Ovidiu Marincea, corespondenta speciala pentru caleaeuropeana.ro, de la Bruxelles.

UPDATE 19:35: Traian Băsescu face declaraţii:

– Despre Mali: Preşedintele Franţei a facut o informare despre evolutiile din Mali, estimarea este ca operatiunile ilitare se vor incheia in urm 30 de zile dupa care fortele se vor transforma in forte de mentinere a pacii

-Romania a aprobat deplasarea in Mali a 10  militari, isntructori si ofiteri de stat majori, l-am informat pe preşedintele Hollande.

– Despre Siria: se face apel la gasirea unui apel la solutii negociate. Consiliul constată lipsa de legitimitate a actualului preşedintelui sirian.

-Ne mentinem un aparat consular suficient, deoarece mai sunt inca multi romani care locuiesc acolo.

Buget UE:

– Ma voi fixa strict pe cifrele, pe facilitatile care intereseaza Romania, inclusiv acelea in care a fost tratata ca o exceptie

-Prima si cea mai importanta realitate: Romania a obtinut cea mai mare crestere procentuala a bugetului

– Crestere bugetului 2014-2020 fata de bugetul anterior este de 18%

– Una dintre cele mai importante facilitati: TVA este eligibil. Pe fondurile de coeziune, TVA-ul este deductibil, ceea ce este o facilitate extraordinara. Aceasta deductibilitatea va aduce in exercitiul 2014-2020, aprox 2 mld euro (cifre calculate de MIn de Finante)

-S-a finalizat si negocierea pe rate de cofinantare la fondurile de coeziune:  85% din partea UE, ceea ce slabeste rpesiune pe bugetul de stat

– Prefinantarea, initial propusa a fi 2%, s-a acceptat a fi 3% din val proiectelor pt toate stetele in general, si 4% pt statele care in 2010 s-au aflat intr-un acord de asistenta financiara cu UE

-Prefinantarea pt dezvoltare rurala, este tot 4%.

– Am obtinut posibilitatea sa facem transfer intre pilonul I dezvoltare rurala si pilonul II plati directe, pana la 25% din duantumul alocarii pe exercitiul bugetar. Va  fi o resopnsabilitate deosebita a Guvernului.

– Pentru exercitiul 2014-2020, banii trebuie cheltuiti in n+3 ani, e o abordare lansata de noi care s-a rasfrant pt toate statele membre. Pt o tara cum e Romania acum e extrem de important, diminueaza la maxim riscul de neutilizare a banilor alocati de UE. (art 87, paragaraf 1). Banii pot fi cheltuiti pana in 2013

– A fost o negociere destul de serioasa (…)  in a convinge sa ni se dea o sansa sa nu pierdem din banii pe 2007-2013

– Încercam sa maximizam sansele de a folosi toti banii din exercitiul bugetar 2007-2013

– Va pot spune ca a fost un efort extraordinar pentru acest paragraf 2 din art 87. Ne-am orientat inca din luna noiembrie, vizează bunavointa contributorilor neţi.

– Pentru comparatie, bugetul UE petru periaoda 2007-2013 a fost de 994 mld. pentru 2014-2020 este de 960 mld. Este pt prima data in istoria UE cand bugetul scade, si este o scadere importanta. In aceste conditii, faptul ca romaia reuseste o cresetre cu 18% este un lucru bun

–Pe capitole, comparat:

Politica de coeziune: fata de 2007-2013 avem o crestere de 10 %, un plus de 2 mld

–Politica Agricola Comuna: 2007-2013- 13,828 mld, iar pt 2014-2020 este 17.516,9 mld, deci crestere de 3,7 mld euro. La dezvoltare regionala: am avut 8,2 miliarde si acum avem 7,1 mld euro, deci o diminuare de 1 mld euro A fost pentru noi f important sa obtinem dreptul de a misca 25% dintre cele doua bugete, in functie de decizia bugetului

– Avem in programul de comabtere a somajului in randul tineretului: Romania are o rata mica de somaj, fata de alte tari precu Spania, Grecia şa. S-a constata ca cei mai afectati de somaj sunt tinerii. Alocarea noastra este de numai 125 milione euro pt masuri de diminiare a somajului in randul tinerilor, este o suma cu care putem face fata. De altfel , au mai fost alocati 420 mil euro in cei 7 ani pt populatia dezavantajata din mediul rural.

– In total, coeziune, PAC, combaterea somajului in randul tinerilor si combaterea saraciei inseamna un buget de 39 887 700 euro. Aceasta este alocarea noastra de tara, dar Romania mai are posibilitatea sa acceseze fonduri de saracie, de urgenta, programe, bani pt proiecte europene, deci sunt si alte programe, dar care nu sunt gestionate de Guvernul Romaniei.

-Impactul minimal pe care il poate avea art 87 paragraf 2, care este dedicat noua si Slovaciei: In acest an, de exemplu, ar trebui sa utilizam la coeziune pt a nu avea dezanagajari 6,536 mld euro. Orice suma sub aceasta valoare care nu este facturata pana la 31.12 se dezangajeaza. Anul acesta am avut o dezanagajare de aprox. 190 mil euro

– Pe Transporturi, riscul de dezangajare este foarte mare. Art 87 (2) da si Comisiei latitudinea sa faca ceva pt a diminua riscul de dezangajare

– Avand in vedere stadiul facturarii si stadiul programelor acum, in 2013, este f greu ca nu am avea dezangajari consistente.

– Am mai avuto discutie cu dl preşedinte Barroso si o sa am rugamintea ca si premierul si Guvernul sa tina cont: preşedintele s-a oferit sa transfere de la CE un nr suficient de mare de oameni care sa lucreze in structurile de absorbtie a fondurilor europene (…) pt limitarea sau diminuarea dezangajarilor.

-Sunt pareri si pareri, dl ministru Orban spunea ca Romania nu va putea sa ajunga un grad de absorbtie pe coeziune de 40-50%, dl Teodorovici este mult mai optimist, dar trebuie sa luam toate masurile (…) si sa miscam rapid fondurile si sa nu ne mai jucam de-a orgoliile, ca stim noi ce avem de facut. Iata ca nu stim! Vedem dificultatile in care se afla programele

-Mai e o intreaga procedura, spre exemplu: daca nu s-ar modifica regulamentele sa obtinem n+3, nu doar ca se merge pe dezangajarile care sunt eminente, o alta mare problema este sf perioadei. Conform acelorasi reglemetari ale UE, lucrarile care sunt in executie, isi pierd finantarea europeana in stadiul in care se afla si Guvernul trebuie sa finanteze singuri. In functie de stadiul de executie, diferenta trebuia platita pana la 100% din bugetul de stat cu obligatia de a continua lucrarea, nu sa o abandonezi.

-Imi permit sa mai adaug 4 mld la cele 40 care ne vin prin repartitie la bugetul alocat Romaniei pt exercitiul financiar urmator

–  Dina cest moment se intra la negocieri intre Parlament si Consiliu

-Inteleg dezamagirea preşedintelui Barroso si sunt solidar cu el, voia un buget mai ambitios, dar nu s-a putut. Cea mai mare parte a tarilor au pierdut fata de 2007-2013 si au fost pierderi mari pe coeziune

– Toate statele au avut pierderi de peste 15% la dezvoltare rurala iar a noastra e de 12%. Dezv rurala poate fi completata cu proiectele de la dezvoltare regionala unde alocarea este mai mare decat in exercitiul anul.

-Marii contributori nu sutn fericiti ca avem un buget mai mic decat cel din 2007-2013.

– Eu cred ca Romania a obtinut maxim din ce putea obtine. (…) Eu personal, sunt multumit. Cred ca ne-am facut datoria, si eu si cei ce ne-au insotit.

– Despre discutiile cu premierul Ungariei: Stiu ca e un spectacol acasa pe tema asta, si v-as spune in avion.

-Acestea sunt cifrele generale si se discuta in Consiliu si in Parlament.

– Despre declaratia comuna a PE privind faptul ca nu sunt de acord cu rezultatul negocierilor: Cel mai mare dezastru pentru Romania ar fi sa nu avem buget. Nu ai putea sa proiectezi chiar o investitie pt ca nu stii ce se negociaza in anul urmator, negocierea din an in an ar fi dezastrul cel mai mare. Rugamintea mea este la parlamentarii romani sa voteze acest buget.

–

UPDATE 18: 00 :  In cateva minute, presedintele Traian Basescu va explica influenta reducerii bugetului UE asupra Romaniei.

UPDATE: 17:45: Varianta finală a bugetului Uniunii: 960 de miliarde de euro. Din cele 30 de miliarde ce trebuiau scazute, liderii europeni au taiat doar 13. 

„Aşteptarea a meritat”, a postat Herman van Rompuy, pe contul de twitter.

UPDATE 17:20:  Preşedintele Traian Băsescu va susţine o declaraţie de presă, în jurul orei 18.00, în care va prezenta concluziile Consiliului European. După o negociere ce s-a întins pe parcursul a două zile, liderii europeni sunt aproape de a ajunge la un consesns în privinţa bugetului UE din perioada 2014-2020.

După aproape o zi şi-o noapte de negocieri, liderii europeni au ajuns la o înţelegere. Uniunea Europeană va avea un buget de 960 de miliarde de euro, pe următorii 7 ani, cu 40 de miliarde mai puţin faţă de actualul buget de 1.000 de miliarde de euro.

De unde s-au tăiat banii:

1. Bugetul pentru agricultură a fost redus de la 421 de miliarde la 373 de miliarde de euro.
2. Fondurile de coeziune, al doilea cel mai consistent segment al bugetului, va fi redus de la 355 de miliarde de euro la 325 de miliarde. Dacă lucrurile vor rămâne neschimbate, pentru că liderii europeni nu au semnat încă acordul, bugetul UE va fi redus pentru prima oară în istoria sa de 56 de ani. Singura componentă care primeşte mai mulţi bani este creşterea competitivităţii care creşte de la 91 de miliarde de euro la 126 de miliarde.

De asemenea, instituţiile europene îşi vor reduce personalul cu 5% în cadrul financiar multianual viitor. Bugetarii UE care îşi păstrează joburile vor trebui să muncească mai mult pentru aceleaşi salarii până în 2020. Pensiile şi salariile vor rămâne îngheţate cel puţin în următorii doi ani.

Romania, Bulgaria si Cehia sint nemultumite de modul in care sint calculate fondurile de coeziune, scrie EUobserver, iar van Rompuy va incerca sa modifice actualul draft pentru a le multumi, a declarat un reprezentant al unui stat membru. Draftul propus de van Rompuy pastreaza (art. 45 si 46) prevederile care nu conveneau Romaniei din precedenta propunere (aceleasi articole, 43 si 44), care leaga indirect alocarile din bugetul 2014-2020 de performantele economice slabe dinaintea aderarii Romaniei la UE (pina in 2007).

De asemenea, Romania nu a fost prinsa cu nici o regiune in cadrul alocarilor de sume pentru sprijinirea unor regiuni mai putin dezvoltate, cum este cazul Cehiei, Slovaciei.

Ambele tabere, atât avocaţii austerităţii, cât şi cei care susţin că statele sărace au nevoie de mai mult sprijin financiar prin fonduri structurale, se pot folosi de România ca argument şi exemplu în dezbatere.

În urmă cu mai bine de un an, statele net-contributoare la bugetul Uniunii – printre care Marea Britanie, Franţa şi Olanda – aduceau pentru prima dată în discuţie posibilitatea ca fondurile structurale alocate în următorul cadru bugetar să ţină cont de rata de absorbţie, iar statele care nu s-au arătat interesate de banii europeni să primească din start sume mai mici.

Se vorbea chiar despre redirecţionarea fondurilor către state cu rate ridicate de absorbţie.

Propunerea nu a fost eliminată, însă cel mai probabil că nu se va materializa prin reducerea fondurilor de coeziune, ci prin reducerea sumelor alocate drept subvenţii agricole.

Marea Britanie şi grupul nordicilor cer această măsură, în timp ce Franţa şi Polonia, printre principalii beneficiari ai ajutoarelor directe pentru fermieri, o resping.

România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state comunitare în funcţie de rata reală de atragere a banilor europeni.

La 31 ianuarie, suma efectivă rambursată de Bruxelles pentru proiecte pe fonduri europene se ridica la puţin peste 2,2 miliarde de euro. Bulgaria, statul cu care România s-a „bătut” pentru acest ultim loc, ne-a depăşit încă din 2010.

În ciuda acestui eşec, România era, la începutul anului trecut, un beneficiar net al bugetului UE.

În primii cinci ani de apartenenţă la UE, statul a primit cu 5,7 miliarde de euro mai mult decât a vărsat în vistieria Bruxelles-ului, declara Leonard Orban, pe atunci ministru al Afacerilor Europene.