, cu accent pe complementaritate și pe domenii cheie de cooperare consfințite la nivelul Declarațiilor Comune ale celor două organizații: apărare cibernetică, combaterea amenințărilor hibride, contracararea amenințărilor teroriste, reziliență, comunicare strategică și mobilitate militară. 

FOTO: Mihai Fifor/ Facebook

Pe de altă parte, conform programului oficial al președinției sale la Consiliul UE, România își propune să susțină procesul de maturizare a acțiunii în domeniul politicii de securitate și apărare comune.

Accentul cade, dincolo de necesitatea unei sinergii între noile instrumente (PeSCo, Fondul pentru Apărare), pe complementaritatea cu NATO.

Pentru România, este importantă asigurarea coerenței acestor inițiative cu instrumentele și procesele similare din cadrul NATO”, se arată în programul președinției române, fapt salutat de NATO la întrevederea dintre secretarul general Jens Stoltenberg și premierul Viorica Dăncilă.

De altfel, în cadrul prezenței sale la București, înaltul oficial aliat se va întâlni și cu președintele Klaus Iohannis.

Bucureștiul este timp de două zile (și) capitala politicii externe europene

De la reuniunea miniștrilor Apărării din țările UE atenția se va îndrepta rapid către Palatul Băncii Naționale a României, acolo unde miniștrii Afacerilor Externe din țările Uniunii Europene se vor reuni, tot într-un cadrul informal, la nivelul unei reuniuni de tip Gymnich.

Înaltul Reprezentant Federica Mogherini și ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu (Foto: MAE)

Denumită astfel după numele castelului Gymnich din Germania, acolo unde a fost organizată prima astfel de reuniune informală a miniștrilor de Externe din UE în anul 1974, reuniunea de la București va include două sesiuni de lucru în cadrul cărora miniştrii vor discuta teme de actualitate de pe agenda europeană şi internaţională, cu accent inclusiv pe implementarea Strategiei Globale a UE. De asemenea, reuniunea cuprinde şi o sesiune de lucru cu miniştrii Afacerilor Externe din state candidate la aderarea la UE.

Aceasta va fi prima întrunire a șefilor diplomațiilor din Uniunea Europeană după ce procesul de ratificare a acordului de la Prespa dintre statele Grecia și Macedonia privind denumirea oficială a celui din urmă a fost încheiat, deschizându-se complet calea aderării acestei țări la NATO și la Uniunea Europeană.

Oferirea unui orizont și a unei proiecții europene pentru zona Balcanilor de Vest are la bază faptul că această regiune constituie un areal de interes strategic pentru Uniunea Europeană. 

Actualmente, țările candidate pentru dobândirea statutului de membru al UE sunt Albania, Macedonia, Muntenegru și Serbia, în timp ce Turcia rămâne la statutul de ”etern candidat”, dar situația sa este una incertă din cauza divergențelor cu regimul autoritar al președintelui Erdogan.

Pe de altă parte, dimensiunea regională este completată de un tabou internațional incert și provocator numai dacă luăm în calcul ultimele evoluții din Venezuela sau posibilitatea retragerii Statelor Unite din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, ultimul mare acord destinat menținerii echilibrului strategic în Europa.

Tot în dimensiunea acțiunii externe a Uniunii Europene, cazuri concrete precum multilateralismul promovat la nivelul ONU, viitorul politicii comerciale globale, abordarea comună în raport cu Federația Rusă, relațiile cu China, precum și variile focare de criză (acordul cu Iran) sau de conflict (Siria, Yemen) vor configura provocarea majoră pe care o vor aborda miniștrii: consolidarea rolului UE în arhitectura multilaterală globală şi de protejarea ordinii internaţionale bazate pe reguli.

Acțiunea externă a UE, cadru limitat de manevră pentru președinția română. Ce obiective are Bucureștiul?

Dat fiind faptul că dimensiunea afacerilor externe este singura formațiune a Consiliului UE care nu este prezidată de statul membru ce asigură președinția rotativă și ea este încredințată unui așa numit ”șef al diplomației europene”, cadrul de setare a agendei este limitat.

Cu toate acestea, ariile de interes pentru președinția română la acest capitol vizează dimensiunea Parteneriatului Estic, mai ales că acesta aniversează anul acesta un deceniu de la lansare. În context, România va susține organizarea la Bruxelles a unei Conferințe aniversare la nivel înalt, în luna mai 2019, ocazie cu care va urmări convenirea unui document aniversar adecvat momentului.

O altă arie de interes, privită dintr-o dublă perspectivă geostrategică și geoeconomică, vizează reafirmarea relevanței politice a Mării Negre pe agenda europeană.

Reuniunile informale ce se derulează de miercuri până vineri au rolul de a tonul și ritmul în care evoluțiile în materie de acțiune externă și de apărare europeană se vor derula în aceste prime șase luni ale anului în care provocările de tip standard – viitorul Brexit, generatorul politic pe care îl va livra summit-ul de la Sibiu, relația cu SUA și cu NATO în contextul aniversării a 70 de ani de existență euro-atlantică pe ambele maluri ale Atlanticului de Nord.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

România și Slovenia doresc să schimbe legislația din Uniunea Europeană privind etichetarea mierii prin indicarea precisă a țării de origine

Published

on

©Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale/ Facebook

România și Slovenia doresc să schimbe legislația din Uniunea Europeană privind etichetarea mierii prin indicarea precisă a țării de origine, indiferent dacă aceasta provine la state membre UE sau țări terțe, a afirmat, sâmbătă, Tanja Strnisa, secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Alimentaţiei din Republica Slovenia, la conferinţa ”Apicultura în context european şi mondial”, informează Agerpres.

”Am fost foarte bucuroasă să aflu astăzi că România a făcut progrese în acest domeniu, şi să aflu, de asemenea, că atât cultivatorii de albine, apicultorii, cât şi Ministerul Agriculturii se străduiesc să obţină o miere de foarte bună calitate, că s-a reuşit în România să dubleze producţia şi aproape să se dubleze numărul de colonii, de familii de albine. Am mai auzit astăzi ceva foarte importat legat de calitatea mierii dumneavoastră, de faptul că şi consumatorii de miere doresc să fie informaţi în legătură cu calitatea mierii şi mai ales să fie informaţi cu privire la ţara de origine, cu provenienţa mierii. În conformitate cu legislaţia actuală a Uniunii Europene pe etichetă se poate menţiona provenit din Uniunea Europeană sau nou-UE, iar consumatorii noştri şi apicultorii doresc să aibă informaţii mai precise, dacă este dintr-o ţară terţă, din care anume ţară terţă, iar dacă este din Uniunea Europeană din care ţară membră a Uniunii Europene provine. Iar în această privinţă cele două ministere ale noastre se susţin unul pe altul în ideea schimbării acestui mod de etichetare la nivel European”, a spus Tanja Strnisa.

Prezent la conferinţa de presă, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a declarat că ar trebui să ne dea de gândit faptul că în România consumul de zahăr pe cap de locuitor este de 30 de kg, iar cel de miere pe cap de locuitor este de un kg şi că ar trebui să face diferenţa în opţiunile pe care le avem.

Tanja Strnisa a participat sâmbătă la conferinţa ”Apicultura în context european şi mondial”, eveniment realizat în contextul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Evenimentul, organizat cu prilejul ”Zilei Mondiale a Albinei”, îşi propune să evidenţieze importanţa polenizatorilor pentru umanitate şi pentru întregul ecosistem, asupra necesităţii dezvoltării sectorului apicol în contextul schimbărilor climatice, precum şi rolul crucial al acestora în creşterea randamentului culturilor.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins în anul 2015 un vârf de 1,47 milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Continue Reading

#RO2019EU

Polonia depune o plângere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva directivei drepturilor de autor, un dosar sensibil negociat și încheiat cu președinția României la Consiliul UE

Published

on

©️ European Court of Justice/ Facebook

Polonia a depus vineri o plângere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva reformei drepturilor de autor adoptată în aprilie, a anunţat ministrul adjunct al afacerilor externe, relatează AFP.

Polonia a decis să depună în această dimineaţă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene o plângere în legătură cu adoptarea de către UE a directivei privind drepturile de autor pe internet“, a declarat Konrad Szymanski la televiziunea publică TVP Info, scrie Agerpres.

“Vedem în această reformă, pentru moment destul de neclară, o ameninţare importantă pentru libertatea de expresie, şi în special pentru libertatea de expresie pe internet”, a adăugat el.

Potrivit acestuia, directiva ar putea conduce “la adoptarea de reguli similare cu o cenzură preventivă”.

Citiți și Parlamentul European a aprobat controversata reformă a directivei drepturilor de autor, un dosar sensibil negociat și încheiat cu președinția României la Consiliul UE

Reforma drepturilor de autor, controversată, a fost adoptată la capătul unei lupte intense de doi ani în care s-au confruntat, pe de o parte, marile grupuri de presă şi artiştii favorabili legii şi, de cealaltă parte, giganţii lumii digitale şi apărătorii libertăţii internetului, îngrijoraţi de consecinţele sale.

Polonia a fost una dintre cele şase ţări care s-au opus reformei.

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE a reușit amendarea definitivă a normelor privind dimensiunea autovehiculelor grele în scopul salvării de vieți omenești și protecției mediului

Published

on

Camioanele cu cabine rotunjite sunt prevăzute să ajungă pe drumurile europene începând cu 1 septembrie 2020, Consiliul aprobând astăzi introducerea mai rapidă modelului mai sigur și mai ecologic și încheind, totodată, procedura legislativă, potrivit unui comunicat.

Decizia adoptată de miniștri modifică normele privind dimensiunea maximă a camioanelor, devansând data care permite o lungime mai mare pentru o parte frontală mai rotunjită, fără a se reduce spațiul pentru încărcătură. La 12 februarie 2019, președinția română și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu.

,,Această nouă generație de cabine va fi mai sigură, mai eficientă din punctul de vedere al consumului de combustibil și mai confortabilă pentru șoferi. Deci este o veste bună pentru toți participanții la trafic și pentru mediu”, declară Răzvan Cuc, ministrul român al transporturilor

Partea frontală mai alungită a cabinei va reduce unghiurile moarte ale șoferilor, astfel încât aceștia vor avea o mai bună vizibilitate asupra utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi pietonii și bicicliștii. Aceasta va reduce totodată pagubele sau vătămările corporale ale altor participanți la trafic produse în caz de coliziune. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar putea duce la salvarea a până la 500 de vieți pe an, în principal în rândul pietonilor și al bicicliștilor din zonele urbane.

Se preconizează că rezistența redusă a aerului va scădea consumul de combustibil cu până la 10%. Reducerea emisiilor va contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Înainte de a putea fi introduse pe piață, cabinele aerodinamice trebuie să îndeplinească cerințele de omologare de tip necesare. Acestea vor intra în vigoare până la 1 noiembrie 2019.

Lungimea suplimentară permisă poate fi utilizată numai pentru îmbunătățirea aerodinamicii cabinei, și nu pentru a spori capacitatea de încărcare a vehiculului.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending