Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Bugetul UE post-2020. Jean-Claude Juncker: Trebuie să se facă niște reduceri ale fondurilor de coeziune

Published

on

Comisia Europeană a prezentat joi diversele opțiuni posibile – precum și consecințele financiare ale fiecăreia – pentru un bugetul UE post 2020.

„Cred că trebuie să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune dacă vrem să respectăm toate prioritățile noi pe care ni le-am propus”, a anunțat președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bruxelles

„Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și a ambițiilor, care traduce viitorul în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim, Ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară. Trebuie să înțelegem cu toții că în discuțiile care ne așteaptă nu vom mai putea continua ca până acum și în același timp sunt ferm convins că putem reuși imposibilul, putem conveni în privința unui buget în care toți să fie beneficiari neți.”, a transmis șeful executivului european.

„Eu sunt prieten al Politicii de Coeziune și am luptat pentru primul pachet de legi în acest sens, atunci eram ministru de Finanțe, deci sunt pentru Politica Agricolă Comună, dar pentru una bine organizată”, și ”trebuie să ținem cont de plus valoarea adusă în contextul politicii de coeziune”, a declarat Juncker.

Președintele CE a declarat că, deși susține unele reduceri în domeniul PAC și al politicii de coeziune, acestea nu trebuie să fie unele drastice.

Cred că trebuie să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune dacă vrem să respectăm toate prioritățile noi pe care ni le-am propus însă nu sunt pentru reduceri drastice”, a declarat Juncker. 

Discursul său survine cu doar o săptămână înainte de summitul informal de la Bruxelles care va avea loc săptămâna viitoare, în cadrul căruia liderii europeni vor dezbate problema bugetului post-2020, după ce Marea Britanie, un importat contributor, va fi părăsit Uniunea Europeană, dar și procesul pentru viitoarele alegeri europarlamentare, a căror dată a fost fixată pentru luna mai a anului 2019, perioadă în care România va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul unui discurs care a avut loc luna trecută, Juncker a precizat că UE valorează ”mai mult de o cafea pe zi” – suma pe care o plătește în prezent fiecare cetățean european.

Cu un deficit între 12 și 15 miliarde de euro anual ca urmare a Brexit-ului, în viitorul cadru financiar multianual ( CFM) vor avea nevoie de finanțare noi priorități precum gestionarea migrației, dezvoltarea unei economii digitale sau sporirea capacităților militare, continuând în același timp politicilep recum cea de coeziune sau agricolă comună.

Bugetul UE 2014-2020

România este al doilea mare beneficiar din UE, de pe urma fondurilor europene.  Țara noastră  alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Foto: Comisia Europeană

De altfel, România alături de alte șapte state din Europa Centrală și de Est au decis recent să-şi suplimenteze sumele alocate bugetului european în viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea golului creat de Brexit în acest buget.

Dezbaterile privind cadrul financiar multianual au loc și în condițiile în care pe 23 februarie se va desfășura summitul informal al șefilor de stat sau de guvern, reuniune ce va avea pe agendă viitorul Cadru Financiar Multianual. Cu o zi înainte de reuniunea menționată, Comisia pentru bugete a Parlamentului va vota poziția sa privind CFM post-2020 și este așteptată să solicite o creștere a contribuției țărilor UE la 1.3% din VNB.

Cadrul Financiar Multianual post-2020 va fi o temă centrală pe durata președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a anunțat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, în cadrul dezbaterii – “Perspective pentru viitorul nostru – Elaborarea cadrului financiar multianual”, organizată la Bruxelles de către Centrul European de Strategie Politică și la care au mai participat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, dar și importanți membri ai Comisiei Europene, precum Corina Crețu, Günther Oettinger și Jyrki Katainen.

Printre prioritățile pe care Comisia Europeană le va include în propunerea sa de viitor CFM, ce urmează a fi lansată în luna mai 2018, se numără apărarea, securitatea, agenda digitală, migrația, locurile de muncă, dar și politica de coeziune și politica agricolă comună cu scopul modernizării lor.

Citiți și despre bugetul pe termen lung al UE post-2020.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

Published

on

© European Union, 2021

Comisia Europeană a aprobat miercuri o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a Franței pentru subvenții în valoare de 7,4 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie care reprezintă nucleul NextGenerationEU.

La 26 noiembrie 2021, Franța a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe îndeplinirea celor 38 de etape și obiective selectate în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă. Acestea acoperă reformele în domeniile finanțelor publice, locuințelor, mobilității, asigurărilor de șomaj, competențelor și sănătății, precum și al sistemului de audit și control al Franței pentru punerea în aplicare a MRR. Mai multe obiective se referă, de asemenea, la investiții majore în domeniul renovării energetice a clădirilor, al decarbonizării industriei, al vehiculelor nepoluante, al cercetării, al ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și al educației.

Odată cu cererea lor, autoritățile franceze au furnizat dovezi detaliate și cuprinzătoare care să demonstreze îndeplinirea celor 38 de etape și obiective. Comisia a evaluat în detaliu aceste informații înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată.

Am plăcerea de a anunța vești bune pentru Franța. Considerăm că Franța a făcut un pas important în direcția primirii unei plăți importante din planul nostru de redresare NextGenerationEU. După ce statele membre vor da, de asemenea, undă verde, vom plăti Franței 7,4 miliarde de euro, în cadrul NextGenerationEU. Franța a înregistrat într-adevăr progrese rapide în punerea în aplicare a planului său de redresare, prin reforme cruciale și investiții ambițioase în renovarea energetică, inovare și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Acesta este începutul unui succes făcut în Franța și susținut de Europa”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Planul francez de redresare și reziliență include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă structurate pe nouă componente tematice. Planul va fi sprijinit de granturi în valoare de 39,4 miliarde EUR, din care 13 % (5,1 miliarde EUR) au fost plătite Franței sub formă de prefinanțare la 19 august 2021.

Plățile în cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și reformelor descrise în planurile lor respective de redresare și reziliență.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană s-a adresat astăzi, 27 ianuarie, Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) împotriva Republicii Populare Chineze pentru practicile comerciale discriminatorii ale acesteia față de Lituania, litigiu care afectează și alte exporturi de pe piața unică europeană.

„Aceste acțiuni, care par a fi discriminatorii și ilegale în conformitate cu normele OMC, dăunează exportatorilor atât din Lituania, cât și din alte părți ale UE. Întrucât încercările de soluționare bilaterală a acestei probleme au eșuat, UE a recurs la inițierea procedurilor de soluționare a litigiilor împotriva Chinei. Consultările OMC inițiate astăzi reprezintă primul pas în acest proces”, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

Vicepreședintele executiv și comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a declarat: „Lansarea unei proceduri în cadrul OMC nu este un pas pe care îl luăm cu ușurință. Cu toate acestea, după încercări repetate și eșuate de a rezolva această problemă pe cale bilaterală, nu vedem altă cale de urmat decât să solicităm consultări cu China în cadrul OMC pentru soluționarea litigiilor. UE este hotărâtă să acționeze în mod unitar și să acționeze rapid împotriva măsurilor care încalcă normele OMC și care amenință integritatea pieței noastre unice. În paralel, ne continuăm eforturile diplomatice pentru a detensiona situația.”

În ultimele săptămâni, Comisia Europeană a acumulat dovezi privind diferitele tipuri de restricții chinezești. Printre acestea se numără refuzul de a vămui bunurile lituaniene, respingerea cererilor de import din Lituania și presiunile exercitate asupra societăților din UE care își desfășoară activitatea în alte state membre ale UE pentru a elimina inputurile lituaniene din lanțurile lor de aprovizionare atunci când exportă în China.


Începând din decembrie 2021, și fără a informa UE sau autoritățile lituaniene, China a început să restricționeze puternic sau să blocheze de facto importurile din Lituania și exporturile către Lituania. Comisia a abordat în mod repetat această chestiune cu autoritățile chineze.

Prima etapă în cadrul procedurilor de soluționare a litigiilor din cadrul OMC este “cererea de consultări”, în cadrul căreia UE solicită în mod oficial Chinei mai multe informații cu privire la măsurile sale în vederea găsirii unei soluții satisfăcătoare. În cazul în care aceste consultări nu conduc la un rezultat pozitiv în termen de 60 de zile, UE poate solicita instituirea unui grup special care să se pronunțe în această privință.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană nu va revizui propunerile care clasifică energia nucleară și gazele naturale drept sustenabile, în pofida opoziției mai multor state, printre care și Germania

Published

on

© European Commission - Facebook

Comisia Europeană nu are în vedere să revizuiască fundamental propunerile care clasifică energia nucleară și gazele naturale drept investiții ”verzi”, a anunțat Mairead McGuinness, comisarul european pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, în pofida obiecţiilor unor state membre UE, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, oficialul european a explicat că investițiile în centralele automoelectrice ar urma să fie considerate ”verzi” dacă folosesc cele mai recente standarde tehnologice şi sunt însoţite de un plan concret de eliminare a deşeurilor radioactive. Obiectivul este de a orienta astfel investiţiile private către activităţile care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

De asemenea, propunerea Comisiei Europene prevede că producţia de energie pe bază de gaze va fi considerată verde dacă are caracter de tranziţie către energia curată, gazele naturale generând emisii cu 50% mai mici faţă de cărbune.

”Poate reuşim să modificăm propunerea într-un fel sau altul, pentru a rezolva unele obiecţii. Dar de fapt avem o marjă de manevră limitată”, a declarat McGuinness, care consideră că energia nucleară și gazele normale sunt necesare ca tehnologii de tranziţie ”şi în acest mod vor fi cu siguranţă etichetate, pentru un viitor mai bun şi mai curat”.

Aflat într-o primă vizită la Bruxelles, ministrul german al afacerilor economice și acțiunii climatice, Robert Habeck, a avut întrevederi cu mai mulți comisari europeni, între care și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, căreia i-a transmis că țara sa respinge intenția de a include energia nucleară pe lista investițiilor verzi.

Vizita oficialului german vine după scrisoarea înaintată Comisiei Europene prin care cereau acesteia să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor ”verzi”, considerând-o ”riscantă și costisitoare”.

Nu este pentru prima dată când Berlinul își exprimă opoziția față de includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor ”verzi”. 

La mijlocul lunii noiembrie, miniştrii din cinci state europene, și anume Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, au transmis că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate “durabile” elaborată în prezent de UE.

De cealaltă parte, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea  acestui tip de energie pe lista celor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

Este lesne de înțeles demersul, dacă ne uităm la cele mai recente date furnizate de Eurostat. 

Franța a fost anul trecut cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană, fiind responsabilă pentru 52% din producția totală de energie nucleară din UE. De asemenea, 67% din producția totală a electricității produse în acest stat provine din surse nucleare, cu mult peste cele 11% ce se regăsesc în Germania. În ceea ce privește România, energia nucleară a reprezentat anul trecut 21% din producția totală de electricitate.

Așa se face că în cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europeneidee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Continue Reading

Facebook

CHINA6 mins ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL47 mins ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA50 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE57 mins ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock: Nu trebuie să permitem ca disputa privind livrările de arme către Ucraina să divizeze Occidentul

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European: O amenințare împotriva Ucrainei este o amenințare împotriva Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Marian-Jean Marinescu a închis dezbaterile Conferinței europene pentru spațiu: Ne lipsește voința politică. Statele membre trebuie să sprijine o abordare colectivă

U.E.2 hours ago

Liderii instituțiilor UE își reafirmă angajamentul pentru combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending