Connect with us

Bugetul UE

LIVE TEXT. Băsescu prezintă concluziile summitului european. Romania a obtinut 39,88 mld €, ” cea mai mare creştere procentuală”.”TVA-ul est eligibil”. Bugetul UE: 18 ore de negocieri, 960 de miliarde – ultima strigare

Published

on

Ovidiu Marincea, corespondenta speciala pentru caleaeuropeana.ro, de la Bruxelles.

consiliul european

UPDATE 19:35: Traian Băsescu face declaraţii:

Despre Mali: Preşedintele Franţei a facut o informare despre evolutiile din Mali, estimarea este ca operatiunile ilitare se vor incheia in urm 30 de zile dupa care fortele se vor transforma in forte de mentinere a pacii

-Romania a aprobat deplasarea in Mali a 10  militari, isntructori si ofiteri de stat majori, l-am informat pe preşedintele Hollande.

Despre Siria: se face apel la gasirea unui apel la solutii negociate. Consiliul constată lipsa de legitimitate a actualului preşedintelui sirian.

-Ne mentinem un aparat consular suficient, deoarece mai sunt inca multi romani care locuiesc acolo.

traian basescuBuget UE:

– Ma voi fixa strict pe cifrele, pe facilitatile care intereseaza Romania, inclusiv acelea in care a fost tratata ca o exceptie

-Prima si cea mai importanta realitate: Romania a obtinut cea mai mare crestere procentuala a bugetului

– Crestere bugetului 2014-2020 fata de bugetul anterior este de 18%

– Una dintre cele mai importante facilitati: TVA este eligibil. Pe fondurile de coeziune, TVA-ul este deductibil, ceea ce este o facilitate extraordinara. Aceasta deductibilitatea va aduce in exercitiul 2014-2020, aprox 2 mld euro (cifre calculate de MIn de Finante)

-S-a finalizat si negocierea pe rate de cofinantare la fondurile de coeziune:  85% din partea UE, ceea ce slabeste rpesiune pe bugetul de stat

– Prefinantarea, initial propusa a fi 2%, s-a acceptat a fi 3% din val proiectelor pt toate stetele in general, si 4% pt statele care in 2010 s-au aflat intr-un acord de asistenta financiara cu UE

-Prefinantarea pt dezvoltare rurala, este tot 4%.

– Am obtinut posibilitatea sa facem transfer intre pilonul I dezvoltare rurala si pilonul II plati directe, pana la 25% din duantumul alocarii pe exercitiul bugetar. Va  fi o resopnsabilitate deosebita a Guvernului.

– Pentru exercitiul 2014-2020, banii trebuie cheltuiti in n+3 ani, e o abordare lansata de noi care s-a rasfrant pt toate statele membre. Pt o tara cum e Romania acum e extrem de important, diminueaza la maxim riscul de neutilizare a banilor alocati de UE. (art 87, paragaraf 1). Banii pot fi cheltuiti pana in 2013

– A fost o negociere destul de serioasa (…)  in a convinge sa ni se dea o sansa sa nu pierdem din banii pe 2007-2013

– Încercam sa maximizam sansele de a folosi toti banii din exercitiul bugetar 2007-2013

– Va pot spune ca a fost un efort extraordinar pentru acest paragraf 2 din art 87. Ne-am orientat inca din luna noiembrie, vizează bunavointa contributorilor neţi.

– Pentru comparatie, bugetul UE petru periaoda 2007-2013 a fost de 994 mld. pentru 2014-2020 este de 960 mld. Este pt prima data in istoria UE cand bugetul scade, si este o scadere importanta. In aceste conditii, faptul ca romaia reuseste o cresetre cu 18% este un lucru bun

Pe capitole, comparat:

Politica de coeziune: fata de 2007-2013 avem o crestere de 10 %, un plus de 2 mld

Politica Agricola Comuna: 2007-2013- 13,828 mld, iar pt 2014-2020 este 17.516,9 mld, deci crestere de 3,7 mld euro. La dezvoltare regionala: am avut 8,2 miliarde si acum avem 7,1 mld euro, deci o diminuare de 1 mld euro A fost pentru noi f important sa obtinem dreptul de a misca 25% dintre cele doua bugete, in functie de decizia bugetului

– Avem in programul de comabtere a somajului in randul tineretului: Romania are o rata mica de somaj, fata de alte tari precu Spania, Grecia şa. S-a constata ca cei mai afectati de somaj sunt tinerii. Alocarea noastra este de numai 125 milione euro pt masuri de diminiare a somajului in randul tinerilor, este o suma cu care putem face fata. De altfel , au mai fost alocati 420 mil euro in cei 7 ani pt populatia dezavantajata din mediul rural.

– In total, coeziune, PAC, combaterea somajului in randul tinerilor si combaterea saraciei inseamna un buget de 39 887 700 euro. Aceasta este alocarea noastra de tara, dar Romania mai are posibilitatea sa acceseze fonduri de saracie, de urgenta, programe, bani pt proiecte europene, deci sunt si alte programe, dar care nu sunt gestionate de Guvernul Romaniei.

-Impactul minimal pe care il poate avea art 87 paragraf 2, care este dedicat noua si Slovaciei: In acest an, de exemplu, ar trebui sa utilizam la coeziune pt a nu avea dezanagajari 6,536 mld euro. Orice suma sub aceasta valoare care nu este facturata pana la 31.12 se dezangajeaza. Anul acesta am avut o dezanagajare de aprox. 190 mil euro

– Pe Transporturi, riscul de dezangajare este foarte mare. Art 87 (2) da si Comisiei latitudinea sa faca ceva pt a diminua riscul de dezangajare

– Avand in vedere stadiul facturarii si stadiul programelor acum, in 2013, este f greu ca nu am avea dezangajari consistente.

Am mai avuto discutie cu dl preşedinte Barroso si o sa am rugamintea ca si premierul si Guvernul sa tina cont: preşedintele s-a oferit sa transfere de la CE un nr suficient de mare de oameni care sa lucreze in structurile de absorbtie a fondurilor europene (…) pt limitarea sau diminuarea dezangajarilor.

-Sunt pareri si pareri, dl ministru Orban spunea ca Romania nu va putea sa ajunga un grad de absorbtie pe coeziune de 40-50%, dl Teodorovici este mult mai optimist, dar trebuie sa luam toate masurile (…) si sa miscam rapid fondurile si sa nu ne mai jucam de-a orgoliile, ca stim noi ce avem de facut. Iata ca nu stim! Vedem dificultatile in care se afla programele

-Mai e o intreaga procedura, spre exemplu: daca nu s-ar modifica regulamentele sa obtinem n+3, nu doar ca se merge pe dezangajarile care sunt eminente, o alta mare problema este sf perioadei. Conform acelorasi reglemetari ale UE, lucrarile care sunt in executie, isi pierd finantarea europeana in stadiul in care se afla si Guvernul trebuie sa finanteze singuri. In functie de stadiul de executie, diferenta trebuia platita pana la 100% din bugetul de stat cu obligatia de a continua lucrarea, nu sa o abandonezi.

-Imi permit sa mai adaug 4 mld la cele 40 care ne vin prin repartitie la bugetul alocat Romaniei pt exercitiul financiar urmator

–  Dina cest moment se intra la negocieri intre Parlament si Consiliu

-Inteleg dezamagirea preşedintelui Barroso si sunt solidar cu el, voia un buget mai ambitios, dar nu s-a putut. Cea mai mare parte a tarilor au pierdut fata de 2007-2013 si au fost pierderi mari pe coeziune

– Toate statele au avut pierderi de peste 15% la dezvoltare rurala iar a noastra e de 12%. Dezv rurala poate fi completata cu proiectele de la dezvoltare regionala unde alocarea este mai mare decat in exercitiul anul.

-Marii contributori nu sutn fericiti ca avem un buget mai mic decat cel din 2007-2013.

– Eu cred ca Romania a obtinut maxim din ce putea obtine. (…) Eu personal, sunt multumit. Cred ca ne-am facut datoria, si eu si cei ce ne-au insotit.

Despre discutiile cu premierul Ungariei: Stiu ca e un spectacol acasa pe tema asta, si v-as spune in avion.

-Acestea sunt cifrele generale si se discuta in Consiliu si in Parlament.

Despre declaratia comuna a PE privind faptul ca nu sunt de acord cu rezultatul negocierilor: Cel mai mare dezastru pentru Romania ar fi sa nu avem buget. Nu ai putea sa proiectezi chiar o investitie pt ca nu stii ce se negociaza in anul urmator, negocierea din an in an ar fi dezastrul cel mai mare. Rugamintea mea este la parlamentarii romani sa voteze acest buget.

UPDATE 18: 00 :  In cateva minute, presedintele Traian Basescu va explica influenta reducerii bugetului UE asupra Romaniei.

Asa cum a explicat acesta inca de la plecarea din Bucuresti, Romania a obtinut cu 6 miliarde euro in plus, din informatiile avute la acest moment.

Astfel, dupa 25 de ore de negocieri, Romania a obtinut o alocare nationala de 39,5 miliarde de euro. Presedintele va explica in ce mod a fost afecata Romania de reducerile bugetare pe anumite segmente.

UPDATE: 17:45: Varianta finală a bugetului Uniunii: 960 de miliarde de euro. Din cele 30 de miliarde ce trebuiau scazute, liderii europeni au taiat doar 13. 

„Aşteptarea a meritat”, a postat Herman van Rompuy, pe contul de twitter.

UPDATE 17:20:  Preşedintele Traian Băsescu va susţine o declaraţie de presă, în jurul orei 18.00, în care va prezenta concluziile Consiliului European. După o negociere ce s-a întins pe parcursul a două zile, liderii europeni sunt aproape de a ajunge la un consesns în privinţa bugetului UE din perioada 2014-2020.

După aproape o zi şi-o noapte de negocieri, liderii europeni au ajuns la o înţelegere. Uniunea Europeană va avea un buget de 960 de miliarde de euro, pe următorii 7 ani, cu 40 de miliarde mai puţin faţă de actualul buget de 1.000 de miliarde de euro.

De unde s-au tăiat banii:

  1. Bugetul pentru agricultură a fost redus de la 421 de miliarde la 373 de miliarde de euro.
  2. Fondurile de coeziune, al doilea cel mai consistent segment al bugetului, va fi redus de la 355 de miliarde de euro la 325 de miliarde. Dacă lucrurile vor rămâne neschimbate, pentru că liderii europeni nu au semnat încă acordul, bugetul UE va fi redus pentru prima oară în istoria sa de 56 de ani. Singura componentă care primeşte mai mulţi bani este creşterea competitivităţii care creşte de la 91 de miliarde de euro la 126 de miliarde.

De asemenea, instituţiile europene îşi vor reduce personalul cu 5% în cadrul financiar multianual viitor. Bugetarii UE care îşi păstrează joburile vor trebui să muncească mai mult pentru aceleaşi salarii până în 2020. Pensiile şi salariile vor rămâne îngheţate cel puţin în următorii doi ani.

Romania, Bulgaria si Cehia sint nemultumite de modul in care sint calculate fondurile de coeziune, scrie EUobserver, iar van Rompuy va incerca sa modifice actualul draft pentru a le multumi, a declarat un reprezentant al unui stat membru. Draftul propus de van Rompuy pastreaza (art. 45 si 46) prevederile care nu conveneau Romaniei din precedenta propunere (aceleasi articole, 43 si 44), care leaga indirect alocarile din bugetul 2014-2020 de performantele economice slabe dinaintea aderarii Romaniei la UE (pina in 2007).

De asemenea, Romania nu a fost prinsa cu nici o regiune in cadrul alocarilor de sume pentru sprijinirea unor regiuni mai putin dezvoltate, cum este cazul Cehiei, Slovaciei.

Ambele tabere, atât avocaţii austerităţii, cât şi cei care susţin că statele sărace au nevoie de mai mult sprijin financiar prin fonduri structurale, se pot folosi de România ca argument şi exemplu în dezbatere.

În urmă cu mai bine de un an, statele net-contributoare la bugetul Uniunii – printre care Marea Britanie, Franţa şi Olanda – aduceau pentru prima dată în discuţie posibilitatea ca fondurile structurale alocate în următorul cadru bugetar să ţină cont de rata de absorbţie, iar statele care nu s-au arătat interesate de banii europeni să primească din start sume mai mici.

Se vorbea chiar despre redirecţionarea fondurilor către state cu rate ridicate de absorbţie.

Propunerea nu a fost eliminată, însă cel mai probabil că nu se va materializa prin reducerea fondurilor de coeziune, ci prin reducerea sumelor alocate drept subvenţii agricole.

Marea Britanie şi grupul nordicilor cer această măsură, în timp ce Franţa şi Polonia, printre principalii beneficiari ai ajutoarelor directe pentru fermieri, o resping.

România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state comunitare în funcţie de rata reală de atragere a banilor europeni.

La 31 ianuarie, suma efectivă rambursată de Bruxelles pentru proiecte pe fonduri europene se ridica la puţin peste 2,2 miliarde de euro. Bulgaria, statul cu care România s-a „bătut” pentru acest ultim loc, ne-a depăşit încă din 2010.

În ciuda acestui eşec, România era, la începutul anului trecut, un beneficiar net al bugetului UE.

În primii cinci ani de apartenenţă la UE, statul a primit cu 5,7 miliarde de euro mai mult decât a vărsat în vistieria Bruxelles-ului, declara Leonard Orban, pe atunci ministru al Afacerilor Europene.

Bugetul UE

Acord istoric între Consiliul UE și Parlamentul European: România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul de 1.824 de miliarde de euro al UE

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Citiți și Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate la 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.

Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018).

Potrivit Consiliului, pachetul politic convenit cu Parlamentul include o consolidare direcționată a programelor UE, inclusiv Horizon Europe, EU4Health și Erasmus +, cu 15 miliarde EUR prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde EUR) și realocări (2,5 miliarde EUR) în cursul următoarei perioade financiare, respectând totodată plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie.

Într-un comunicat separat, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a subliniat că Parlamentul European a obținut o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Mai mult, negociatorii PE și ai Consiliului au ajuns și la o înțelegere privind resursele proprii ale UE, acestea urmând să crească la 35 de miliarde de euro, fiind vorba de un nou sistem de taxare a marilor poluatori și a giganților IT.

Continue Reading

Bugetul UE

Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.

În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.

Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.

Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.

Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.

Continue Reading

Bugetul UE

Proasta afacere a bugetului UE și consecințele sale politice

Published

on

de Dan Cărbunaru

Tratat ca o afacere, bugetul UE, alimentat generos de țările bogate din Nordul și Vestul Europei, a ajuns iar motiv de dispută între politicieni. Refuzul unora de a plăti mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de britanici –  al doilea contributor după germani, generează nemulțumirea celor care se văd cu perspectiva recuperării decalajelor de dezvoltare tot mai îndepărtată. 

Discuția despre bani devine tot mai politică. Și cu cât devine mai politică, ea riscă să contureze o dispută între europenii cu bani mai mulți și cei mai puțin bogați. Realizăm, astfel, pe dosarul bugetului multi-anual, că nu suntem toți la fel. Că afacerea de 923 de miliarde de euro, generată pe piața unică din cei 123 de miliarde de euro depuși de toate statele membre anual, nu e suficient de bine digerată nici măcar de beneficiari. Care, întâmplător sau nu, se regăsesc integral pe lista celor 27 de state membre. Pentru că, așa cum publicam zilele trecute, analizele Comisiei Europene arată că nimeni nu pierde pe Piața Unică. Pentru fiecare euro vărsat de un stat la bugetul UE în economie apar alți 8. Cu cât dai mai mult, cu atât se întorc mai mulți.

Dacă nu banii, așadar, sunt problema, înseamnă că discuția se așază în zona politică. În fața electoratelor din țările bogate. Acolo unde beneficiile Pieței Unice fie nu se mai simt la fel, fie există alte dorințe. 

Unii par a se fi săturat nu doar de contribuțiile la bugetul UE, dar și de libera circulație a muncitorilor din Est, și de regulile internaționale care protejează refugiații din afara UE, și de protecția americană, și de parteneriatul transatlantic. Alții s-au săturat să se simtă tratați  ca piață de desfacere, sursă de medici și ingineri, resurse naturale. 

Cu cât dezbaterea din Consiliul European se adâncește, iar eșecul din această sătămână arată că negocierile sunt departe de final, cu atât pe masa lungă a celor peste 450 de milioane de europeni, reprezentați de 27 de șefi de state și de guverne, președinte de Comisie, Parlament și de Consiliu vor fi așezate mai degrabă argumentele care ne despart decât cele care ne unesc. Neobișnuiți cu chestiuni tehnice, europenii bogați se vor simți agresați de insistența cu care săracii le cer bani, în timp ce săracii resimt umilitor tăierile din bugetul UE.

Primul buget negociat fără britanici, plecați din UE după jumătate de secol, lasă liderii rămași fără vinovatul de serviciu, după ce Cameron era cel care bloca un acord privind precedentul buget cu câteva zile înainte de începerea noului cadru financiar. Ce fel de unitate și ce fel de spirit de coeziune mai arată liderii noștri azi? Ce ar spune părinții fondatori ai UE, cei pe care românii i-au descoperit mai târziu, pentru că la vremea aceea URSS avea alte modele de comunicat în această parte a Europei? 

Presiunea politică este azi mai mare decât presiunea bugetară. Fără solidaritate reală, europenii se pregătesc de dezintegrare mult mai dramatică decât premiera generată de britanici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.3 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO3 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO6 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

SĂNĂTATE10 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

U.E.11 hours ago

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

U.E.11 hours ago

Franța și Germania, în coordonare cu un grup de state din UE, l-au nominalizat pe actualul șef al OMS pentru un al doilea mandat

RUSIA11 hours ago

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

POLITICĂ11 hours ago

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

ONU2 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI7 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA7 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending