Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Bugetul UE post-2020. Jean-Claude Juncker: Trebuie să se facă niște reduceri ale fondurilor de coeziune

Published

on

Comisia Europeană a prezentat joi diversele opțiuni posibile – precum și consecințele financiare ale fiecăreia – pentru un bugetul UE post 2020.

„Cred că trebuie să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune dacă vrem să respectăm toate prioritățile noi pe care ni le-am propus”, a anunțat președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bruxelles

„Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și a ambițiilor, care traduce viitorul în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim, Ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară. Trebuie să înțelegem cu toții că în discuțiile care ne așteaptă nu vom mai putea continua ca până acum și în același timp sunt ferm convins că putem reuși imposibilul, putem conveni în privința unui buget în care toți să fie beneficiari neți.”, a transmis șeful executivului european.

„Eu sunt prieten al Politicii de Coeziune și am luptat pentru primul pachet de legi în acest sens, atunci eram ministru de Finanțe, deci sunt pentru Politica Agricolă Comună, dar pentru una bine organizată”, și ”trebuie să ținem cont de plus valoarea adusă în contextul politicii de coeziune”, a declarat Juncker.

Președintele CE a declarat că, deși susține unele reduceri în domeniul PAC și al politicii de coeziune, acestea nu trebuie să fie unele drastice.

Cred că trebuie să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune dacă vrem să respectăm toate prioritățile noi pe care ni le-am propus însă nu sunt pentru reduceri drastice”, a declarat Juncker. 

Discursul său survine cu doar o săptămână înainte de summitul informal de la Bruxelles care va avea loc săptămâna viitoare, în cadrul căruia liderii europeni vor dezbate problema bugetului post-2020, după ce Marea Britanie, un importat contributor, va fi părăsit Uniunea Europeană, dar și procesul pentru viitoarele alegeri europarlamentare, a căror dată a fost fixată pentru luna mai a anului 2019, perioadă în care România va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul unui discurs care a avut loc luna trecută, Juncker a precizat că UE valorează ”mai mult de o cafea pe zi” – suma pe care o plătește în prezent fiecare cetățean european.

Cu un deficit între 12 și 15 miliarde de euro anual ca urmare a Brexit-ului, în viitorul cadru financiar multianual ( CFM) vor avea nevoie de finanțare noi priorități precum gestionarea migrației, dezvoltarea unei economii digitale sau sporirea capacităților militare, continuând în același timp politicilep recum cea de coeziune sau agricolă comună.

Bugetul UE 2014-2020

România este al doilea mare beneficiar din UE, de pe urma fondurilor europene.  Țara noastră  alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Foto: Comisia Europeană

De altfel, România alături de alte șapte state din Europa Centrală și de Est au decis recent să-şi suplimenteze sumele alocate bugetului european în viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea golului creat de Brexit în acest buget.

Dezbaterile privind cadrul financiar multianual au loc și în condițiile în care pe 23 februarie se va desfășura summitul informal al șefilor de stat sau de guvern, reuniune ce va avea pe agendă viitorul Cadru Financiar Multianual. Cu o zi înainte de reuniunea menționată, Comisia pentru bugete a Parlamentului va vota poziția sa privind CFM post-2020 și este așteptată să solicite o creștere a contribuției țărilor UE la 1.3% din VNB.

Cadrul Financiar Multianual post-2020 va fi o temă centrală pe durata președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a anunțat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, în cadrul dezbaterii – “Perspective pentru viitorul nostru – Elaborarea cadrului financiar multianual”, organizată la Bruxelles de către Centrul European de Strategie Politică și la care au mai participat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, dar și importanți membri ai Comisiei Europene, precum Corina Crețu, Günther Oettinger și Jyrki Katainen.

Printre prioritățile pe care Comisia Europeană le va include în propunerea sa de viitor CFM, ce urmează a fi lansată în luna mai 2018, se numără apărarea, securitatea, agenda digitală, migrația, locurile de muncă, dar și politica de coeziune și politica agricolă comună cu scopul modernizării lor.

Citiți și despre bugetul pe termen lung al UE post-2020.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Von der Leyen își apără poziția privind cooperarea cu eurodeputații din grupurile de dreapta din PE după alegerile europene

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (CDU), și-a apărat poziția privind cooperarea cu eurodeputații din partidele de dreapta din Parlamentul European, în anumite condiții. Criteriul este ca acești parlamentari să fie în favoarea Europei, a statului de drept, a Ucrainei și împotriva Rusiei, a declarat ea în cadrul emisiunii “Interviul săptămânii” de la postul de radio Deutschlandfunk, informează dpa, preluat de Agerpres.

Von der Leyen candidează pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei la alegerile europene din 9 iunie, în calitate de candidat cap de listă al Partidului Popular European. Ea este de mai mult timp criticată de alte partide pentru că nu a exclus cooperarea în Parlamentul European, după alegerile din iunie, cu grupul conservator de dreapta Conservatori şi Reformişti Europeni (ECR). 

Președinta Comisiei a declarat că obiectivul este de a convinge forțele politice care sunt importante pentru „majoritatea de la centru”. Von der Leyen a declarat că, spre deosebire de parlamentele naționale, în Parlamentul European nu există presiunea grupurilor politice. În schimb, a fost nevoie să se caute și să se formeze mereu majorități. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care a precizat că „nu trebuie să ne uităm la grupuri, ci la deputați”.

Ca exemplu, ea a menționat votul în favoarea legilor privind clima, care nu a mers suficient de departe pentru mulți Verzi. Acesta este motivul pentru care mulți eurodeputați verzi nu au votat în favoarea propunerii Comisiei. Grupul Verzilor din Parlamentul European a criticat faptul că grupul conservator PPE a cooperat cu partidele de dreapta în ceea ce privește Pactul Verde, principalul proiect de politică climatică al UE. 

De altfel, Social-democrații, Stânga și Verzii au acuzat-o că se apropie de post-fasciștii din Italia, cum ar fi, Partidul Fratelli d’Italia al premierului italian Giorgia Meloni, care face parte din grupul ECR. Însă, von der Leyen a descris-o recent pe Meloni ca fiind „clar pro-europeană”.

Joi, cancelarul german Olaf Scholz a avertizat-o indirect pe președinta Comisiei să nu încerce să își asigure un nou mandat după alegerile europene cu ajutorul extremiștilor de dreapta. Scholz a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că este „foarte întristat de ambiguitatea unora dintre declarațiile politice pe care le-am auzit recent”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

Published

on

© European Union, 2010/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat vineri, 24 mai, concluzii privind „O industrie europeană competitivă – motor al viitorului nostru verde, digital și rezilient”. Concluziile analizează situația sectorului industrial al UE, explorează modalități de îmbunătățire a inovării, a accesului la finanțare și a mediului de afaceri pentru producători și propun principiile elementare care să stea la baza unei viitoare politici industriale a UE.

Obiectivele ambițioase ale Uniunii privind poziția de lider în domeniul digital și neutralitatea climatică oferă oportunități importante de consolidare a poziției de lider în sectorul industrial și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate. În perspectiva începerii următorului mandat al Comisiei Europene, acum este momentul să punem bazele unei politici industriale europene și să oferim orientări cu privire la calea de urmat către un nou pact pentru competitivitatea europeană”, a declarat Jo Brouns, ministrul flamand al economiei, inovării, muncii, economiei sociale și agriculturii.

În concluziile sale din 17 și 18 aprilie 2024, Consiliul European a subliniat hotărârea Uniunii Europene de a-și asigura competitivitatea pe termen lung, prosperitatea și poziția de lider pe scena mondială și pentru a-și consolida suveranitatea strategică. O parte importantă a acestui obiectiv ar trebui realizată prin elaborarea unei politici industriale eficace.

UE: spațiul unei industrii competitive

Concluziile Consiliului au pus bazele unei politici industriale orientate spre viitor. În contextul unor schimbări tehnologice, economice și geopolitice semnificative, Europa are nevoie de o industrie competitivă, cu o bază de producție solidă, pentru a stimula inovarea, productivitatea, crearea de locuri de muncă de calitate, durabilitatea și creșterea. Cu toate acestea, industria UE s-a confruntat cu numeroase provocări, inclusiv cu creșterea concurenței la nivel mondial și cu crize succesive (de exemplu, COVID-19, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, tensiunile din Marea Roșie etc.), care au pus la grea încercare lanțurile de aprovizionare și au determinat creșterea prețurilor la energie. Documentul adoptat astăzi subliniază importanța Pactului Verde, care este o sursă de oportunități pentru întreprinderi și cetățeni. Concluziile recomandă să se acorde prioritate domeniilor tehnologice care sunt esențiale pentru securitatea economică a UE.

Inovare și competitivitate

Concluziile Consiliului consideră că inovarea este forța motrice a competitivității europene. În acest sens, concluziile solicită identificarea unui număr limitat de priorități strategice în cadrul politicii de cercetare și inovare industrială a UE. O sarcină esențială pentru viitoarea Comisie va fi aceea de a încerca să reducă „paradoxul inovării” (și anume, faptul că cunoștințele nu se traduc întotdeauna în produse și servicii comercializabile).

Finanțare și politică industrială

Finanțarea este considerată, de asemenea, un element esențial al politicii industriale a UE. Prin urmare, concluziile analizează modalitățile de stimulare a instrumentelor de finanțare private și publice, menținând în același timp politicile în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat. Pentru a îmbunătăți finanțarea, printre altele, concluziile solicită promovarea uniunii piețelor de capital și utilizarea organismelor și a instrumentelor existente, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, politica de coeziune, proiectele importante de interes european comun (PIIEC) și programul InvestEU.

Îmbunătățirea mediului de afaceri

Concluziile Consiliului subliniază necesitatea stabilirii condițiilor adecvate pentru ca industria să aibă succes. Printre acestea se numără funcționarea corespunzătoare a pieței unice, un cadru de reglementare clar care facilitează investițiile, protejând în același timp concurența, o piață a energiei care oferă energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile, o forță de muncă bine pregătită și cu înaltă calificare, o politică comercială deschisă și ambițioasă, standarde, protecția drepturilor de proprietate intelectuală și valorificarea cunoștințelor.

Acțiuni viitoare comune

În sfârșit, concluziile solicită o politică industrială europeană cuprinzătoare, care să fie în conformitate cu prioritățile verzi și digitale ale Uniunii pentru 2030. Viitorul cadru de politică industrială al Europei ar trebui să se întemeieze pe instrumente bazate pe dovezi, pe indicatori, pe principii bazate pe piață și pe previziuni și constatări economice de bază. De asemenea, acesta ar trebui să integreze cele mai recente rezultate economice într-o analiză a politicii industriale și să includă factorii de mediu, de durabilitate, de reziliență și sociali în modelele sale de referință, pentru a identifica potențiale piețe strategice de creștere viitoare. Viitoarea politică industrială a UE ar trebui să se bazeze pe actuala Strategie industrială a UE din 2020, pe actualizarea sa din 2021, pe Planul industrial al Pactului verde și pe programul de politică privind deceniul digital și ar trebui, de asemenea, să țină seama de legislația recentă, cum ar fi Actul privind cipurile, Actul privind materiile prime critice și Regulamentul privind industria „zero net”.

Concluziile Consiliului adoptate astăzi invită următoarea Comisie să facă din politica industrială un element-cheie al agendei sale pentru următorul mandat legislativ. Concluziile prezintă elementele pe care statele membre ar dori să le vadă incluse într-un viitor cadru de politică industrială europeană care să fie cuprinzător, orientat spre viitor și proactiv.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană cere României să își îndeplinească obligația de a coopera cu alte state în privința transparenței fiscale a veniturilor realizate prin intermediul platformelor digitale

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de infringement împotriva Germaniei, Ungariei, Poloniei și României pentru că nu au făcut schimb de informații în timp util cu privire la veniturile obținute de persoane fizice și juridice prin utilizarea platformelor online.

Potrivit unui comunicat al executivului european, Directiva din 22 martie 2021 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC7) a introdus, începând cu 1 ianuarie 2023, noi norme de transparență fiscală pentru tranzacțiile pe platformele digitale. Obiectivul este de a identifica mai bine situațiile în care ar trebui să se plătească impozit. Raportarea ar trebui să aibă loc în două etape.

În primul rând, platformele online au fost obligate să colecteze informațiile privind veniturile obținute de persoanele fizice și juridice pe tot parcursul anului 2023 și să le raporteze statului membru al platformei.

 Apoi, statul membru respectiv trebuia să facă schimb de informații până la 29 februarie 2024. Raportarea și schimbul în timp util sunt esențiale pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile în Uniune și pentru buna funcționare a CAD7 în toate statele membre.

Germania, Ungaria, Polonia și România nu și-au îndeplinit obligația de a face schimb de informații necesare cu autoritățile fiscale din alte state membre, ceea ce le împiedică să aplice legislația fiscală locală.

Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere Germaniei, Ungariei, Poloniei și României, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător din partea statelor membre, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

De asemenea, România se numără printre cele 18 țări împotriva cărora a fost deschisă o procedură de infringement pentru că nu au desemnat autoritățile responsabile pentru punerea în aplicare a Legii privind guvernanța datelor sau care nu au reușit să demonstreze că acestea din urmă sunt împuternicite să îndeplinească sarcinile prevăzute de lege.

Legea privind guvernanța datelor facilitează schimbul de date între sectoare și țările UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Ea va spori încrederea în schimbul de date prin stabilirea unor norme de neutralitate a intermediarilor de date care fac legătura între persoane și întreprinderi și utilizatorii de date.

Activitățile de intermediere a datelor trebuie să fie strict independente de orice alte servicii pe care le furnizează, să fie înregistrate și să poată fi identificate printr-un logo comun al UE.

Legea va facilita, de asemenea, reutilizarea anumitor date deținute de sectorul public și va stimula schimbul voluntar de date. Altruismul datelor permite cetățenilor să își dea consimțământul pentru a pune la dispoziție datele pe care le generează pentru binele comun, de exemplu pentru proiecte de cercetare medicală.

Organizațiile de promovare a altruismului în materie de date pot decide să fie incluse într-un registru public și să utilizeze logo-ul comun al UE.

Acestea trebuie să aibă un caracter non-profit și să îndeplinească cerințele de transparență, precum și să ofere garanții specifice pentru a proteja drepturile și interesele cetățenilor și ale întreprinderilor care decid să le partajeze datele. Aplicabile începând cu 24 septembrie 2023, autoritățile responsabile sunt însărcinate cu înregistrarea organizațiilor de altruism de date și cu monitorizarea conformității furnizorilor de servicii de intermediere a datelor. Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere către 18 țări, printre care și România, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

O altă procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României, Bulgariei, Greciei, Lituania, Maltei, Portugaliei și Sloveniei se referă la obligațiile pe care le au în ceea ce privește clădirile eficiente din punct de vedere energetic.

Statele membre trebuie să stabilească cerințe minime de performanță energetică a clădirilor pentru a obține cea mai bună combinație între investiții și economii, cunoscute și sub denumirea de ”niveluri optime din punctul de vedere al costurilor”.

Calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor este esențială pentru ca statele membre să exploateze pe deplin potențialul de eficiență energetică și de energie regenerabilă al parcului național de clădiri și să evite ca oamenii și întreprinderile să cheltuiască mai mulți bani decât este necesar pentru îmbunătățirea eficienței locuințelor și birourilor lor.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere țărilor în cauză, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ALEGERI EUROPENE 202437 mins ago

Giorgia Meloni revendică un rol cheie în “construirea unei majorități diferite” de partide conservatoare și de extremă-dreapta în Parlamentul European

U.E.40 mins ago

Polonia dezvăluie detaliile ”Scutului Estic”, un program militar de 2,35 mld. de euro pentru întărirea frontierelor estice

SUA44 mins ago

SUA încearcă să tempereze îngrijorările partenerilor europeni după recentele decizii ale lui Biden: Vom continua să vă furnizăm gaz natural lichefiat

SĂNĂTATE2 hours ago

Săptămâna europeană de luptă împotriva cancerului. CE va lansa o nouă acțiune privind programele de screening, cu o finanțare de 30 mil. euro

EDUCAȚIE2 hours ago

Eurostat: România se află pe ultimul loc în UE când vine vorba de ponderea persoanelor cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare

U.E.2 hours ago

Frustrările la adresa Ungariei cresc în UE. Lituania și alte state membre critică dur blocarea deciziilor privind ajutorul militar pentru Ucraina

NATO3 hours ago

Ucraina “are mâinile legate” dacă nu poate ataca Rusia cu armele aliaților, avertizează secretarul general NATO, cerând aliaților să ridice aceste restricții

CONSILIUL UE3 hours ago

Actul privind industria cu zero emisii nete, una dintre pietrele de temelie ale unei noi politici industriale, a fost adoptat. Acesta va utiliza puterea pieței unice pentru a consolida poziția de lider a UE în domeniu

INTERNAȚIONAL3 hours ago

China, Japonia și Coreea de Sud vor relua discuțiile privind un acord de liber schimb tripartit și vor continua eforturile de stabilitate în Peninsula Coreeană

ROMÂNIA4 hours ago

În contextul alegerilor prezidențiale și referendumului de aderare la UE din R. Moldova, trebuie să sprijinim această țară pentru a combate ingerința Rusiei, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski face apel la Biden și la Xi să sprijine prin prezența lor summit-ul mondial pentru pace din Elveția

U.E.4 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.4 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA4 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL6 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL7 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA1 week ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

Trending