Connect with us

U.E.

Bugetul anual al UE pe 2023 în valoare de 185,6 mld. de euro va fi consolidat cu granturi de circa 114 mld. de euro prin instrumentul NextGenerationEU

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus un buget anual al UE pe 2023 în valoare de 185,6 miliarde EUR, care va fi completat de granturi cu o valoare estimată de aproximativ 113,9 miliarde EUR din cadrul instrumentului NextGenerationEU. Bugetul UE va continua să mobilizeze investiții semnificative menite să consolideze autonomia strategică a Europei, să stimuleze redresarea economică în curs, să protejeze durabilitatea și să creeze locuri de muncă. Însă, Comisia va continua să acorde prioritate investițiilor din domeniile ecologic și informatic, răspunzând totodată nevoilor urgente generate de crizele recente și de crizele actuale.

Propunem în continuare sume extraordinare pentru a sprijini redresarea Europei și pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. Bugetul rămâne un instrument important pe care Uniunea îl are la dispoziție pentru a oferi o valoare adăugată clară vieții cetățenilor. Bugetul ajută Europa să modeleze o lume în schimbare, în care colaborăm în ceea ce privește pacea, prosperitatea și valorile noastre europene”, a declarat comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul UE.

Proiectul de buget pe 2023, consolidat de instrumentul NextGenerationEU, este conceput astfel încât să răspundă celor mai importante nevoi în materie de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor noștri din întreaga lume. Aceste mijloace financiare vor continua să reconstruiască și să modernizeze Uniunea Europeană și să consolideze statutul Europei de actor puternic pe scena internațională și de partener de încredere.

Propuneri suplimentare de finanțare care să răspundă nevoilor generate de impactul războiului din Ucraina, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, vor fi prezentate în cursul anului, pe baza unei evaluări mai precise a acestor nevoi, astfel cum se prevede în concluziile Consiliului European din 31 mai 2022.

Bugetul reflectă prioritățile politice ale UE, care sunt esențiale pentru a asigura o redresare durabilă și pentru a consolida reziliența Europei. În acest scop, Comisia propune alocarea următoarelor sume (ca angajamente):

  • granturi în valoare de 103,5 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru a sprijini redresarea economică și creșterea în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a face față provocărilor generate de războiul din Ucraina;
  • 53,6 miliarde EUR pentru politica agricolă comună și 1,1 miliarde EUR pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și pentru asigurarea mijloacelor necesare în vederea gestionării crizelor, ținând seama de penuria de alimente preconizată la nivel mondial;
  • 46,1 miliarde EUR pentru dezvoltarea regională și coeziune, cu scopul de a promova coeziunea economică, socială și teritorială, precum și infrastructura care sprijină tranziția verde și proiectele prioritare ale Uniunii;
  • 14,3 miliarde EUR pentru sprijinirea partenerilor noștri și a intereselor noastre pe scena mondială, din care 12 miliarde EUR în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (IVCDCI – Europa globală), 2,5 miliarde EUR pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și 1,6 miliarde EUR pentru ajutor umanitar (HUMA);
  • 13,6 miliarde EUR pentru cercetare și inovare, din care 12,3 miliarde EUR pentru programul emblematic al Uniunii în domeniul cercetării – Orizont Europa. Acesta ar urma să primească încă 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU;
  • 4,8 miliarde EUR pentru investiții strategice europene, din care 341 de milioane EUR pentru InvestEU în vederea realizării priorităților-cheie (cercetarea și inovarea, dubla tranziție verde și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice), 2,9 miliarde EUR pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere și 1,3 miliarde EUR pentru programul „Europa digitală” în vederea conturării viitorului digital al Uniunii. InvestEU ar urma să primească încă 2,5 miliarde EUR sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU;
  • 4,8 miliarde EUR pentru componenta „Capitalul uman, coeziune socială și valori”, din care 3,5 miliarde EUR pentru programul Erasmus+ în vederea creării de oportunități în materie de educație și mobilitate pentru cetățeni, 325 de milioane EUR pentru sprijinirea artiștilor și a creatorilor din întreaga Europă și 212 milioane EUR pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor;
  • 2,3 miliarde EUR pentru mediu și politici climatice, din care 728 de milioane EUR pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, și 1,5 miliarde EUR pentru Fondul pentru o tranziție justă, în vederea asigurării faptului că tranziția verde aduce beneficii tuturor. Fondul pentru o tranziție justă ar urma să primească încă 5,4 miliarde EUR sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU;
  • 2,2 miliarde EUR pentru cheltuieli destinate spațiului, în special pentru Programul spațial european, în cadrul căruia vor fi reunite acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic;
  • 2,1 miliarde EUR pentru protejarea frontierelor noastre, din care 1,1 miliarde EUR pentru Fondul de management integrat al frontierelor și 839 de milioane EUR (contribuția totală a UE) pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);
  • 1,6 miliarde EUR pentru cheltuielile legate de migrație, din care 1,4 miliarde EUR pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil în conformitate cu valorile și prioritățile noastre;
  • 1,2 miliarde EUR pentru abordarea provocărilor în materie de apărare, din care 626 de milioane EUR pentru sprijinirea dezvoltării capabilităților și a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA), precum și 237 de milioane EUR pentru sprijinirea mobilității militare;
  • 927 de milioane EUR pentru a asigura buna funcționare a pieței unice, inclusiv 593 de milioane EUR pentru Programul privind piața unică și aproape 200 de milioane EUR pentru activități legate de combaterea fraudei, fiscalitate și vamă;
  • 732 de milioane EUR pentru Programul „UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetățenilor, precum și 147 de milioane EUR pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată furniza rapid asistență operațională în caz de criză;
  • 689 de milioane EUR pentru securitate, din care 310 milioane EUR pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică;
  • 138 de milioane EUR pentru conexiuni securizate prin satelit, în temeiul propunerii de instituire a unui nou program al Uniunii – Programul Uniunii privind conectivitatea securizată;
  • mijloacele bugetare necesare Actului legislativ european privind cipurile vor fi puse la dispoziție în cadrul programului Orizont Europa și prin realocarea sumelor aferente altor programe.

Proiectul de buget pe 2023 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat de șefii de stat sau de guvern la sfârșitul anului 2020, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, urmărește să transforme prioritățile acestuia în rezultate anuale concrete. Prin urmare, o parte semnificativă a fondurilor va fi alocată combaterii schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivul cheltuirii unui procent de 30 % din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru această prioritate de politică.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, joi, că va participa, la Sofia, la inaugurarea interconectorului de gaze dintre Bulgaria şi Grecia, menţionând că, prin acest sistem, România va avea asigurate “conectarea” şi “coerenţa” aprovizionării cu gaze pe verticala sud-nord.

Urmează ca sâmbătă să particip la activitatea de inaugurare a interconectorului de gaze dintre Grecia şi Bulgaria, activitate care se va desfăşura la Sofia. Vor fi prezenţi oficiali ai Bulgariei, ai Greciei, Azerbaidjanului, preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen“, a informat Ciucă, la începutul şedinţei de Guvern, citat de Agerpres.

Potrivit prim-ministrului, interconectorul Bulgaria – Grecia va da relevanţă sistemului propriu de gaze, BRUA, la care a lucrat Transgaz.

În felul acesta ne asigurăm că interconectorul va reuşi să dea relevanţă sistemului propriu de gaze la care compania noastră Transgaz a lucrat şi a reuşit să îl pună în valoare. Este vorba de sistemul BRUA. Practic, avem asigurată conectarea şi garanţia că poate fi asigurată coerenţa aprovizionării cu gaze pe verticala sud-nord“, a menţionat Nicolae Ciucă.

 

România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va putea furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă “să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România și Austria.

Mai mult, Uniunea Europeană și Azerbaidjan au semnat în vara acestui an un memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei pentru a ajuta Europa să pună capăt dependenței de gazul rusesc.

Inaugurarea interconectorului dintre Bulgaria și Grecia coincide cu scurgerile de gaze din conductele Nord Stream, prin care Rusia aproviziona Europa cu gaze naturale, situații pe care UE, NATO și SUA le-au calificat drept acte deliberate de sabotaj și atacuri asupra infrastructurilor critice.

Uniunea Europeană a atins deja, în medie, nivelul propus de umplere a depozitelor de gaze pentru iarna viitoare până la data de 1 noiembrie, stabilit la 80% din capacitatea de stocare, iar dependența de Rusia este redusă considerabil prin prisma creșterii importurilor din Norvegia, dar și a altor acorduri aflate în desfășurare.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

Published

on

© European Committee of the Regions

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca și fost prim-ministru al României, a fost ales președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER) a Comitetului European al Regiunilor. Mandatul său va dura doi ani și jumătate.

Emil Boc (RO-PPE) este membru al CoR din 2019 și a fost raportorul a numeroase avize pe teme legate de educație, cum ar fi cele referitoare la Spațiul european al educației, Strategia europeană pentru universități și modul în care UE abordează provocarea exodului creierelor. În noul său rol de președinte al Comisiei COTER, Boc își va concentra activitatea politică pe modul utilizării bugetului UE și a fondurilor de coeziune, decarbonizarea transporturilor și lansarea unei reflecții prospective ce asigură și în viitor o politică de coeziune puternică și eficientă.

“În calitate de președinte COTER, unul dintre cele mai importante priorități este să mă asigur că vom avea o implementare eficientă, durabilă și calitativă a actualelor programe de coeziune și o politică de coeziune puternică în viitor. Vom dedica foarte multă atenție viitoarelor dezbateri pe acest subiect. Mă voi întâlni, în curând, cu comisarul UE pentru politica de coeziune și reforme, Elisa Ferreira, pentru a discuta despre Planul nostru de Acțiune Comun: trebuie să lucrăm îndeaproape cu Comisia pentru a oferi sprijinul necesar autorităților locale și regionale și  pentru a accelera implementarea proiectelor”, a afirmat Emil Boc, cu privire la alegerea sa în funcția de președinte COTER.

“Vreau să mă asigur că activitatea noastră din Comisia COTER are un impact real în teritoriile noastre și că nicio regiune nu este lăsată în urmă, indiferent de dimensiune, provocări demografice sau geografice. Trebuie să lucrăm împreună cu toate instituțiile UE și să ne asigurăm că vocea orașelor și regiunilor și a cetățenilor noștri este auzită. Coeziunea nu este o tehnicalitate, ci un principiu politic, este lipiciul care menține Europa unită. Viitorul democratic al Europei. depinde de viitorul politicii de coeziune. În special, în aceste momente dificile avem nevoie de coeziune și solidaritate pentru a putea răspunde corect și eficient la nevoile cetățenilor noștri”, a adăugat el.

Președintele CoR, Vasco Alves Cordeiro, l-a felicitat pe Emil Boc pentru alegerea sa în această funcție.

“Emil Boc devine președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE într-un moment crucial pentru regiuni și orașe și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică și redresarea – încă în curs – în urma pandemiei conferă politicii de coeziune un rol și mai important pentru a păstra laolaltă UE. Experiența domnului Boc va ajuta Comitetul să pledeze mai ferm pentru o politică de coeziune mai puternică.”

Comisia COTER urmărește îndeaproape dosarele legate de politica de coeziune, de bugetul UE, de politica în domeniul transporturilor, de dezvoltarea teritorială, de cooperarea transfrontalieră și de chestiunile urbane.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis joi să trimită un aviz motivat în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, Austriei, și Sloveniei pentru netranspunerea integrală a „Directivei privind protecția avertizorilor de integritate” (Directiva 2019/1937), informează comunicatul oficial

Termenul-limită pentru transpunerea directivei de către statele membre a fost 17 decembrie 2021.

În ianuarie 2022, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre pentru că nu au transpus directiva și nu au comunicat Comisiei măsurile de transpunere până la termenul-limită necesar.

În iulie 2022, Comisia a trimis avize motivate unui număr de 15 state membre care nu comunicaseră încă transpunerea integrală.

Astăzi, Executivul european a decis să trimită avize motivate și acestor patru state membre, care nu au notificat încă integral măsurile de transpunere. Statele respective au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde. În cazul unor răspunsuri nesatisfăcătoare, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Continue Reading

Facebook

ENGLISH8 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

ENGLISH12 hours ago

CoR: Newly elected chair of COTER Commission, Emil Boc will focus his mandate on efficient use of EU budget and cohesion funds

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR12 hours ago

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

ROMÂNIA13 hours ago

Ministerul Sănătății a declanșat Mecanismul UE de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Grupul PPE a adoptat un document de poziție privind soluțiile pentru combaterea inflației și a creșterii prețurilor la energie

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Socialiștii europeni: Parlamentul European va cere suspendarea negocierilor de aderare a Serbiei la UE

CHINA15 hours ago

Președintele chinez și premierul japonez promit să dezvolte relațiile dintre Tokyo și Beijing, la 50 de ani de la normalizarea lor

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending