Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Budapesta, în fața unui vot decisiv în Parlamentul European. Eurodeputații dezbat astăzi ”raportul Sargentini” în care este solicitată activarea articolului 7 împotriva Ungariei

Published

on

Ungaria riscă să devină cel de-al doilea stat, după Polonia, în cazul căreia se va activa Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene pentru încălcarea statului de drept. O dezbatere în acest sens are loc în plenul reunit la Strasbourg al Parlamentului Europen, la care va participa și prim-ministrul ungar, Viktor Orban. Votul este programat pentru miercuri.

Foto: Viktor Orban/ Facebook

LIVE TEXT

Viktor Orban:

Știu că v-ați hotărât deja, știu că o majoritate va aproba raportul și că nu vă voi schimba părerea. Am venit aici și știu că nu veți condamna un guvern, ci o țară care este membră a națiunilor creștine de peste 1000 de ani. Veți denunța Ungaria care s-a răsculat și a luptat cu cea mai mare armată din lume, Armata Roșie. Ungaria a luptat și și-a deschis granițele pentru RDG. Ungaria a luptat pentru libertate și democrație. Aceia care acuză democrația sunt cei care nu au avut de rezistat împotriva comunismului. Pentru unguri libertatea, democrația și Europa sunt chestiuni legate de onoare. Raportul este o insultă la adresa Ungariei.

Dvs nu spuneți decât că Ungaria este destul de fiabilă

Dvs credeți ce este mai bine pentru unguri decât ei înșiși

Acest raport folosește duble măsuri

În Ungaria democrația și libertatea nu sunt chestiuni politice, ci norme morale

Pentru prima dată din istoria UE vreți să excludeți o națiune de la deciziile europene

Există chestiuni contencioase, avem alte păreri despre creștinism

Sprijinim păreri diferite în ceea ce privește migrația

Dacă vrem să fim uniți îndiversitate, atunci trebuie să acceptăm păreri diferite

Vreți să excludeți state care au decizii clare în alegerile europene, peste 50% dintre cetățeni votând în 2009 și 2014

Nu a existat nicio delegație în Ungaria, raportul conține 37 de erori factuale pentru care am trimis un raport de 108 pagini pentru a le explica

E o palmă în fața Uniunii ce faceți dvs aici

Fiecare stat membru are dreptul de a-și organiza  viața în propria țară

Am construit un gard, am apărat Ungaria de migranții ilegali, e prima dată când UE își pedepsește proprii grăniceri

Condamnați Ungaria pentru că nu vrea să fie o țară de migranți

Oricare va fi decizia, Ungaria nu va accepta acest șantaj, Ungaria se va apăra împotriva migraților, așteptăm alegerile in care cetățenii vor vota cu privire la viitorul Europei și să restituie încrederea în democrația europeană


Pentru ca articolul 7 să fie activat, este nevoie de susținerea a două treimi dintre europarlamentari. Votul se anunță strâns, în condițiile în care Orban beneficiază de voturile majorității popularilor europeni, scrie The Guardian.

Vârful de lance al campaniei de sancționare a Ungariei este eurodeputata ecologistă olandeză Judith Sargentini. „Faptele nu mint. Nu pot trage altă concluzie decât aceea că există un risc de încălcare gravă și sistematică a valorilor europene pe care le împărtășim cu toții. De aceea este foarte important ca toți membrii acestui parlament să își facă auzită vocea”, spune ea.

Dacă acest raport va primi susținerea eurodeputaților, această măsură ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Budapestei, fiind nevoie de un vot unanim din partea celorlalte state.

Cazurile de încălcare a valorilor statului de drept invocate în cazul Ungariei, așa cum sunt ele listate în argumentația pusă la dispoziție în raportul Sargentini, consultat de Euronews:

1)Acuzații de abuz față de migranți

Raportul Sargentini citează preocupările comisarilor ONU și Consiliului Europei cu privire la creșterea acuzațiilor privind abuzul solicitanților de azil și a migranților de către autoritățile de frontieră din Ungaria.

De asemenea, subliniază măsurile legislative și de reglementare mai restrictive, inclusiv accesul la procedurile de azil.

2) Restricții privind libertatea presei

Cadrul legislativ actual al Ungariei nu asigură pe deplin o presă necenzurată și nestingherită, potrivit lui Sargentini.

Potrivit raportului, amendamentele la legea privind libertatea de informare restricționează dreptul de a avea acces la informații guvernamentale.

În raport este invocat faptul că, după alegerile din 2018, în care partidul lui Fidesz a lui Orban a fost victorios, revista maghiară Figyelő a publicat o listă cu 200 de ”mercenari” care lucrau pentru George Soros care doreau să ”răstoarne guvernul”. Printre ei au fost membri ai ONG-urilor care militează pentru drepturile omului, precum și reporteri de investigație.

3) Corupția și conflictul de interese

Deputații din Ungaria ar trebui să raporteze conflictele de interese pe măsură ce apar și acest lucru ar trebui să fie însoțit de o obligație mai robustă de a depune declarații de avere, se afirmă în raport.

În raport este citată o anchetă a OLAF din 2016 și 2017, care a constatat ”nereguli grave” și ”conflicte de interese” în cursul anchetei sale privind 35 de contracte de iluminat stradal acordate unei societăți care la momentu anchetei era controlată de ginerele premierului ungar.

4) Îngrijorări privind sistemul electoral

Raportul citează o declarație a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) privind alegerile din 2018, în care este precizat că se mențin restricțiile privind accesul la informații.

În document mai este precizat că acoperirea mediatică a capaniei a fost una exstinsă, dar lipsită de analize critice și transparență.

5) Preocupări constituționale

Raportul Sargentini ridică îngrijorări cu privire la procesul legislativ în Ungaria semnalând ”absența unei consultări sincere și implicarea necorespunzătoare a societății civile”.

De la intrarea sa în vigoare, în 2012, Constituția Ungariei a fost modificată de șase ori, iar guvernul ungar a efectuat mai multe consultări naționale în ultimii ani, inclusiv una în 2017 intitulat ”Să oprim Bruxelles-ul” și una împotriva așa-numitului ”plan Soros”.

Potrivit ministrului de externe ungar Peter Szijjarto, raportul întocmit de Sargentini, care urmează să fie votat miercuri, reprezintă o ”colecţie de minciuni”. ”Raportul este un atac jignitor asupra Ungariei – o încercare de răzbunare pentru că Ungaria îşi protejează frontierele şi nu este dispusă să preia migranţi ilegali”, a afirmat Szijjarto luni, la Budapesta.

Reamintim că înaltul funcționar european, comisarul Guther Oettinger, a pus laolaltă Italia, Polonia, Ungaria şi România, calificându-le drept state care ”vor să slăbească sau chiar să distrugă” proiectul european.

”În opinia mea, proiectul (n.r. european) se confruntă cu un pericol mortal. Câțiva din interiorul Europei vor să o slăbească, chiar să o distrugă – Polonia, Ungaria, România, guvernul Italiei”, a spus Günther Oettinger la un eveniment organizat la Bruxelles, marți seara, de către o asociație germană a serviciilor de asistență socială.

Articolul 7 din Tratatul UE este procedura cea mai radicală de sancţiuni existentă împotriva unui stat membru.

Calificat adesea drept ”armă nucleară” instituţională, Art.7 poate duce în cele din urmă la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special, al dreptului său de vot în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Alin Mituța (USR-PLUS & Renew Europe) a lansat sâmbătă, 18 septembrie un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România, de la instituții publice, până la mediul privat și ONG-uri.

„Ghidul prezintă o imagine ușor de cuprins a tuturor oportunităților de finanțare de la Uniunea Europeană, sub forma unei Carte Integrate (poster format A1), o imagine disponibilă într-un format prietenos și ușor de folosit”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Potrivit lui Alin Mituța, ghidul are scopul de a ajuta beneficiarii fondurilor europene, în special administrațiile publice locale, dar și ceilalți actori urbani și rurali, să poată avea o viziune integrată asupra posibilităților de finanțare pentru perioada 2021-2027, pentru a nu rata nicio șansă de dezvoltare.

Ghidul poate fi accesat aici.

Mai mult, eurodeputatul a lansat sâmbătă la București o caravană denumită „Cu Europa ajungem departe”,  printr-un eveniment cu liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloş, președinta Senatului, Anca Dragu, eurodeputatul Ramona Strugariu și Oana Țoiu. 

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

România va încasa 3,8 miliarde de euro prefinanțare din planul național de redresare și reziliență (PNRR), potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană, a anunțat vineri eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență.

 

„În ultima versiune a înțelegerii cu Comisia Europeană, România a decis să angajeze și împrumuturile, avantajul fiind că va putea beneficia de 13% din întreaga valoare alocată țării de 29 miliarde de euro. Prin urmare, în acest an vom încasa 3,8 miliarde de euro prefinanțare, o injecție masivă de capital, care trebuie însă folosită judicios și eficient pentru investițiile și reformele aprobate”, a anunțat eurodeputatul Renew Europe.

Acesta a mai spus că „informal, PNRR este în acest moment un plan deja aprobat”, a cărui dată de lansare „coincide, de obicei, cu anunțul unei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în țara respectivă”. Aceasta va veni în România pe data de 27 septembrie.

Astfel, începând cu acest moment, în calitate de co-raportor și membru în grupul de lucru de monitorizare al Parlamentului European pentru implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, Dragoș Pîslaru precizează că va urmări „modul în care planul nostru aprobat este și respectat”.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European.

„Faptul că am putut să aduc României șansa de a accesa aproape 30 de miliarde de euro este un motiv de mare mândrie pentru mine și am negociat acest program cu gândul la ce nevoi avem, atât pentru a remedia ceea ce nu s-a realizat în ultimii 30 de ani, cât și moduri în care putem avea proiecte de avangardă”, a afirmat acesta.

Eurodeputatul consideră că avem „un PNRR util și bun pentru România”. 

„Un PNRR muncit, complex, care prin cele aproape 30 de miliarde poate rezolva multe din problemele actuale ale României. Fiecare minister a adus proiecte și idei, îndeplinind obiectivele și țintele necesare pentru a primi finanțarea. Sunt măsuri necesare, măsuri importante, măsuri prevăzute în recomandările specifice de țară ale Comisiei”, a mai precizat Dragoș Pîslaru.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 19 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia și Malta.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele patru operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 54 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.15 hours ago

Opoziția din Ungaria organizează alegeri primare istorice în încercarea de a-l înlătura de la putere pe premierul Viktor Orban

U.E.16 hours ago

Grecia a inaugurat o nouă tabără pentru refugiați, ce poate găzdui 3.000 de persoane. Centrul a fost finanțat de Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, precum și la o serie de reuniuni la nivel ministerial

SPECIAL19 hours ago

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

U.E.19 hours ago

Ministrul german al apărării propune organizarea de misiuni militare mai rapide și independente, sub umbrela Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Ministrul francez de externe a convenit cu omologul său indian să lucreze împreună la un program pentru a promova o „ordine internațională cu adevărat multilaterală”

Eugen Tomac21 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

G2022 hours ago

Miniștrii agriculturii din țările G20 fac apel la suplimentarea eforturilor de combatere a foametei și pledează pentru mai multă inovație în agricultură

Alin Mituța2 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending