Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Bugetul UE pentru 2019. Deputații europeni propun mai mulți bani pentru programele Erasmus + și pentru Orizont 2020

Published

on

Deputații europeni din cadrul Comisiei pentru Buget au convenit astăzi asupra proiectului de buget pentru anul viitor, votând un buget total de 166, 3 miliarde de euro în angajamente, cu 717 milioane de euro mai mare decât propunerea inițială a Comisiei Europene.

Foto: europarl.europa.eu

Potrivit legislativului european, deputații au convenit să majoreze fondurile pentru programul Erasmus + și au consolidat bugetele pentru investițiile în infrastructură și pentru programul Orizont 2020, programul de cercetare al UE.

În ceea ce privește plățile, deputații europeni din Comisia pentru Buget le-au stabilit la 149,3 miliarde de euro (propunerea inițială a Comisiei a fost de 148,7 miliarde de euro în plăți). Cifrele includ instrumentele speciale, cum ar fi fondurile de solidaritate și adaptare la globalizare și bugetul administrativ al Comisiei Europene, dar nu și bugetele administrative ale celorlalte instituții ale UE.

Citiți și Europarlamentarii dezbat și votează pe 26 septembrie asupra conturării bugetului UE pentru anul 2019

Alte completări importante ale Comisiei pentru bugete la proiectul de buget al Comisiei includ:

  • 346,7 milioane de euro pentru Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, ceea ce ridică totalul pentru anul 2019 la 580 milioane de euro;
  • 74,7 milioane de euro pentru programele și agențiile legate de securitate;
  • 50 milioane de euro în sprijinul UE acordat statelor membre afectate de pesta porcină africană;
  • 28,9 milioane de euro pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

Migrație

Deputații europeni au consolidat anumite linii bugetare care au o legătură clară cu cauzele fundamentale ale migrației în vecinătatea imediată și mai largă a UE, cum ar fi Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (+ 147,5 milioane de euro), Instrumentul european de vecinătate (fonduri pentru vecinătatea sudică și Palestina, + 146 milioane de euro), precum și sprijinul de preaderare pentru Balcanii de Vest (+ 56,3 milioane de euro). Pentru acțiunile de combatere a provocărilor legate de migrație în cadrul UE, deputații europeni au consolidat Fondul pentru azil, migrație și integrare (AMIF) cu 33 de milioane de euro.

Turcia

Deputații europeni insistă ca ponderea bugetului UE din cea de-a doua tranșă a Facilității pentru Refugiați în Turcia (FRT) de 3 miliarde de euro să nu depășească 1 miliard de euro, pentru a menține același raport între bugetul UE și contribuțiile statelor membre, ca și pentru prima tranșă . Dat fiind că 550 milioane de euro au fost deja utilizate din bugetul UE pentru anul 2018, membrii comisiei au redus propunerea Comisiei în anul 2019 cu 1 miliard de euro, rezultând o contribuție de 450 milioane deuro (statele membre doresc o contribuție de 2 miliarde de euro din bugetul UE – în consecință, a bugetat 1450 de milioane de euro pentru FRT în 2019).

În ceea ce privește sprijinul de preaderare în Turcia, membrii Comisiei au decis să nu inverseze reducerile făcute de Consiliu, scăzând și mai mult o parte din fondurile de preaderare cu 66,8 milioane de euro, ajungând, în total, la o reducere de 213,5 milioane de euro sub Propunerea Comisiei privind fondurile alocate Turciei, din cauza lipsei de respect față de valorile UE.

Ce urmează

 Întregul Parlament va vota cu privire la poziția sa privind proiectul de buget pentru 2019 pe 24 octombrie. Vo ruma  trei săptămâni de discuții de “conciliere” cu Consiliul cu scopul de a ajunge la un acord între cele două instituții în timp util pentru bugetul de anul viitor, care va fi votat de Parlament și semnat de președintele său la sfârșitul lunii noiembrie.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Wolfgang Schäuble, în plenul Parlamentului European: Cine a trăit căderea Zidului Berlinului, nu uită niciodată acest moment, iar cine vede imaginile de atunci simte puterea acelor sentimente

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Președintele Bundestag-ului german, Wolfgang Schäuble, a salutat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, curajul germanilor și est-europenilor din anul 1989 prin care ”au zguduit din temelii” comunismul și a făcut apel la unitatea europeană în locul divizării care amenință continentul european.

”Nimic nu trebuie să rămână așa cum este, ca înainte. În 9 noiembrie 1989, mi-am dat seama ce înseamnă cu adevărat acest lucru. Dorința de libertate a concetățenilor mei din RDG a fost mai puternică decât Zidul Berlinului. În urmă cu 30 de ani, în întreaga Europă cetățenii și-au luat destinul în mâini și au declanșat ceea ce  ce s-a întâmplat atunci: căderea Zidului Berlinului și prăbușirea Cortinei de Fier. Cine a trăit acest moment, nu îl uită niciodată și cine vede imaginile și fotografiile de atunci simte puterea acelor sentimente. Acest moment de fericire este un moment de istorie, istoria care s-a oprit în loc”, a spus Schäuble, în calitate de invitat de onoare la ceremonia Parlamentului European de marcare a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

În fața plenului eurodeputaților, Schäuble, fost ministru german de finanțe, a calificat acest eveniment drept ”fără precedent în istorie” și a apreciat ”curajul oamenilor”.

”Procesul reunificării europene a reunit 500 milioane de europeni între Est și Vest, într-o evoluție pașnică.  Curajul oamenilor, revendicările lor pentru reforme și pentru schimbarea puterii au zguduit din temelii sistemele comuniste”, a mai spus el.

Wolfgang Schäuble a făcut un apel și la unitatea europeană: ”trebuie să depășim divizarea continentului nostru și aceste lucru se poate întâmpla doar dacă suntem uniți. Trebuie să ne amintim de cuvintele lui Jacques Delors care spunea că dacă Europa va eșua, atunci, vom pierde această moștenire. Este o avertizare care este valabilă în continuare”.

”Până și cele mai puternice ziduri se pot prăbuși. Schimbarea este posibilă dacă noi ne-o asumăm. Totul depinde doar de noi. Suntem liberi să acționăm cu curaj!”, a conchis președintele Bundestag-ului german.

Parlamentul European a marcat miercuri, în deschiderea sesiunii plenare de la Bruxelles, a 30-a aniversare a căderii Zidului Berlinului, în prezența lui Wolfgang Schäuble, președintele Bundestagului german, a președintei alese a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a președintelui ales al Consiliului European Charles Michel, a președinției finlandeze a Consiliului UE, precum și în prezența președinților Parlamentului European din anul 1989 până în prezent.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European, la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: ”A fost rodul determinării a milioane de cetățeni europeni din Europa de Est”

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Reușita marcată de căderea Zidului Berlinului în urmă cu trei decenii a fost rodul determinării a milioane de cetățeni europeni din Europa de Est, a declarat, miercuri, președintele Parlamentului European, David Sassoli, în deschiderea unei ceremonii de comemorare a 30 de ani de la căderea Zidului, organizată într-o sesiune plenară a PE la Bruxelles.

”În urmă cu 30 de ani, Germania și Europa trăiau una din paginile cele mai importante ale istoriei noastre recente. După decenii de suferință, rana profundă a diviziunii Germaniei și Europei își găsea refacerea prin prăbușirea însuși a simbolului său existent”, a susținut Sassoli în fața eurodeputaților și a invitatului special în cadrul ceremoniei, Wolfgang Schäuble, fost ministru german de finanțe și actual președinte al Bundestag-ului german.

”Zidul se prăbușea sub impulsul a mii de femei și bărbați, dornici să își recâștige demnitatea și libertatea după privațiuni și oprimări. Reușita din acea noapte a fost rodul determinării a milioane de cetățeni europeni din Europa de Est. Persoane care, în mod pașnic, ci cu forța propriilor convingeri au doborât zidul. Acelui curaj, doresc să aduc astazi un omagiu”, a completat președintele Parlamentului European.

Parlamentul European a marcat miercuri, în deschiderea sesiunii plenare de la Bruxelles, a 30-a aniversare a căderii Zidului Berlinului, în prezența lui Wolfgang Schäuble, președintele Bundestagului german, a președintei alese a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a președintelui ales al Consiliului European Charles Michel, a președinției finlandeze a Consiliului UE, precum și în prezența președinților Parlamentului European din anul 1989 până în prezent.

Continue Reading

Adina Vălean

DOCUMENT Adina Vălean a răspuns întrebărilor Parlamentului European. Cum plănuiește comisarul european din partea României să reformeze domeniul transporturilor la nivelul UE

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Adina Vălean, comisarul european desemnat de România pentru portofoliul transporturilor, a răspuns, în scris, unei serii de întrebări adresate de Parlamentul European, ca parte a procesului de evaluare a candidaților pentru poziția de membru al Comisiei Europene, proces care urmează să se finalizeze joi în cazul candidatului propus de România, cu ocazia audierii sale în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European. Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro, Adina Vălean le promite eurodeputaților că va lucra cu Parlamentul European pentru elaborarea unei strategii europene pentru mobilitate durabilă și inteligentă, solicită aplicarea principiului ”poluatorul plătește”. Din punct de vedere politic, comisarul european desemnat de România face referire la o ”Europă prosperă și incluzivă în care nimeni nu este lăsat în urmă” și anunță că aderă la viziunea echilibrului dorit de Ursula von der Leyen, promițând că echipa sa de la Comisia Europeană va fi formată în spiritul echilibrului de gen, și geografic și va fi bazată pe experiență.

Vălean, care a fost confirmată marți de comisiile de specialitate din Parlamentul României și a primit aviz favorabil în unanimitate din partea Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European, își propune obiectivul unui ”sistem european de transport sustenabil, eficient, sigur, inteligent, de încredere și accesibil”. Mai mult, Adina Vălean subliniază ponderea însemnată a domeniului transporturilor pentru economia europeană, unde reprezintă 5% din PIB-ul UE și 11 milioane de locuri de muncă, deservind peste 500 de milioane de cetățeni.

Conform documentului citat de CaleaEuropeană.ro, Adina Vălean a răspuns unor întrebări ce vizează 1) competența sa generală, angajamentul european și independența personală și 2) gestionarea portofoliului alocat și cooperarea cu Parlamentul European. Totodată, Vălean a răspuns și unui set de întrebări de specialitate din partea membrilor Comisiei TRAN înaintea audierii care se va desfășura joi, 14 noiembrie, de la ora 13:00.

Adina Vălean: ”Cred într-o Europă deschisă, prosperă și incluzivă, unde nimeni nu este lăsat în urmă și unde nimeni nu se simte lăsat deoparte”

În ce privește angajamentul său european, Vălean afirmă încă că ”Uniunea Europeană este cel mai mare efort democrati construit vreodată pentru cetățeni și comunități pe continent”.

”Mi-am pus încrederea și speranța în Europa încă de când am devenit activă în politica publică în 1997 și am lucrat cu dumneavoastră în acest Parlament timp de 12 ani pentru a promova aspirațiile democratice ale europenilor. Cred într-o Europă deschisă, prosperă și incluzivă, unde nimeni nu este lăsat în urmă și unde nimeni nu se simte lăsat deoparte. Libertatea și democrația sunt pilonii care structurează orice acțiune pe care am întreprins-o și pe care o voi întreprinde. Am intrat în Parlamentul European în 2007, purtând speranțele și încrederea compatrioților mei de a reuni familia europeană, sfâșiată de cincizeci de ani de totalitarism și de cortina grea de fier. Am simțit căldura și deschiderea dumneavoastră și am fost martor cum inima Europei a început să bată din nou cu ambele jumătăți; cea estică și vestică”, se arată în răspunsurile Adinei Vălean, care invocă experiența dobândită în ultimii 12 ani în co-legislativul european, rolul avut în dosarul privind anularea taxelor de roaming în toată Uniunea Europeană și în adoptarea Mecanismului pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility).

Adina Vălean promite că va lucra cu Parlamentul European în elaborarea strategiei UE pentru mobilitate inteligentă și durabilă

În ce privește modul cum va gestiona portofoliul alocat și cooperarea cu Parlamentul European, Adina Vălean amintește experiența sa în calitate de președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din PE, poziție pe care a deținut-o în a doua jumătate a legislaturii 2014-2019.

În context, Vălean precizează în documentul citat că va lua în calcul contribuția Parlamentului European în ce privește elaborarea unei strategii curprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă, așa cum a fost ea însărcinată de președinta aleasă a Comisiei Europene în scrisoarea de misiune trimisă de Ursula von der Leyen.

Emisiile de CO2 din domeniul transporturilor trebuie reduse cu 90% până în 2050

De asemenea, Adina Vălean transmite că va lucra îndeaproape cu viitorul vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, pentru ca transportul să devină un element central din Pactul Verde European.

”Decarbonizarea este o prioritate esențială pentru noua Comisie și va fi abordată de viitorul Pact Verde European și de obiectivele climatice 2030-2050. În prezent, transportul este responsabil pentru aproape un sfert din totalul emisiilor UE. Pentru a trece la o economie neutră din punct de vedere al climei până în 2050, conform modelării științifice, trebuie să reducem emisiile de CO2 din transport cu aproximativ 90%”, a spus Vălean în răspunsurile trimise Parlamentului European.

Trebuie să aplicăm principiul ”poluatorul plătește”. Adina Vălean corelează domeniul transporturilor cu un tandem între Pactul Verde European și noua strategie industrială

În privința substanței priorităților ce decurg din portofoliul alocat – cel al Transporturilor – Adina Vălean corelează domeniul transporturilor cu alte două portofolii importante din Comisia European: Pactul Verde European coordonat de Frans Timmermans și dimensiunea noii strategii industriale europene care va intra sub coordonarea comisarului desemnat de Franța, Thierry Breton. De altfel, în calitate de președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, Adina Vălean a prezidat audierea precedentei propuneri din partea Franței pentru postul de comisar pentru piață internă și strategie industrială europeană.

Trebuie să începem prin a ne asuma ambiția reducerii emisiilor în toate dimenisunile de transport: rutier, aerian. De exemplu (…) implementarea Cerului Unic European ar reduce emisiile din aviație cu 10%. Trebuie să utilizăm stimulente și să aplicăm principiul ”poluatorul plătește”, se arată în răspunsurile Adinei Vălean, care precizează că va lucra cu Frans Timmermans în această direcție.

”Pactul Verde European și noua strategie industrială trebuie să lucreze în tandem. Vreau să văd că industria UE prosperă și oferă rezultate la nivel mondial, prin inovație, digitalizare și modernizare. Aviația și transportul maritim, în special, sunt sectoare globale, care necesită acțiune și leadership, de asemenea, la nivel global pentru a fi eficiente în protejarea mediului”, argumentează Adina Vălean.

Pe de altă parte, Vălean asigură că va lucra pentru dezvoltarea transportului feroviar, în mod special în special pentru conexiunile de marfă și de mare viteză și promită că va dezvolta o politică de mobilitate urbană care promovează un transport public curat, ciclismul și mersul pe jos.

Adina Vălean asigură că mobilitatea militară va fi finanțată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei

O componentă importantă din portofoliul comisarului european pentru transporturi este dimensiunea mobilității militare, un domeniu transformat în model de cooperare emblematică UE-NATO. Conform Declarației Comune UE-NATO adoptată la Bruxelles în iulie 2018, mobilitatea militară se referă la desfășurarea rapidă a forțelor militare în interiorul Europei, în caz de necesitate. În acest sens, NATO se bazează pe sprijinul țărilor membre ale Uniunii Europene să faciliteze aspectele legale și birocratice pentru traversarea frontierelor, dar și pe Uniunea Europeană pentru finanțarea îmbunătățirii infrastructurii rutiere, feroviare, portuare, aeroportuare, pentru ca, în caz de conflict, NATO să poată desfășura în 24-48 de ore forțe și tehnică grea militare.

”Proiectele de mobilitate militară și de dublă utilizare oferă sinergii și oportunități clare. Un pachet de mobilitate militară în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) va fi disponibil pentru finanțarea infrastructurii de transport civil-militar cu dublă utilizare, pe baza unor reguli clare. Acest lucru ar permite modernizarea infrastructurii noastre de transport în același timp, facilitând mișcarea rapidă și transportul forțelor și echipamentelor militare, contribuind astfel la protecția Uniunii și a cetățenilor săi”, aasigură Adina Vălean, în contextul în care, potrivit propunerii de buget UE pentru 2021-2027, aproximativ 6,5 miliarde de euro vor fi alocate prin CEF pentru mobilitate militară.

Adina Vălean, comisarul european nominalizat de guvernul Ludovic Orban după consultarea președintelui Klaus Iohannis și desemnat pentru portofoliul transporturilor de către Ursula von der Leyen, va fi audiată joi în Comisia pentru transport a Parlamentului European. În cazul în care candidatura Adinei Vălean va primi votul pozitiv al comisiei de specialitate, împreună cu votul pozitiv acordate de celelalte comisii de resort pentru comisarii propuși de Franța și Ungaria, cei trei comisari se vor alătura echipei Ursulei von der Leyen ce va fi supusă votului de învestire în plenul Parlamentului European la 27 noiembrie și care își va prelua mandatul la 1 decembrie 2019.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending