Connect with us

Bugetul UE

Milioane de europeni, condamnati la moarte prin infometare? UE reduce cu 40 la suta ajutoarele alimentare. Peste 3 milioane de romani afectati

Published

on

saracie_2Peste 40 milioane de europeni vor fi afectați de reducerile bugetare riscând să sufere de foame. Potrivit unui reportaj difuzat pe site-ul PE, preluat de caleaeuropeana.ro, 4 din 5 persoane ar putea ajunge în situația de a suferi de foame după ce reducerile aplicate fondurilor UE pentru hrănirea celor foarte nevoiași au afectat substanțial acecesul acestora la servicii alimentare.

Statisticile arată că 19 milioane dintre cele 43 de milioane de europeni afectați de malnutriție beneficiau de ajutor alimentar. Acest ajutor, care provenea din excesul producției agricole a statelor membre, a fost susținut de către Comisie care a alocat 500 mil euro.

Noile prevederi bugetare reduc cu 40% acastă sumă pentru următorii 7 ani, asta în condițiile în care la nivelul UE 25 milioane de copii trăiesc sub spectrul sărăciei pe fondul crizei care a început în 2008.

„De ce sa nu ii deranjam pe bogati?”

La Charleroi, spre exemplu, în fiecare zi, 300 până la 500 persoane beneficiază zilnic de ajutor alimentar, cu 10% mai mulți decât înainte de criză. Doar 1 din 5 nevoiași vor mai avea acces la astfel de servicii, după noul buget.

”Este inacceptabil!”, declară deputatul Marc Tarabella, membru al grupului progresiv Alianța Social Democraților.

”De ce să nu îi deranjăm pe bogați? În loc să se ia de la noi care ne aflăm pe treapta cea mai de jos?” se întreabă unii dintre beneficiarii programului.

Responsabilitatea finanțării acestui  program a fost mutată în sarcina fondurilor social-europene, la rîndul lor, diminuate, prin noul pachet financiar. ”Dacă nu putem crește bugetul, măcar să facă anumite ajustări, cere eurodeputatul PPE”, Csaba Ory.”Avem nevoie de dezbateri serioase.”, este de părere acesta.

 

”Un euro pe an?! E ridicol!”

La rândul lor, organizațiile care furnizează spijin alimentar, sunt speriate de perspectiva diminuării fondurilor: ”Este șocant pentru că vorbim, practic, de 1 euro pe an pentru fiecare european” a declarat Hubert Cervaes, de la societatea Sf Societatea St Vincent de Paul. ”Un euro pe an?! E ridicol!”

Peste 3 milioane de romani primesc ajutoare alimentare

Valoarea totala a programului de ajutor pe 2013 al Uniunii Europene se ridica la 500 milioane euro. Alimentele constau din zahar si faina, de acestea beneficiind aproximativ 18 milioane de persoane din 19 state membre UE, printre care și România.

3,2 milioane de români primesc, pentru anul 2013, ajutoare alimentare pentru defavorizati in valoare de aproximativ 56 milioane euro.

Suma alocata pentru 2013 a fost distribuita, potrivit Ziare.com, astfel: Belgia – 12.020.447 euro, Bulgaria – 19.093.054 euro, Republica Ceha – 183.869 euro, Estonia – 2.421.256 euro, Irlanda – 2.597.813 euro, Grecia – 22.017.677 euro, Spania- 85.618.342 euro, Franta – 71.367.188 euro, Italia- 98.269.857 euro, Letonia – 5.208.791 euro, Lituania – 7.866.396 euro, Luxemburg – 171.704 euro, Ungaria – 13.951.019 euro, Malta – 548.475 euro, Polonia – 76.924.105 euro, Portugalia – 19.517.541 euro, Romania – 55.880.716 euro, Slovenia – 2.588.445 euro si Finlanda – 3.753.305 euro.

România se afla pe locul al doilea din Uniunea Europeană, în topul celor mai sărace țări, potrivit unui Eurobarometru publicat în luna decembrie 2012.

 

Victor Boștinaru: este un pericol mortal pentru UE. Zecile de milioane de săraci reprezintă echivalentul populației unei țări de mărimea României

”Este o slăbiciune fatală a noului buget care , în fapt, lovește, în cei cae au cea mai mare nevoie în sprijin pe timp de criză, a declarant, pentru caleaeuropeana.ro, europarlamentarul PSF Victor Bostinaru. Pentru acești oameni săraci, implicarea UE prin aceste fonduri era o manieră direct de ajutor. Propunerea Consiliului arată cât de periculoasă este filosofia austerității cu orice preț. Dacă cei mai săraci devin țintă, înseamnă că modelul social-european a murit. Numărul săracilor nu a crescut doar în România și Bulgaria, ci și în țările bogate. Când reduce la jumătate bugetul alocat lor, nu doar numărul beneficiarilor, ci și valoarea ajutoarelor vor scădea. Perspectivele unei creșteri economice modeste la nivel European îi condamnă pe acești oameni la sărăcie cronică și malnutriție. Zecile de milioane de săraci reprezintă echivalentul populației unei țări de mărimea României, iar asta arată de ce, astăzi, Europa ar trebui să-și regăsească cu adevărat modelul său inițial, să revină la sursele modelului social-european.

Nimeni nu trebuie să stea la periferia societății. Răspunsul Consilului este că voi, un număr de milioane de cetățeni de europeni veți fi condamnați la moarte prin înfometare. Și în aceste condiții, noi vrem ca cetățenii europeni,  în 2014, să voteze pentru UE.  Care e rațiunea? Evoluția societății italiene, numărul votanților antisistem reprezintă un model care s-ar putea multiplica în 2014. Este asta o soluție? Sau este un pericol mortal pentru UE?  Același lucru este valabil și pentru ajutoarele promise și încă neidentificate pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor (doar 3 mld euro și alte 3 care s-ar putea adăuga,  dar fără o perspectivă concretă).

2013 a fost declarat anul cetățeniei europene și este de-a dreptul cinic și instigator la adresa opiniei publice. Consiliul declară că milioane de oameni au șanse să moară de foame pentru că cineva a decis că nu le pasă. Așa cum nepăsându-i de tinerii șomeri, inclusiv cei cu pregătire, UE condamnă la dispariția elitelor profesionale. E o lovitură dată șansei noastre de relansare în competiția globală, cu standarde ridicate, eventual de urmat și de alte regiuni”, a mai spus Victor Bostinaru.

Bugetul UE

Acord istoric între Consiliul UE și Parlamentul European: România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul de 1.824 de miliarde de euro al UE

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Citiți și Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate la 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.

Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018).

Potrivit Consiliului, pachetul politic convenit cu Parlamentul include o consolidare direcționată a programelor UE, inclusiv Horizon Europe, EU4Health și Erasmus +, cu 15 miliarde EUR prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde EUR) și realocări (2,5 miliarde EUR) în cursul următoarei perioade financiare, respectând totodată plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie.

Într-un comunicat separat, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a subliniat că Parlamentul European a obținut o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Mai mult, negociatorii PE și ai Consiliului au ajuns și la o înțelegere privind resursele proprii ale UE, acestea urmând să crească la 35 de miliarde de euro, fiind vorba de un nou sistem de taxare a marilor poluatori și a giganților IT.

Continue Reading

Bugetul UE

Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.

În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.

Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.

Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.

Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.

Continue Reading

Bugetul UE

Proasta afacere a bugetului UE și consecințele sale politice

Published

on

de Dan Cărbunaru

Tratat ca o afacere, bugetul UE, alimentat generos de țările bogate din Nordul și Vestul Europei, a ajuns iar motiv de dispută între politicieni. Refuzul unora de a plăti mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de britanici –  al doilea contributor după germani, generează nemulțumirea celor care se văd cu perspectiva recuperării decalajelor de dezvoltare tot mai îndepărtată. 

Discuția despre bani devine tot mai politică. Și cu cât devine mai politică, ea riscă să contureze o dispută între europenii cu bani mai mulți și cei mai puțin bogați. Realizăm, astfel, pe dosarul bugetului multi-anual, că nu suntem toți la fel. Că afacerea de 923 de miliarde de euro, generată pe piața unică din cei 123 de miliarde de euro depuși de toate statele membre anual, nu e suficient de bine digerată nici măcar de beneficiari. Care, întâmplător sau nu, se regăsesc integral pe lista celor 27 de state membre. Pentru că, așa cum publicam zilele trecute, analizele Comisiei Europene arată că nimeni nu pierde pe Piața Unică. Pentru fiecare euro vărsat de un stat la bugetul UE în economie apar alți 8. Cu cât dai mai mult, cu atât se întorc mai mulți.

Dacă nu banii, așadar, sunt problema, înseamnă că discuția se așază în zona politică. În fața electoratelor din țările bogate. Acolo unde beneficiile Pieței Unice fie nu se mai simt la fel, fie există alte dorințe. 

Unii par a se fi săturat nu doar de contribuțiile la bugetul UE, dar și de libera circulație a muncitorilor din Est, și de regulile internaționale care protejează refugiații din afara UE, și de protecția americană, și de parteneriatul transatlantic. Alții s-au săturat să se simtă tratați  ca piață de desfacere, sursă de medici și ingineri, resurse naturale. 

Cu cât dezbaterea din Consiliul European se adâncește, iar eșecul din această sătămână arată că negocierile sunt departe de final, cu atât pe masa lungă a celor peste 450 de milioane de europeni, reprezentați de 27 de șefi de state și de guverne, președinte de Comisie, Parlament și de Consiliu vor fi așezate mai degrabă argumentele care ne despart decât cele care ne unesc. Neobișnuiți cu chestiuni tehnice, europenii bogați se vor simți agresați de insistența cu care săracii le cer bani, în timp ce săracii resimt umilitor tăierile din bugetul UE.

Primul buget negociat fără britanici, plecați din UE după jumătate de secol, lasă liderii rămași fără vinovatul de serviciu, după ce Cameron era cel care bloca un acord privind precedentul buget cu câteva zile înainte de începerea noului cadru financiar. Ce fel de unitate și ce fel de spirit de coeziune mai arată liderii noștri azi? Ce ar spune părinții fondatori ai UE, cei pe care românii i-au descoperit mai târziu, pentru că la vremea aceea URSS avea alte modele de comunicat în această parte a Europei? 

Presiunea politică este azi mai mare decât presiunea bugetară. Fără solidaritate reală, europenii se pregătesc de dezintegrare mult mai dramatică decât premiera generată de britanici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 mins ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Angela Merkel, un cancelar creștin-democrat care a condus Germania cu determinare și fermitate

U.E.31 mins ago

IMAGINEA ZILEI în Europa. Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel i-a predat ștafeta lui Olaf Scholz și se retrage din politică

CHINA45 mins ago

UE reacționează în cazul tensiunilor comerciale dintre China și Lituania: Suntem pregătiți să ne opunem măsurilor coercitive îndreptate împotriva oricărui stat membru

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană oferă acces deschis la soluțiile sale de software în beneficiul întreprinderilor, al inovatorilor și al domeniilor de interes public

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu ambasadorii statelor membre la București: Reiterez sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Lideri din întreaga lume l-au felicitat pe Olaf Scholz după alegerea sa în funcția de cancelar al Germaniei

U.E.2 hours ago

Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier îl îndeamnă pe noul cancelar Olaf Scholz ”să își ia în serios marea responsabilitate care atârnă pe umerii” săi în combaterea pandemiei

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron îl primește vineri la Paris pe Olaf Scholz, în prima vizită externă a noului cancelar german: Să scriem împreună cooperarea franco-germană pentru Europa

Alin Mituța3 hours ago

Europarlamentarul Alin Mituța: Românii trebuie să aibă acces la servicii de sănătate la același nivel cu ceilalți europeni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Prin Fondul Social pentru Climă trebuie să finanțăm infrastructura de transport pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă

SUA6 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending