Ford a dezvăluit miercuri în premieră noul Focus, mașina de familie de dimensiuni medii, cu un design nou expresiv și sisteme de propulsie electrificate și eficiente din punct de vedere al consumului de carburant, alături de conectivitate avansată și tehnologii de asistență a șoferului, concepute pentru a reda o experiență de utilizare mai facilă și plină de satisfacții, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

O nouă iterație a filosofiei Ford în ceea ce privește designul „centrat pe om”, aduce o mai mare încredere și îndrăzneală exteriorului Focus, cu o abordare distinctivă a variantelor Titanium și ST-Line. Fiecare primește elemente de stil unice care le accentuează personalitatea individuală, prin intermediul pachetelor X.

Noul Focus introduce următoarea generație a tehnologiei Ford SYNC 4 pentru un număr de clienți mai mare ca oricând, permițând navigarea conectată în cloud și controlul prin vocea conectată cu înțelegerea limbajului natural. SYNC 4 este susținut de un ecran central complet nou de 13,2 inch în format orizontal, cel mai mare din segment ², cu o interfață intuitivă concepută pentru a facilita navigarea într-o gamă cuprinzătoare de funcții de condus și confort. Tehnologia permite, de asemenea, actualizările wireless de software prin Ford Power-Up pentru a îmbunătăți funcționalitatea în timp.

Gama de propulsoare electrificate EcoBoost Hybrid cu tehnologie mild-Hybrid de 48 de volți, este potențată de noua transmisie automată Powershift cu șapte rapoarte pentru îmbunătățirea rafinamentului, eficiența consumului de carburant și plăcerea de a conduce

Potrivit sursei citate, clienții din România pot plasa precomenzi pentru noul Focus în rețeaua de dealeri Ford.

Prețul de pornire prin Programul Rabla Guvernamental 2021 pentru persoane fizice, este de 15.300 euro cu TVA inclus pentru versiunea Focus Connected 5 uși, 1.0 Benzina 100 CP, cutie manuală.

Primele mașini vor sosi în România în februarie 2022.

Pentru mai multe detalii puteți consulta aici anunțul integral al companiei.

Comisia pentru mediu din Parlamentul European solicită tuturor țărilor să pună în aplicare o redresare ecologică și să își mărească obiectivele climatice pentru 2030, în conformitate cu Acordul de la Paris, informează comunicatul oficial. 

Înaintea celei de-a 26-a Conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) a adoptat marți contribuția sa la COP26, cu 60 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 3 abțineri.

În rezoluția lor, deputații europeni își exprimă îngrijorarea că obiectivele anunțate la Paris în 2015 ar duce la o încălzire cu mult peste trei grade până în 2100, comparativ cu nivelurile preindustriale. Ei spun că UE trebuie să rămână un lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice și că Parlamentul European va depune eforturi pentru a se asigura că pachetul climatic al UE „Fitfor55” este pe deplin în conformitate cu Acordul de la Paris.

De asemenea, deputații europeni consideră că toate subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili ar trebui să fie eliminate treptat din UE până în 2025 și solicită tuturor celorlalte țări să ia măsuri similare.

Citiți și: Climă: UE și SUA au reușit să atragă sprijinul altor 24 de state pentru Angajamentul Global privind Metanul

Deputații europeni reamintesc faptul că biodiversitatea joacă un rol crucial pentru a permite oamenilor să combată și să se adapteze la încălzirea globală și subliniază că soluțiile bazate pe natură sunt soluții avantajoase pentru ambele părți, care implică protejarea, restaurarea și gestionarea durabilă a ecosistemelor

Potrivit acestora, toate națiunile G20 ar trebui să dea dovadă de leadership global și să se angajeze să atingă neutralitatea climatică până cel târziu în 2050. 

Mai mult, Parlamentul European consideră că țările dezvoltate trebuie să își respecte promisiunea de a strânge cel puțin 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare, crescând această sumă din 2025, când economiile emergente ar trebui să înceapă să contribuie și ele. Aceștia doresc să se asigure că toate țările în curs de dezvoltare pot participa la COP26, în pofida COVID-19.

Reamintim că în urma celui de-al doilea dialog la nivel înalt pe tema mediului și a climei, care a avut loc la 27 septembrie 2021, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, și vicepremierul Republicii Populare Chineze, Han Zheng, și-au reafirmat duminică angajamentul față de Acordul de la Paris și față de un rezultat pozitiv al reuniunii COP26 de la Glasgow.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a emis luni zece recomandări asupra modului în care guvernele pot maximiza beneficiile pentru sănătate ale combaterii schimbărilor climatice într-o varietate de domenii, evitându-se astfel cel mai grav impact sanitar al crizei de mediu, potrivit Agerpres. 

Înaintea celei de-a 26-a Conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, Scoţia, OMS a publicat raportul său special intitulat „Argumentul sanitar pentru acţiune climatică”.

Cele zece recomandări ale OMS evidenţiază nevoia urgentă şi numeroasele oportunităţi pentru guverne de a acorda prioritate sănătăţii şi echităţii în cadrul regimului climatic internaţional şi al agendei de dezvoltare durabilă. Mai presus de toate, OMS îndeamnă guvernele să se angajeze la o revenire sănătoasă şi ecologică în urma pandemiei de COVID-19.

„Pandemia COVID-19 a scos în evidenţă legăturile intime şi delicate dintre oameni, animale şi mediul nostru înconjurător. Aceleaşi alegeri nesustenabile care ne ucid planeta omoară oameni. OMS face apel la toate statele să se angajeze la acţiuni decisive în cadrul COP26 pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, nu doar pentru că este ceea ce trebuie făcut, ci pentru că este în interesul nostru”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. 

Raportul OMS este lansat în același timp cu o scrisoare deschisă, semnată de peste două treimi din forța de muncă din domeniul sănătății la nivel mondial – 300 de organizații care reprezintă cel puțin 45 de milioane de medici și profesioniști din domeniul sănătății din întreaga lume, prin care solicită liderilor naționali și delegațiilor țărilor participante la COP26 să intensifice acțiunile în domeniul climei.

Citiți și: În cadrul COP26, UE va face apel la toate țările implicate în Acordul de la Paris să prezinte obiective naționale ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice

Mai mult, raportul și scrisoarea deschisă vin în contextul în care fenomenele meteorologice extreme fără precedent și alte efecte climatice au un impact din ce în ce mai mare asupra vieții și sănătății oamenilor. Fenomenele meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente, precum valurile de căldură, furtunile și inundațiile, ucid mii de oameni și perturbă milioane de vieți, amenințând în același timp sistemele și facilitățile de asistență medicală atunci când acestea sunt cele mai necesare. 

„Arderea combustibililor fosili ne ucide. Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare la adresa sănătății cu care se confruntă omenirea. Deși nimeni nu este privat de efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, acestea sunt resimțite în mod disproporționat de cei mai vulnerabili și dezavantajați”, se arată în raportul OMS. 

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că COP26 reprezintă o oportunitate crucială pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris.

Aceasta presupune reducerea emisiilor pentru a limita creşterea temperaturii la 1,5 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială şi oferirea a 100 de miliarde de dolari americani în fiecare an ţărilor în curs de dezvoltare pentru acţiuni climatice şi susţinere financiară în vederea atenuării efectelor acestora şi adaptare, după cum a declarat luna trecută liderul ONU în cadrul unei reuniuni ministeriale de la Milano, Italia.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.