Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Bugetul UE pentru 2019. Deputații europeni propun mai mulți bani pentru programele Erasmus + și pentru Orizont 2020

Published

on

Deputații europeni din cadrul Comisiei pentru Buget au convenit astăzi asupra proiectului de buget pentru anul viitor, votând un buget total de 166, 3 miliarde de euro în angajamente, cu 717 milioane de euro mai mare decât propunerea inițială a Comisiei Europene.

Foto: europarl.europa.eu

Potrivit legislativului european, deputații au convenit să majoreze fondurile pentru programul Erasmus + și au consolidat bugetele pentru investițiile în infrastructură și pentru programul Orizont 2020, programul de cercetare al UE.

În ceea ce privește plățile, deputații europeni din Comisia pentru Buget le-au stabilit la 149,3 miliarde de euro (propunerea inițială a Comisiei a fost de 148,7 miliarde de euro în plăți). Cifrele includ instrumentele speciale, cum ar fi fondurile de solidaritate și adaptare la globalizare și bugetul administrativ al Comisiei Europene, dar nu și bugetele administrative ale celorlalte instituții ale UE.

Citiți și Europarlamentarii dezbat și votează pe 26 septembrie asupra conturării bugetului UE pentru anul 2019

Alte completări importante ale Comisiei pentru bugete la proiectul de buget al Comisiei includ:

  • 346,7 milioane de euro pentru Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, ceea ce ridică totalul pentru anul 2019 la 580 milioane de euro;
  • 74,7 milioane de euro pentru programele și agențiile legate de securitate;
  • 50 milioane de euro în sprijinul UE acordat statelor membre afectate de pesta porcină africană;
  • 28,9 milioane de euro pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

Migrație

Deputații europeni au consolidat anumite linii bugetare care au o legătură clară cu cauzele fundamentale ale migrației în vecinătatea imediată și mai largă a UE, cum ar fi Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (+ 147,5 milioane de euro), Instrumentul european de vecinătate (fonduri pentru vecinătatea sudică și Palestina, + 146 milioane de euro), precum și sprijinul de preaderare pentru Balcanii de Vest (+ 56,3 milioane de euro). Pentru acțiunile de combatere a provocărilor legate de migrație în cadrul UE, deputații europeni au consolidat Fondul pentru azil, migrație și integrare (AMIF) cu 33 de milioane de euro.

Turcia

Deputații europeni insistă ca ponderea bugetului UE din cea de-a doua tranșă a Facilității pentru Refugiați în Turcia (FRT) de 3 miliarde de euro să nu depășească 1 miliard de euro, pentru a menține același raport între bugetul UE și contribuțiile statelor membre, ca și pentru prima tranșă . Dat fiind că 550 milioane de euro au fost deja utilizate din bugetul UE pentru anul 2018, membrii comisiei au redus propunerea Comisiei în anul 2019 cu 1 miliard de euro, rezultând o contribuție de 450 milioane deuro (statele membre doresc o contribuție de 2 miliarde de euro din bugetul UE – în consecință, a bugetat 1450 de milioane de euro pentru FRT în 2019).

În ceea ce privește sprijinul de preaderare în Turcia, membrii Comisiei au decis să nu inverseze reducerile făcute de Consiliu, scăzând și mai mult o parte din fondurile de preaderare cu 66,8 milioane de euro, ajungând, în total, la o reducere de 213,5 milioane de euro sub Propunerea Comisiei privind fondurile alocate Turciei, din cauza lipsei de respect față de valorile UE.

Ce urmează

 Întregul Parlament va vota cu privire la poziția sa privind proiectul de buget pentru 2019 pe 24 octombrie. Vo ruma  trei săptămâni de discuții de “conciliere” cu Consiliul cu scopul de a ajunge la un acord între cele două instituții în timp util pentru bugetul de anul viitor, care va fi votat de Parlament și semnat de președintele său la sfârșitul lunii noiembrie.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu, despre rezultatele întâlnirii Trump-Iohannis: România şi-a asumat o interdicţie stabilită de preşedintele SUA

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Fostul președinte al României și actual vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, Traian Băsescu, este de părere că România trebuie să își îmbunătățească climatul investițional în domeniul energie pentru ca Exxon să continue să investească în exploatarea și extracția gazelor din Marea Neagră.

Prezent la B1 TV, unde a analizat vizita președintelui Klaus Iohannis la Washington și Declarația Comună adoptată împreună cu Donald Trump, fostul șef al statului a spus că declarația este o listă consistentă de asumări, referindu-se deopotrivă la dezvoltarea tehnologiei 5G și la securitatea energetică, inclusiv în ce privește dezvoltarea domeniului energiei nucleare civile în România.

Referitor la punctul din declaraţie privind comunicaţiile 5G şi implicarea investitorilor chinezi, Băsescu a spus că “aici România şi-a asumat o interdicţie stabilită de preşedintele Trump”.

Fostul şef al statului s-a referit şi la capitolul din declaraţia comună care prevede analizarea unor modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări. 

“Trebuie să îmbunătăţim climatul investiţional că altfel Exxon nu vine să scoată gazele. Deci mesajul este clar şi trebuit citit ca atare”, consideră Traian Băsescu, eurodeputat PMP și PPE.

Fostul preşedinte a vorbit şi despre încurajarea colaborării în domeniul energiei nucleare civile prevăzută în declaraţia comună, spunând, în context: “Deci noi facem reactoarele şi nu China”.  

În Declarația Comună semnată de președinții Statelor Unite și României și care marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO, principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia, evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G și colaborarea în domeniul energiei nucleare civile din România.

Continue Reading

Eugen Tomac

Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, eurodeputatul Eugen Tomac: ”Nu putem construi un viitor sănătos, dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria națiunii noastre”

Published

on

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP,PPE) își exprimă recunoștința pentru românii care au murit în urma represiunii staliniste, în urmă cu 80 de ani și a subliniat în mesajul său că: ”Nu putem construi un viitor sănătos dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria deloc îndepărtată a națiunii nostre.”

Reamintim că acum 80 de ani, la Moscova a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, o înțelegere între naziști și sovietici îndreptată împotriva României, țărilor Baltice și a Poloniei, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru.

”Abia astăzi, la 80 de ani de la semnarea acestei înțelegeri criminale, Kremlinul a recunoscut oficial și a prezentat documentul care demonstrează complicitatea lui Stalin la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial prin această înțelegere cu Hitler”, transmite acesta.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Comemorarea vicitimelor ”este o chestiune ce ține de demnitatea statului român”, subliniază Eugen Tomac.

În acest context, eurodeputatul Eugen Tomac critică autoritățile române pentru modul în care comemorează victimele țării noastre, realizând o antiteză cu celelalte țări afectate de același pact: ”În timp ce în țările baltice astăzi este zi de doliu și cetățenii Estoniei, Letoniei și Lituaniei își comemorează victimele represiunilor staliniste, în România nimeni nu a aprins măcar o lumânare în memoria a sute de mii de cetățeni români nevinovați, omorâți după anexarea teritoriilor românești în urma Pactului Ribbentrop – Molotov. Nici Președintele, nici reprezentanții Guvernului sau ai Parlamentului.”

”Nu putem construi un viitor sănătos dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria deloc îndepărtată a națiunii nostre”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, ministrul Apărării din Federația Rusă, Serghei Șoigu, se află astăzi la Chișinău pentru a serba “eliberarea” Basarabiei, iar potrivit eurodeputatului, acest lucru reprezintă ”un gest sfidător la adresa României”: ”Rusia ne sfidează și îi umilește din nou pe români, iar România, prin decidenții săi de astăzi, a luat poziția înțeleptului care nu vede și nu aude!”

Eugen Tomac este președintele Partidului Mișcarea Populară și deține primul mandat de deputat în Parlamentul European, făcând parte din cea mai mare familie politică, cea a Popularilor Europeni. Eurodeputatul PMP și PPE este activ în Parlamentul European în următoarele comisii și delegații: membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), în subcomisia pentru drepturile omului (DROI), membru în Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia (DSCA) și totodată este membru în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA).

Mai multe infoarmații despre activitatea europarlamentarului, aici.

Continue Reading

Traian Băsescu

Traian Băsescu, despre Declarația Comună de la Washington: Nu aș fi dat niciodată un mesaj împotriva Germaniei împreună cu SUA

Published

on

Fostul președinte al României și actual membru al Parlamentului European, Traian Băsescu, consideră că Declarația Comună semnată la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis este o listă consistentă de asumări, unele pe care nu le-ar fi semnat în calitate de șef de statului și oferind ca exemplu în acest sens poziționarea față de Nord Stream 2.

Prezent la B1 TV, fostul președinte a spus că în ce privește opoziția președinților Trump și Iohannis față de construcția conductei Nord Stream 2 nu ar fi dat niciodată, ca preşedinte al României, “un mesaj împotriva Germaniei împreună cu Statele Unite” şi nici împotriva vreunui partener din UE. 

În ceea ce priveşte opoziţia faţă de Nord Stream 2, fostul preşedinte a spus că nu ar fi dat niciodată, ca preşedinte al României, “un mesaj împotriva Germaniei împreună cu Statele Unite” şi nici împotriva vreunui partener din UE.  

Opoziția pentru Nord Stream 2. Nu m-aș fi dus niciodată în SUA să lovesc în Germania. Gândiți-vă că această declarație e citită în toate cancelariile. Avem un parteneriat strategic împreună cu Statele Unite, dar suntem în Europa şi în UE şi crizele le-am trecut împreună cu Germania” a mai spus Traian Băsescu, eurodeputat și vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.

În Declarația Comună semnată de președinții Statelor Unite și României și care marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO, principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia, evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G și colaborarea în domeniul energiei nucleare civile din România.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending