Connect with us

U.E.

Bugetul UE pentru perioada 2021-2027:  Instituțiile de la Bruxelles alocă peste 300 milioane de euro pentru sprijinirea statului de drept, cu accent pe instruirea profesională a magistraților și consolidarea încrederii cetățenilor în sistemele lor de justiție

Published

on

Bugetul UE pentru perioada 2021-2027: 

Parlamentul European și Consiliul au ajuns ieri la un acord provizoriu privind programul Justiție 2021-2027 propus de Comisia Europeană în mai 2018. Acest nou program va sprijini dezvoltarea unui spațiu european de justiție integrat, bazat pe statul de drept, recunoașterea și încrederea reciprocă, potrivit unui comunicat al Consiliului. 

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea între sexe, a declarat:

,,Salut acordul de astăzi cu privire la acest program important: prea mulți oameni din Europa nu au încredere în sistemele noastre de justiție sau se plâng de calitatea acestora. Dorim să investim acolo unde este prioritar pentru noi: sprijinirea judecătorilor și procurorilor, promovarea utilizării tehnologiei și îmbunătățirea în cele din urmă a încrederii cetățenilor în sistemele lor de justiție și încurajarea încrederii între statele membre.”

Programul Justiție, cu un buget de 305.000.000 €, va finanța activități precum:

  • Sensibilizarea și instruirea judecătorilor, procurorilor și a altor practicieni în vederea îmbunătățirii cunoștințelor lor privind politicile Uniunii, instrumentele de cooperare judiciară și jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene;
  • Promovarea schimburilor de bune practici între părțile interesate, inclusiv autoritățile publice, institutele de cercetare, practicienii din domeniul juridic și al ONG, pentru a îmbunătăți înțelegerea reciprocă a dreptului civil și penal și a sistemelor judiciare din statele membre, inclusiv a statului de drept;
  • Dezvoltarea utilizării tehnologiei în sistemul judiciar pentru a-și îmbunătăți eficiența, pentru a facilita cooperarea și interoperabilitatea transfrontalieră a sistemelor și aplicațiilor;
  • Dezvoltarea capacității rețelelor la nivel european și a rețelelor judiciare europene, precum și sprijinirea organizațiilor societății civile pentru a fi active în domeniile acoperite de program;
  • Organizarea activităților de monitorizare pentru îmbunătățirea cunoștințelor și pentru înțelegerea potențialelor obstacole în calea bunei funcționări a spațiului european de justiție.

Acest acord provizoriu trebuie aprobat oficial atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu. Aspectele bugetare fac obiectul acordului general privind viitorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Noul program Justiție se bazează pe actualul program Justiție (2014-2020). Începând cu 2014, programul Justiție a contribuit la susținerea și promovarea valorilor comune ale Uniunii și la crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Acesta a fost un instrument important de sprijinire a schimbărilor aduse în acest domeniu de Tratatul de la Lisabona.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Am avut o ”întâlnire constructivă” cu Rovana Plumb, comisarul european desemnat pentru transport

Published

on

© David Sassoli/ Twitter

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a avut miercuri, la Strasbourg, o întrevedere cu Rovana Plumb, comisar european desemnat pentru transport în echipa Ursulei von der Leyen.

O întâlnire constructivă astăzi cu Rovana Plumb, comisar desemnat pentru transport”, a scris Sassoli, pe contul său de Twitter.

 

Cei doi social-democrați sunt colegi în cadrul grupului S&D în Parlamentul European.

Mă bucur că am putut discuta cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, unul dintre cei mai importanți membri ai familiei social-democrate europene, despre responsabilitățile mandatului de comisar european. Am subliniat, în acest context, viziunea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ce privește politica de transport la nivel european ca parte centrală a Pactului Verde European”, a declarat Rovana Plumb pentru CaleaEuropeană.ro după întâlnirea cu Sassoli.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat pe 10 septembrie componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024, nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, urmând a primi portofoliul Transporturilor.

Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie, în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

În scrisoarea de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o Rovanei Plumb săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizează că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen îi solicită lui Plumb să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă și să extindă Sistemul de comercializare a emisiilor către sectorul maritim.

Între altele, președinta aleasă a Comisiei Europene îi transmite comisarului desemnat că va trebui să contribuie la atingerea obiectivului privind reducerea poluării, la revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

”Va trebui să asiguri modernizarea continuă a sistemelor cheie de transport”, i-a mai scris von der Leyen, oferind ca exemple completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei Trans-europene de transport ”cât mai repede cu putință”.

Potrivit scrisorii transmise, Ursula von der Leyen îi mai solicită Rovanei Plumb să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan va coordona activitățile celui mai mare grup politic din Parlamentul European în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Grupul PPE din Parlamentul European a decis că eurodeputatul Siegfried Mureșan, ca vicepreședinte, va coordona activitatea grupului în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar, anunță europarlamentarul liberal într-o postare pe Facebook.

”Sunt bucuros să vă anunț că, în calitate de vicepreședinte, voi coordona munca celui mai mare grup politic european în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar. Este exact ceea ce mi-am dorit deoarece acestea sunt domeniile cele mai importante pentru România. În Comisia pentru bugete se decide câte fonduri europene primește România, în ansamblu. În Comisia pentru agricultură se decide exact în ce condiții vor ajunge aceste fonduri europene la fermierii români. În Comisia pentru dezvoltare regională se decide cum vor fi folosiți acești bani în România pentru construcția de autostrăzi, pentru modernizarea liniilor de cale ferată, pentru reabilitatea termică a blocurilor sau pentru conectarea localităților la gaze. În Comisia pentru control bugetar, ne asigurăm că fondurile europene sunt folosite corect, că ele ajung la oamenii cinstiți, fără fraude și alte nereguli”, a scris Siegfried Mureșan, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a afirmat, în context, că va lucra în colaborare strânsă cuu colegii europarlamentari ai Partidului Național Liberal din aceste comisii: cu Mircea Hava, la buget și dezvoltare regională, cu Daniel Buda la dezvoltare regională și agricultură, cu Dan Ştefan Motreanu la agricultură și cu Marian-Jean Marinescu la control bugetar.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, a fost ales în luna iunie ca vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european, pentru în mandatul 2019-2024. Mureșan este unul dintre cei 10 vicepreședinți ai grupului, în fruntea căruia a rămas Manfred Weber.

Siegfried Mureșan, eurodeputat și în legislatura 2014-2019, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și a fost negociator-șef al PE pentru bugetul UE pe anul 2018.

Amintim faptul că din grupul PPE din Parlamentul European fac parte, în legislatura 2019-2024, 14 eurodeputați români (10 PNL, 2 PMP și 2 UDMR), aceștia reprezentând a treia cea mai puternică delegație națională din interiorul PPE, după Germania (29 de mandate) și Polonia (17).

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei, primit de președintele Klaus Iohannis: România susține un cadru financiar multianual ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis și premierul polonez Mateusz Morawiecki au discutat miercuri, în cadrul unei întrevederi la București, despre viitorul cadru financiar multianual, șeful statului precizând că ”România susține un buget ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună”.

Cei doi lideri, care au abordat agenda europeană, Brexit-ul și cooperarea comună în cadrul B9 sau a Inițiativei celor Trei Mări, s-au întâlnit în contextul vizitei pe care Morawiecki a efectuat-o în România cu prilejul celei de-a doua runde de consultări guvernamentale între Executivul de la București și cel de la Varșovia.

”Președintele României a salutat prezența în țara noastră a Prim-ministrului polonez în contextul celebrării în acest an a unui secol de relaţii diplomatice bilaterale, a unui deceniu de Parteneriat Strategic între România şi Polonia, precum și a 30 de ani de regim democratic. Președintele Klaus Iohannis a apreciat nivelul foarte bun al relației bilaterale, confirmat și de contactele frecvente la nivel politic. Cei doi interlocutori și-au exprimat angajamentul pentru continuarea dezvoltării Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, salutând tendința pozitivă înregistrată în sfera cooperării economice și evidențiind potențialul important de creștere care trebuie valorificat în continuare, inclusiv în ceea ce privește investițiile reciproce”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Referitor la agenda europeană, Klaus Iohannis a subliniat că anul 2019 este un reper important, atât prin tranziția între ciclurile instituționale și legislative, dar şi prin modul în care statele membre ale Uniunii şi-au asumat liniile de acțiune pentru succesul proiectului european pe termen mediu și lung. În acest context, șeful statului a menționat că țara noastră susține pe deplin prioritățile convenite în Agenda Strategică a UE pentru perioada 2019-2024, punctând, în același timp, importanța transformării acestora în acțiuni și rezultate concrete în beneficiul cetățenilor europeni.

Cu privire la viitorul buget al Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a menționat că România susține un buget ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, care să ofere un răspuns adecvat şi la noile provocări la nivelul UE. În opinia șefului statului, promovarea creșterii economice inclusive și durabile va contribui la asigurarea unei convergențe reale în cadrul Uniunii.

În ceea ce privește retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Iohannis a subliniat că prioritatea principală a țării noastre este protejarea drepturilor cetățenilor români din Regatul Unit, obiectivul fiind acela ca efectele negative să fie reduse cât mai mult posibil, indiferent de scenariul Brexit-ului.

Având în vedere relevanța domeniului securității ca pilon principal al Parteneriatului Strategic, președintele a evidențiat participarea încrucișată, pe teritoriile celor două țări, cu forțe la structurile aliate înființate în vederea implementării deciziilor NATO, dovedind, astfel, determinarea comună de a participa activ la creșterea securității în regiune.

Președintele Klaus Iohannis a remarcat contribuția importantă a Formatului București (B9), ca platformă regională de dialog și consultare, la reușitele din sfera securității.

Președintele României a salutat cooperarea excelentă cu partea poloneză care a permis consacrarea Inițiativei celor Trei Mări ca instrument eficient de stimulare a dezvoltării economice regionale, creşterii coeziunii europene şi consolidării legăturilor transatlantice.

”Discuţiile dintre președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Mateusz Morawiecki au pus în evidenţă, de asemenea, viziunea similară a celor două state în ceea ce privește Vecinătatea Estică. În acest context, președintele României a subliniat importanța continuării sprijinului pentru procesul de reformă și parcursul european al Republicii Moldova. A fost analizată, totodată, situaţia din Ucraina, fiind reiterată susţinerea pentru eforturile reformatoare ale acestui stat vecin”, încheie comnicatul citat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending