Bugetul pentru 2016 prevede venituri totale de 231,12 miliarde lei, în creştere cu 1,6% faţă de anul curent, fiind bazat pe o creştere economică de 4,1%, iar PIB-ul este estimat la 746,6 miliarde lei, cu 6% mai mare decât cel preconizat pentru acest an, potrivit proiectului de lege, informează Ziarul Financiar.

Executivul estimează pentru anul viitor o creştere a veniturilor nominale cu 1,6%, la 231,12 miliarde lei, proiecţia veniturilor bugetului general consolidat realizându-se pe baza indicatorilor macroeconomici calculaţi de Comisia Naţională de Prognoză.

Cele mai mari creşteri estimate de venituri, de 8,3%, provin din TVA, care vor totaliza 52,34 miliarde lei, faţă de nivelul de 57,06 miliarde lei estimat în acest an, cu o pondere de 22,6% din totalul veniturilor bugetare, potrivit proiectului de lege.

Aceeaşi creştere este prevăzută pentru alte venituri fiscale, care vor totaliza 8,99 miliarde lei, cu o pondere de 3,9%, faţă de 8,3 miliarde lei în 2015.

Contribuţiile din asigurări sociale vor urca cu 7,6%, la 61,74 miliarde lei, reprezentând 26,7% din totalul veniturilor.

Veniturile atrase din impozitul pe profit vor fi mai mari cu 5,4%, ajungând la 14,38 miliarde lei (pondere de 6,2%), iar cele din impozitul pe salarii şi venit se vor reduce uşor, de la 26,22 miliarde lei la 26,2 miliarde lei (pondere de 11,3%).

Impozitele pe taxe şi proprietate vor aduce venituri mai mari cu 2,77%, de 5,98 miliarde lei, reprezentând 2,6% din veniturile totale, iar accizele vor contribui cu venituri mai mari cu 5,15%, care vor ajunge la 27,28 miliarde lei (11,8%).

Totodată, sumele primite de la UE vor urca cu 3,1%, la circa 13,16 miliarde lei.

Bugetul pe 2016 a fost proiectat pe baza unui deficit ESA de 2,95% din PIB, corespunzător unui deficit cash de 2,8% din PIB şi un deficit structural de 2,73% din PIB.

Guvernul se aşteaptă la încasări în 2016 peste nivelul programat, întrucât pentru unele măsuri au fost estimate încasări moderate, precum cele privind amnistia fiscală. Totodată, preconizează venituri bugetare suplimentare din efecte economice de runda a doua.

Executivul estimează accelerarea investiţiilor private, în special a investiţiilor străine directe, dar şi creşterea consumului privat peste nivelul prognozat.

De asemenea, se aşteaptă la o accelerare a ritmului de redresare economică în UE, cu impact asupra cererii externe a României.

Cum este împărțit bugetul

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Apărării Naţionale primeşte în 2016 cei mai mulţi bani în plus faţă de execuţia preliminată din 2015, respectiv 3,36 miliarde lei, ajungând la 10,35 miliarde lei (+48%), urmat de Ministerul Afacerilor Interne, cu o suplimentare de 1,86 miliarde lei, la 10,92 miliarde lei (+20,6%).

Astfel, ponderea alocării în PIB a crescut de la 0,99% la 1,39% în cazul Ministerului Apărării, iar cea aferentă MAI urcă de la 1,29% la 1,46% din PIB, potrivit proiectului de buget pe 2016.

Ministerul Finanțelor Publice

Ministerul Finanţelor Publice – Acțiuni generale va avea alocate 1,66 miliarde lei în plus (+1,6%), ajungând la circa 21,52 miliarde lei, cu o pondere în PIB de 2,88%, în urcare de la 2,82% din PIB la execuţia preliminată din 2015.

Bugetul Finanţelor a fost redus cu 352,4 milioane lei (-8,6%), la aproape 3,75 miliarde lei, cu o pondere de 0,5% din PIB, de la 0,58%.

Ministerul Sănătății

Guvernul dă Ministerului Sănătăţii 666,8 milioane lei în plus faţă de execuţia preliminată 2015 (+11,6%), astfel că bugetul ministerului ajunge la 6,39 miliarde lei, reprezentând 0,86% din PIB, de la 0,81%.

La sănătate, România a cheltuit în 2013 echivalentul a 4% din PIB, mult sub media de la nivel european, de 7,2% din PIB. Asta în condiţiile în care, Lituania, un stat care a avut cheltuieli raportate la PIB comparabile cu România, de 35,5%, a alocat 5,6% din PIB pentru serviciile de sănătate, precizează Eurostat.

Ministerul Educației

Şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice are fondurile suplimentate cu 662 milioane lei (+10,4%), la 6,61 miliarde lei. Ponderea în PIB avansează de la 0,85% la 0,89%.

Creșterea bugetară în domeniul educației vine în contextul în care România are cele mai mici alocări bugetare pentru Educaţie dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene. Un studiu realizat de organizaţia Salvaţi Copiii arată că nu ne putem ridica nici măcar la nivelul Bulgariei sau Poloniei.

CHLETUIELI DIN PIB PENTRU EDUCAŢIE

2008      2009       2010       2011       2012       2013

EU 5,0          5,3                5,3              5,1                 5,0         5,0

BULGARIA 4,0           4,2               3,7               3,5                3,4         3,8

POLONIA 5,7            5,4              5,6                5,5              5,4          5,3

ROMÂNIA 4,5              4,1             3,3                4,1             3,0         2,8

Sursa: Salvaţi Copiii

Educația se constituie într-un pilon important pentru viitorul socio-economic și de securitate al României, mai ales că reprezintă una dintre prioritățile enunțate de președintele Klaus Iohannis în noua Strategie de Apărare și fiind cuprinsă într-o sferă mai amplă ce vizează dimensiunea educațională, de sănătate, socială și demografică. 

Ministerul pentru Societatea Informațională

Cea mai mare creştere, de 130%, revine Ministerului pentru Societatea Informaţională, care are alocate cu 240 de milioane de lei mai mult şi ajunge la un buget de 425,54 milioane lei, cu o pondere de 0,06% din PIB, de la 0,03%.

Ministerul Culturii

Ministerul Culturii va primi cu 171,3 milioane lei mai mult (+29%) şi va avea de la bugetul de stat circa 757,3 milioane lei, reprezentând 0,1%, în urcare de la 0,08% din PIB.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Executivul a alocat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale o sumă suplimentară de 143,4 milioane de lei (+2,8%), fondurile ajungând la 5,35 miliarde lei, însă ponderea în PIB scade de la 0,74% la 0,72%.

Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului

Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului este ultimul cu fonduri suplimentare, de 12,12 milioane lei (+2,3%), şi va primi anul viitor 539,34 milioane lei. Ponderea alocării în PIB stagnează la 0,07%.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

Pe de altă parte, cea mai mare tăiere va fi aplicată la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, de 3,8 miliarde lei (-10,3%), astfel că ministerul va avea alocate circa 33,17 miliarde lei, reprezentând 4,44% din PIB, în coborâre de la 5,25%.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Acesta este urmat în topul tăierilor faţă de execuţia preliminată 2015 de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu minus 1,42 miliarde lei (-20,7%), astfel că ajunge la un buget de aproape 5,44 miliarde lei, iar ponderea se reduce de la 0,97% la 0,73% din PIB, informează Agerpres. Astfel, bugetul MDRAP pentru 2016, mai mic cu 21,36% față de 2015.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va primi cu 1,33 miliarde lei mai puţin (-65,4%), respectiv 704,2 milioane lei, de la 2,04 miliarde lei, ponderea în PIB ajungând la 0,09%, de la 0,29%.

Ministerul Fondurilor Europene

Suma alocată Ministerului Fondurilor Europene se reduce cu 1,22 miliarde lei (-27,8%), la circa 3,18 miliarde lei, reprezentând 0,43% din PIB, în scădere de la 0,63%.

Ministerul Transporturilor

Guvernul a repartizat Ministerului Transporturilor cu 971,5 milioane lei mai puţin (-7,6%), respectiv 11,86 miliarde lei, astfel că ponderea se ajustează de la 1,82% la 1,59% din PIB.

Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri

Bugetul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri a scăzut cu 352,3 milioane lei (-63,3%), la 204,44 milioane lei, iar ponderea în PIB s-a ajustat de la 0,08% la 0,03%.

Ministerul Justiţiei

Ministerul Justiţiei primeşte de la buget 3,11 miliarde lei, în scădere cu 257 milioane lei (-7,6%), fondurile reprezentând 0,42% din PIB, faţă de 0,48%.

Ministerul Afacerilor Externe

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe va avea mai puţini bani alocaţi, cu 121,25 milioane lei (-14,3%), cu fonduri de la buget de 725,1 milioane lei şi o pondere de 0,1% în PIB, de la 0,12%. Astfel, bugetul MAE va fi mai mic cu 14,30% în anul 2016, potrivit Agerpres.

Ministerul Public

Cu cele mai mici ajustări la buget se regăseşte Ministerul Public, cu minus 108,5 milioane lei (-10,4%), primind alocări de 934,04 milioane lei. Acestea reprezintă 0,13% din PIB, în scădere de la 0,15%.

Ministerul pentru Consultarea Publică şi Dialog Civic

Ministerul pentru Consultarea Publică şi Dialog Civic va primi 9 milioane lei, potrivit proiectului de buget.

În top-ul instituțiile care vor avea un buget mai mare decât în anul precedent se numără camerele legislative – Camera Deputaților (+25.53%), Senatul (+17.66%), Administrația Prezidențială (39.66%), Serviciul Român de Informații (+20%) și Serviciul de Informații Externe (+7).

Astfel, bugetul propus pentru anul 2016 pentru Administrația Prezidențială este de 56.309.000 lei, în creștere față de cel de anul trecut cu 39,22%

Serviciul de Protecţie şi Pază va pierde, în 2016, aproximativ 3% din buget, potrivit proiectului iniţiat de guvern. Astfel, anul viitor, SPP va avea un buget de 163,8 milioane de lei, tăieri fiind aplicate la capitolul cheltuieli de personal şi la cel privind cheltuielile de capital, informează Gândul.info.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) va avea bugetul diminuat cel mai drastic, fiind înregistrată o scădere cu aproximativ 37%. Cu toate acestea, bugetul pentru 2016 este comparabil cu cel alocat iniţial în 2015, având în vedere că şi STS a beneficiat, în cursul anului, de rectificări pozitive. Astfel, în 2016, STS va avea un buget de 274 de milioane de lei, fiind reduse fondurile pentru bunuri şi servicii cu 22% şi la cheltuielile de capital, cu aproape 60%, mai precizează sursa citată.

Cheltuielile bugetare vor creşte anul viitor cu 6,7% (15,85 miliarde lei), la 252,03 miliarde lei, încadrate într-un deficit de 2,95% din PIB, fiind suplimentate cheltuielile cu sănătatea cu 13,5%, cele de investiţii cu 12% şi cheltuielile de educaţie cu 9,6%, potrivit proiectului de buget. 

De asemenea, cheltuielile bugetate iau în calcul majorarea salariilor cu 10% pentru categoriile de personal care n-au beneficiat de creşteri de salarii în cursul acestui an.

Cheltuielile de investiţii se majorează cu aproape 12%, de la 33,71 miliarde lei (cât reprezintă execuţia preliminată pe 2015) la circa 37,69 miliarde lei, ocupând 15% în totalul cheltuielilor. Ponderea investiţiilor în PIB se apreciază de la 4,8% la 5%, iar cea în totalul veniturilor de la 14,5% la 16,3%.

Din totalul acestora, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare cumulează circa 16,93 miliarde lei, în urcare uşoară de la 16,77 miliarde lei, însă ponderea în PIB se reduce de la 2,38% la 2,27%. Tototdată, cheltuielile de capital vor însuma 19,2 miliarde lei, cu 18,5% mai mari, iar ponderea lor în PIB se va majora de la 2,3% la 2,57%.

Alte transferuri de natura investiţiilor însumează anul viitor 1,02 miliarde lei din totalul cheltuielilor de investiţii, sumă de circa trei ori mai mare, ponderea avansând de la 0,05% din PIB la 0,14%. Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă vor fi de 532,8 milioane lei, în creştere cu 44%, iar ponderea va urca de la 0,05% la 0,07% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii prevăzute în buget se situează la 43,12 miliarde lei, reprezentând 17,1% din totalul cheltuielilor bugetare, în urcare cu 9,5%. Cheltuielile cu dobânzile vor avansa cu 13,8%, la 11,08 miliarde lei (4,4% din PIB), iar cele cu subvenţiile vor urca uşor, de la 6,29 miliarde lei la 6,45 miliarde lei (2,6% din PIB).

Executivul a prevăzut cheltuieli cu alte transferuri de 17,07 miliarde lei (6,8% din PIB), în scădere de la 19,36 miliarde lei.

.