Connect with us

#RO2019EU

Bucureștiul, capitala apărării și politicii externe europene pentru trei zile. Care sunt mizele reuniunilor miniștrilor Apărării și de Externe din țările UE găzduite de România

Published

on

România găzduiește în aceste zile primele întruniri politice la nivel înalt în cadrul exercitării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, la București urmând a se desfășura succesiv reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările UE și reuniunea informală de tip Gymnich a miniștrilor Afacerilor Externe, întâlniri majore care sunt așteptate să creioneze acțiunea globală a Uniunii Europene pentru anul în curs în condițiile în care dimensiunea apărării europene tinde să devină punctul de referință al ambițiilor strategice europene.

Prezidate de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și avându-l în calitate de invitat special, în cazul reuniunii pe Apărare, pe secretarul general al NATO, întrunirile ministeriale de la București reprezintă și primele manifestări politice europene după tratatul franco-german de la Aachen, document care acordă un spațiu generos sferei cooperării dintre Paris și Berlin în domeniul apărării și acțiunii externe a Uniunii Europene, cu nuanțe îndreptate inclusiv spre ideea unei armate europene și a unei autonomii strategice a Uniunii.

Deși găzduite la București, reuniunile cu pricina intră sub incidența conducerii directe a Înaltului Reprezentant Federica Mogherini, care deține concomitent și pozițiile de vicepreședinte al Comisiei Europene și șefă a Agenției Europene pentru Apărare și este cea care prezidează reuniunile formațiunii Afaceri Externe a Consiliului UE, singura formațiune care nu este prezidată de țara ce asigură președinția instituției.

București, capitala apărării europene: Ce s-a realizat și ce urmează?

Prima dintre acestea reuniunea informală a miniştrilor Apărării din statele membre ale Uniunii Europene, care este primul eveniment de nivel ministerial organizat în România de la preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, îşi propune o reflecţie comună şi un schimb de opinii pe tema consolidării proiectului european, cu accent pe dimensiunea de securitate şi apărare.

Înaltul Reprezentant Federica Mogherini și ministrul Apărării Naționale Gabriel Leș (Foto: www.mapn.ro)

Reuniunea debutează miercuri, la Palatul Regal, cu o cină de lucru cu tema ”Femeile, pacea și securitatea” și continuă joi la Parlament cu sesiunea plenară dedicată apărării europene, un domeniu care a capătăt vigoare o dată cu lansarea Strategiei Globale a Uniunii Europene și în care ultimii ani au fost marcați de o dinamică fără precedent.

Fie că vorbim de lansarea cooperării structurate permanente și a proiectelor adiacente PeSCo, de Fondul European pentru Apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, progresele înregistrate în acest domeniu sunt notabile dacă luăm în calcul lentoarea specifică acestei forme de cooperare.

Fondul european de apărare a fost anunțat de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 și a fost lansat în iunie 2017. Prin intermediul programului de cercetare din cadrul Fondului european de apărare au fost fi alocate 90 de milioane de euro pentru finanțări nerambursabile acordate integral și direct din bugetul UE, în perioada 2017-2019. Acest program e completat de unul dedicat dezvoltării capacităților relevante, axat pe stimularea cooperării statelor membre pentru dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare și cofinanțat din bugetul UE cu 500 de milioane de euro în perioada 2019-2020. 

Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) este un pilon central al Fondului european de apărare, a fost aprobat de statele membre și de Parlamentul European în 2017-2018. Cu o anvelopă financiară de 500 de milioane de euro, Programul va rula în perioada ianuarie 2019-decembrie 2020.

Toate referințele financiare vor fi modificate începând cu 2021 când, conform propunerii Comisiei Europene pentru perioada de programare 2021-2027, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro.

FOTO: European Parliament

Între acestea, expresia politică a angajamentului asumat pentru apărarea europeană este PeSCo – cooperarea structurată permanentă – cadru umbrelă în care cele 25 de țări implicate au lansat deja primele foi de parcurs privind proiecte punctuale și între care se regăsesc atât proiectul mobilității militare – considerat o dovadă de cooperare emblematică între UE și NATO -, dar și Forța Europeană de Intervenție, proiect sponsorizat de Franța și susținut de Germania, inițiativă care nu este pe placul administrației americane conduse de Donald Trump.

În prezent, domeniul apărării europene este considerat o avangardă a avansării și consolidării proiectului european, mai ales în contextul în care alianța tradițională dintre Europa și SUA este pusă tot mai mult sub semnul întrebării, iar retorica privind o armată europeană tinde să amenințe discursul privind complementaritatea dintre UE și NATO marcată de cele două declarații comune de la Varșovia în 2016 și de la Bruxelles în 2018.

Reluând atât contextul generat de impulsul tratatului franco-german de la Aachen, cât și animozitățile resimțite între cele două maluri ale Atlanticului, reuniunea de la București, marcată inclusiv prin prezența secretarului general al NATO, trebuie să aducă claritate privind viitorul apărării europene și relația dintre o Uniune Europeană a Apărării și Alianța Nord-Atlantică.

Care sunt mizele României în acest context?

România, ca președinție rotativă a Consiliului UE și ca stat care și-a reafirmat prin vocea președintelui susținerea pentru triada strategică SUA-UE-NATO, are ca obiectiv declarat consolidarea Parteneriatului strategic UE-NATO, cu accent pe complementaritate și pe domenii cheie de cooperare consfințite la nivelul Declarațiilor Comune ale celor două organizații: apărare cibernetică, combaterea amenințărilor hibride, contracararea amenințărilor teroriste, reziliență, comunicare strategică și mobilitate militară. 

FOTO: Mihai Fifor/ Facebook

Pe de altă parte, conform programului oficial al președinției sale la Consiliul UE, România își propune să susțină procesul de maturizare a acțiunii în domeniul politicii de securitate și apărare comune.

Accentul cade, dincolo de necesitatea unei sinergii între noile instrumente (PeSCo, Fondul pentru Apărare), pe complementaritatea cu NATO.

Pentru România, este importantă asigurarea coerenței acestor inițiative cu instrumentele și procesele similare din cadrul NATO”, se arată în programul președinției române, fapt salutat de NATO la întrevederea dintre secretarul general Jens Stoltenberg și premierul Viorica Dăncilă.

De altfel, în cadrul prezenței sale la București, înaltul oficial aliat se va întâlni și cu președintele Klaus Iohannis.

Bucureștiul este timp de două zile (și) capitala politicii externe europene

De la reuniunea miniștrilor Apărării din țările UE atenția se va îndrepta rapid către Palatul Băncii Naționale a României, acolo unde miniștrii Afacerilor Externe din țările Uniunii Europene se vor reuni, tot într-un cadrul informal, la nivelul unei reuniuni de tip Gymnich.

Înaltul Reprezentant Federica Mogherini și ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu (Foto: MAE)

Denumită astfel după numele castelului Gymnich din Germania, acolo unde a fost organizată prima astfel de reuniune informală a miniștrilor de Externe din UE în anul 1974, reuniunea de la București va include două sesiuni de lucru în cadrul cărora miniştrii vor discuta teme de actualitate de pe agenda europeană şi internaţională, cu accent inclusiv pe implementarea Strategiei Globale a UE. De asemenea, reuniunea cuprinde şi o sesiune de lucru cu miniştrii Afacerilor Externe din state candidate la aderarea la UE.

Aceasta va fi prima întrunire a șefilor diplomațiilor din Uniunea Europeană după ce procesul de ratificare a acordului de la Prespa dintre statele Grecia și Macedonia privind denumirea oficială a celui din urmă a fost încheiat, deschizându-se complet calea aderării acestei țări la NATO și la Uniunea Europeană.

Oferirea unui orizont și a unei proiecții europene pentru zona Balcanilor de Vest are la bază faptul că această regiune constituie un areal de interes strategic pentru Uniunea Europeană. 

Actualmente, țările candidate pentru dobândirea statutului de membru al UE sunt Albania, Macedonia, Muntenegru și Serbia, în timp ce Turcia rămâne la statutul de ”etern candidat”, dar situația sa este una incertă din cauza divergențelor cu regimul autoritar al președintelui Erdogan.

Pe de altă parte, dimensiunea regională este completată de un tabou internațional incert și provocator numai dacă luăm în calcul ultimele evoluții din Venezuela sau posibilitatea retragerii Statelor Unite din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, ultimul mare acord destinat menținerii echilibrului strategic în Europa.

Tot în dimensiunea acțiunii externe a Uniunii Europene, cazuri concrete precum multilateralismul promovat la nivelul ONU, viitorul politicii comerciale globale, abordarea comună în raport cu Federația Rusă, relațiile cu China, precum și variile focare de criză (acordul cu Iran) sau de conflict (Siria, Yemen) vor configura provocarea majoră pe care o vor aborda miniștrii: consolidarea rolului UE în arhitectura multilaterală globală şi de protejarea ordinii internaţionale bazate pe reguli.

Acțiunea externă a UE, cadru limitat de manevră pentru președinția română. Ce obiective are Bucureștiul?

Dat fiind faptul că dimensiunea afacerilor externe este singura formațiune a Consiliului UE care nu este prezidată de statul membru ce asigură președinția rotativă și ea este încredințată unui așa numit ”șef al diplomației europene”, cadrul de setare a agendei este limitat.

Cu toate acestea, ariile de interes pentru președinția română la acest capitol vizează dimensiunea Parteneriatului Estic, mai ales că acesta aniversează anul acesta un deceniu de la lansare. În context, România va susține organizarea la Bruxelles a unei Conferințe aniversare la nivel înalt, în luna mai 2019, ocazie cu care va urmări convenirea unui document aniversar adecvat momentului.

O altă arie de interes, privită dintr-o dublă perspectivă geostrategică și geoeconomică, vizează reafirmarea relevanței politice a Mării Negre pe agenda europeană.

Reuniunile informale ce se derulează de miercuri până vineri au rolul de a tonul și ritmul în care evoluțiile în materie de acțiune externă și de apărare europeană se vor derula în aceste prime șase luni ale anului în care provocările de tip standard – viitorul Brexit, generatorul politic pe care îl va livra summit-ul de la Sibiu, relația cu SUA și cu NATO în contextul aniversării a 70 de ani de existență euro-atlantică pe ambele maluri ale Atlanticului de Nord.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending