Connect with us

INTERNAȚIONAL

Bugetul militar al SUA de 716 miliarde de dolari, aprobat în timp record: 6,5 miliarde destinați securității României și a flancului estic al NATO

Published

on

Congresul american a aprobat miercuri cu o majoritate netă un buget de 716,3 miliarde de dolari pentru Pentagon în anul 2019, sporind cheltuielile militare ale SUA cu cel puțin 16 miliarde față de anul în curs și relevând inclusiv o creștere de 1,7 miliarde a finanțării acordate pentru Inițiativa de Descurajare Europeană în pofida divergențelor politice semnificative pe care președintele Donald Trump le-a avut cu aliații la summit-ul NATO. Bugetul militar al SUA pentru anul 2019 conține de asemenea și decizii privind facilitatea de la Deveselu ca parte a sistemului antibalistic al NATO.

Senatul a aprobat legea privind bugetul apărării (NDAA) pe 2019 cu 87 de voturi pentru şi 10 împotrivă, la o săptămână după ce aceasta a fost adoptată de Camera reprezentanţilor cu 359 de voturi pentru şi 54 împotrivă, informează Departamentul Apărării într-un comunicat, precizând că aceasta este cea mai rapidă adoptare a unui buget militar național din ultimii 20 de ani.

“Sunt recunoscător pentru hotărârea membrilor Congresului din cele două partide de a adopta NDAA în timp record în acest an”, a spus și secretarul Apărării, Jim Mattis, citat în comunicat, în condițiile în care bugetul a fost aprobat printr-o largă majoritate bipartizană.

Printre prevederile principale ale viitorului buget al Pentagonului se disting o creştere cu 2,6% a salariilor membrilor forţelor armate şi autorizarea investiţiilor de zeci de miliarde de dolari în modernizarea forţelor navale, a celor aeriene şi alocarea a peste 12 miliarde de euro pentru sistemele defensive de rachete.

6,5 miliarde de dolari pentru securitatea flancului estic, inclusiv a României

Cu privire la zona flancului estic al NATO, Inițiativa de Descurajare Europeană (inițial Inițiativa de Reasigurare Europeană) va fi finanțată cu 6,5 miliarde de dolari, în creștere față de cele 4.8 miliarde alocate pentru anul 2018 și față de cele 3.4 miliarde cheltuite în 2017.

Ca parte a operațiunilor externe ale SUA, pentru care Pentagonul a solicitat o finanțare de 89 de miliarde de dolari, cele 6,5 miliarde de dolari acordate Inițiativei de Descurajare Europeană vizează îmbunătățirea activităților de descurajare ale SUA în Europa de Est pentru asigurarea aliaților și partenerilor din NATO și descurajarea actorilor agresivi.

Creșterea finanțării pentru Inițiativa de Descurajare Europeană a fost aprobată și în contextul în care NATO a decis, la summitul de la Bruxelles, lansarea Readiness Initiative, un plan propus de SUA ce vizează reîntărirea eforturilor de descurajare și apărare colectivă ale NATO prin activarea, în caz de necesitate, de forțe suplimentare aflate în dotarea aliaților. NATO Readiness Initiative sau ”Cei patru 30” preuspune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă. Orizontul de timp pentru operaționalizarea acestei inițiative este anul 2020.

Pe de altă parte, România a lansat public, prin intermediul ambasadorului George Maior, propunerea ca țara noastră să găzduiască o prezență militară permanentă americană la Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

12,9 miliarde pentru sistemul antirachetă global al SUA, inclusiv pentru scutul de la Deveselu

În bugetul pentru 2019 al Pentagonului este cuprinsă și o alocare de 12,9 miliarde de dolari pentru sistemul de apărare antirachetă, destinați inclusiv pentru sprijinirea și operarea facilității Aegis Ashore din România și finalizarea facilității din Polonia, ambele ca parte integrată a sistemului antibalistic al NATO. 9,9 miliarde de dolari vor fi alocați Agenției de Apărare Antirachetă a SUA.

Finanțările pentru sistemul antirachetă global al SUA vor fi alocate și pentru intensificarea capacității și capabilității flotei Aegis și achiziționarea a 37 de interceptori de tip SM-3 pentru a fi desfășurați pe navele Marinei americane ce conțin elemente Aegis dar și la facilitățile Aegis Ashore, inclusiv cea de la Deveselu.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Premierul Ludovic Orban: Ne gândim la un instrument care să asigure finanţarea proiectelor localităţilor româneşti înfrăţite cu cele din Republica Moldova

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a precizat că Guvernul ia în calcul elaborarea unui mecanism care să susțină asigurarea finanțării pentru proiectele stabilite între localități românești înfrățite cu localități din Republica Moldova, informează Agerepres.

”Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia”, a precizat premierul Orban.

Declarațiile prim-ministrului Orban au venit după ce un reprezentant al autorităţilor locale din Republica Moldova a cerut ca diversele forme de sprijin financiar să fie alocate prioritar către proiectele autorităţilor locale. ”Am vrea foarte mult să ne ajutaţi. Dar cum? Să nu mai daţi banii guvernelor centrale. Să ne ajutaţi ca tot suportul care vine în Republica Moldova să fie condiţionat prin reforme reale, prin luptă cu adevărat cu corupţia şi prin focusare cât mai mare către autorităţile publice locale”, a precizat acesta.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul SUA la București atrage atenția că ”Huawei reprezintă o cale greșită pentru dezvoltarea 5G”: Dorim să colaborăm cu aliații noștri NATO pentru a construi un viitor digital puternic, sigur și prosper

Published

on

© Ambassador Adrian Zuckerman/ Twitter

Huawei reprezintă o cale greșită pentru dezvoltarea 5G și ”contrar marketingului  și a percepţiei publice generale distorsionate, 5G nu este sinonim cu companiile chineze”, companiile americane, europene și sud-coreene conducând ”calea dezvoltării 5G pe piețele din întreaga lume”, a menționat ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, într-un editorial publicat pe site-ul Ambasadei SUA în România, intitulat ”Să construim un viitor 5G sigur”. 

Diplomatul american a amintit că Huawei a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, de Departamentul de Justiție al SUA pentru fraude și complot pentru a fura secrete comerciale.

”Huawei, spre deosebire de aceste companii de încredere, a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, de Departamentul de Justiţie al SUA pentru fraude şi complot pentru a fura secrete comerciale. În cadrul schemei pe care a folosit-o de zeci de ani, Huawei a plătit bonusuri angajaților care au furat informații confidențiale de la concurenţii din Statele Unite.”, a punctat ambasadorul american la București.

Zuckerman a precizat că prezența companiilor chineze în rețelele 5G periclitează securitatea acestora, pentru că, ”spre deosebire de companiile occidentale, firmele de tehnologie din China trebuie să împărtășească informațiile și tehnologia cu autoritățile militare sau de spionaj chineze. Companiile chineze și clienții lor nu sunt niciodată cu adevărat scutite de supravegherea Partidului Comunist Chinez.”

În acest context, Zuckerman a subliniat că ”nu putem avea încredere în aceste firme” și că ”trebuie să ne asigurăm că folosim companii care continuă să dezvolte tehnologii 5G de încredere, cum sunt Ericsson, Nokia, Samsung şi Qualcomm” pentru ”a menține rețelele noastre sigure și pentru a ne păstra valorile democratice. Aceste companii reprezintă o soluţie la ameninţarea provocată de firmele de tehnologie care au legături cu Partidul Comunist Chinez.”

Adrian Zuckerman a amintit și faptul că la 20 august și guvernele României și al SUA, prin ambasadorii Hans Klemm și George Maior, au semnat, în timpul vizitei președintelui Klaus Iohannis la Washington, un memorandum prin care recomandă “o evaluare riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securităţii implementării tehnologiei 5G”.

”Prezenţa companiilor chineze în reţelele 5G periclitează securitatea acestora. Singura modalitate de a proteja securitatea 5G este să o construim cu companii în care putem avea încredere. Includerea echipamentelor chineze în orice parte a unei rețele 5G creează riscuri inacceptabile pentru securitatea națională, pentru infrastructura critică, confidențialitatea și drepturile omului. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu aliații noștri NATO pentru a construi un viitor digital puternic, sigur și prosper, care să susțină și să ne apere valorile și modul de viață”, a mai menționat ambasadorul Statelor Unite la Bucureși, Adrian Zuckerman.

Editorialul diplomatului american vine în contextul în care Parisul, prin voca ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire, a anunțat că nu va exclude Huawei din ”rețeaua 5G din Franța”.

”Dacă Huawei va înainta o ofertă mai bună într-un moment sau altul din punct de vedere tehnic sau al preţului, atunci ar putea avea acces la reţeaua 5G în Franţa”, a indicat acesta.

Totuşi, a adăugat oficialul francez, ”în cazul instalaţiilor critice, al facilităţilor militare, dacă există zone nucleare în apropiere, vom stabili anumite restricţii pentru a ne proteja interesele suverane”.

Anunțul Franței privind accesul limintat al companiei Huawei la construcția rețelelor 5G vine după ce și guvernul britanic a decis la sfârşitul lui ianuarie să accepte o participare limitată a gigantului chinez din domeniul telecomunicaţiilor la reţeaua 5G, apreciind că Huawei prezintă un risc, dar securitatea naţională nu este afectată.

Această hotărâre a atras nemulțumirea Washingtonului, care prin vocea vicepreședintelui american, Mike Pence, și-a arătat ”profunda dezamăgire”, sugerând, în același timp, că această decizie ar putea afecta negocierile cu Statele Unite pentru stabilirea unui acord comercial.

De altfel, Financial Times relata săptămâna trecută că președintele american Donald Trump și-a exprimat ”în termeni furioși” punctul de vedere cu privire la decizia Londrei de a permite implicarea producătorului chinez Huawei în implementarea tehnologiei 5G în Regatul Unit.

În ceea ce privește Germania, aceasta nu a anunțat încă o decizie cu privire la această chestiune, dar cancelarul german Angela Merkel s-a pronunțat în decembrie împotriva excluderii a priori a vreunei societăți anume, promițând în același timp că va face totul pentru a garanta securitatea infrastructurilor de telecomunicații germane.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Parlamentul Macedoniei de Nord s-a autodizolvat. Alegerile anticipate vor avea loc pe 12 aprilie

Published

on

Foto: Wikipedia

Dizolvarea Parlamentului Macedoniei de Nord a fost votată de cei 108 de deputați care au participat la votul de duminică seară, relatează presa străină (dpa, Reuters) și Agerpres.

Astfel, parlamentarii macedoneni deschid cu 8 luni mai devreme organizarea de alegeri parlamentare, anticipatele având loc  în data de 12 aprilie.

Reamintim că fostul premier al Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, a demisionat în data de 3 ianurie în vederea alegerilor legislative anticipate convocate după refuzul Uniunii Europene de a începe negocierile de aderare, proiect ce s-a aflat în centrul politicii sale.

De asemenea, în luna octombrie, premierul nord-macedonean Zoran Zaev a cerut  organizarea de alegeri anticipate, în urma refuzului țărilor Uniunii Europene de a începe negocierile de aderare a ţării sale la UE, care era una dintre priorităţile mandatului său.

Guvernul social-democrat al lui Zaev a preluat funcția în 2017.

El a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Aceleași poziții le-au adoptat și foștii liderii ai Consiliului European și Comisiei Europene.

Aflați la ultimul lor Consiliu European, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, au criticat lipsa unui consens între șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană pentru a da undă verde începerii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania.

În acel context, în ultima lor conferință de presă în calitate de lideri ai Consiliului European și Comisiei Europene, Tusk și Juncker au vorbit despre o ”gravă greșeală istorică”, precizând că ”cele două țări sunt pregătite, însă nu și unele state membre ale UE”.

Citiți și Macedonia de Nord și Albania, lăsate în așteptare de veto-ul Franței: Liderii UE au eșuat în privința unui acord pentru începerea negocierilor de aderare

Însă, contextul plolitic deja prezintă modificări.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat, sâmbătă, că va fi de acord ca Macedonia de Nord și Albania să înceapă negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, dacă raportul de luna viitoare al Comisiei Europene este unul favorabil demarării tratativelor.

Între timp, Parlamentul de la Skopje a ratificat marți protocolul de aderare a Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică, urmând să devină al 3o-lea stat membru al NATO după ce Spania, cel din urmă stat membru aliat care mai trebuie să ratifice protocolul, va aproba aderarea acestei țări balcanice.

Parlamentul Macedoniei de Nord a adoptat Legea privind ratificarea aderăroo la NATO cu sprijinul a 114 din 120 de parlamentari. Legea va intra în vigoare atunci când Spania, singurul membru NATO rămas, va ratifica Protocolul de aderare al Macedoniei de Nord.

Citiți și: Moment istoric la Skopje: Parlamentul Macedoniei de Nord a ratificat aderarea la NATO, urmând să devină al 30-lea stat membru al Alianței

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending