Bugetul UE post-2020. Jean-Claude Juncker: Trebuie să se facă niște reduceri ale fondurilor de coeziune

Comisia Europeană a prezentat joi diversele opțiuni posibile – precum și consecințele financiare ale fiecăreia – pentru un bugetul UE post 2020.

„Cred că trebuie să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune dacă vrem să respectăm toate prioritățile noi pe care ni le-am propus”, a anunțat președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bruxelles

„Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și a ambițiilor, care traduce viitorul în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim, Ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară. Trebuie să înțelegem cu toții că în discuțiile care ne așteaptă nu vom mai putea continua ca până acum și în același timp sunt ferm convins că putem reuși imposibilul, putem conveni în privința unui buget în care toți să fie beneficiari neți.”, a transmis șeful executivului european.

„Eu sunt prieten al Politicii de Coeziune și am luptat pentru primul pachet de legi în acest sens, atunci eram ministru de Finanțe, deci sunt pentru Politica Agricolă Comună, dar pentru una bine organizată”, și ”trebuie să ținem cont de plus valoarea adusă în contextul politicii de coeziune”, a declarat Juncker.

Președintele CE a declarat că, deși susține unele reduceri în domeniul PAC și al politicii de coeziune, acestea nu trebuie să fie unele drastice.

Cred că trebuie să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune dacă vrem să respectăm toate prioritățile noi pe care ni le-am propus însă nu sunt pentru reduceri drastice”, a declarat Juncker. 

Discursul său survine cu doar o săptămână înainte de summitul informal de la Bruxelles care va avea loc săptămâna viitoare, în cadrul căruia liderii europeni vor dezbate problema bugetului post-2020, după ce Marea Britanie, un importat contributor, va fi părăsit Uniunea Europeană, dar și procesul pentru viitoarele alegeri europarlamentare, a căror dată a fost fixată pentru luna mai a anului 2019, perioadă în care România va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul unui discurs care a avut loc luna trecută, Juncker a precizat că UE valorează ”mai mult de o cafea pe zi” – suma pe care o plătește în prezent fiecare cetățean european.

Cu un deficit între 12 și 15 miliarde de euro anual ca urmare a Brexit-ului, în viitorul cadru financiar multianual ( CFM) vor avea nevoie de finanțare noi priorități precum gestionarea migrației, dezvoltarea unei economii digitale sau sporirea capacităților militare, continuând în același timp politicilep recum cea de coeziune sau agricolă comună.

Bugetul UE 2014-2020

România este al doilea mare beneficiar din UE, de pe urma fondurilor europene.  Țara noastră  alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Foto: Comisia Europeană

De altfel, România alături de alte șapte state din Europa Centrală și de Est au decis recent să-şi suplimenteze sumele alocate bugetului european în viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea golului creat de Brexit în acest buget.

Dezbaterile privind cadrul financiar multianual au loc și în condițiile în care pe 23 februarie se va desfășura summitul informal al șefilor de stat sau de guvern, reuniune ce va avea pe agendă viitorul Cadru Financiar Multianual. Cu o zi înainte de reuniunea menționată, Comisia pentru bugete a Parlamentului va vota poziția sa privind CFM post-2020 și este așteptată să solicite o creștere a contribuției țărilor UE la 1.3% din VNB.

Cadrul Financiar Multianual post-2020 va fi o temă centrală pe durata președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a anunțat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, în cadrul dezbaterii – “Perspective pentru viitorul nostru – Elaborarea cadrului financiar multianual”, organizată la Bruxelles de către Centrul European de Strategie Politică și la care au mai participat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, dar și importanți membri ai Comisiei Europene, precum Corina Crețu, Günther Oettinger și Jyrki Katainen.

Printre prioritățile pe care Comisia Europeană le va include în propunerea sa de viitor CFM, ce urmează a fi lansată în luna mai 2018, se numără apărarea, securitatea, agenda digitală, migrația, locurile de muncă, dar și politica de coeziune și politica agricolă comună cu scopul modernizării lor.

Citiți și despre bugetul pe termen lung al UE post-2020.

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.