U.E.
Bulgaria a atins ținta de deficit bugetar de 3% din PIB, îndeplinind astfel ultima condiție pentru aderarea la zona euro
Published
4 weeks agoon
By
Andreea Radu
Bulgaria a realizat cerința finală pentru aderarea la zona euro prin îndeplinirea criteriului referitor la deficitul bugetar în 2024, informează Novinite, potrivit Agerpres.
După ce anterior a îndeplinit obiectivul privind inflația, ultimul pas era confirmarea respectării metodologiei UE privind finanțele publice în 2024.
Conform datelor preliminare ale Institutului de Statistică al Bulgariei și ale Eurostat, anul trecut deficitul bugetar a fost de trei miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB, exact pragul stabilit de UE și îndeplinind condiția pentru aderarea la zona euro.
Comparativ, Eurostat a raportat că nivelul mediu al deficitului bugetar în UE s-a situat anul trecut la 3,2% din PIB, cele mai ridicate deficite fiind în România (9,3% din PIB), Polonia (6,6% din PIB) și Franța (5,8% din PIB).
În contrast, câteva țări au raportat excedent bugetar: Danemarca (4,5% din PIB), Irlanda și Cipru (fiecare cu 4,3% din PIB), Grecia (1,3% din PIB).
Recent, președintele BCE, Christine Lagarde, și-a exprimat optimismul ridicat și a reafirmat sprijinul deplin al BCE pentru intrarea Bulgariei în zona euro. Oficialul a subliniat progresele Bulgariei, în special în domeniul stabilității economice, și eforturile de combatere a spălării banilor, care sunt factori cheie pentru evoluția Bulgariei.
Lagarde a indicat că viitorul raport de convergență, așteptat în viitorul apropiat, va furniza un tablou mai detaliat. Ea a dat asigurări că BCE va oferit întregul sprijin tehnic necesar pentru ca Bulgaria să-și continue drumul spre adoptarea euro.
Citiți și: Bulgaria amână aderarea la zona euro pentru 2026, invocând criteriul stabilității prețurilor
Bulgaria a lucrat timp de ani de zile pentru a adera la zona euro, argumentând că adoptarea monedei unice va atrage investiții și va îmbunătăți nivelul de trai. Totuși, rezistența vine și din partea cetățenilor: doar jumătate dintre bulgari susțin aderarea, în timp ce naționaliștii și partidele favorabile Rusiei critică această inițiativă.
Uniunea Europeană cere țărilor candidate să îndeplinească mai multe criterii de convergență, inclusiv stabilitatea prețurilor. În trecut, BCE a exclus din calcul țările cu inflație semnificativ mai mică decât media UE, ceea ce a permis Croației să adopte euro în 2023. În cazul Bulgariei, însă, ajustările rămân necesare pentru a îndeplini cerințele stricte ale blocului european.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

You may like
UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene
Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
”A fost emoționant să văd toate steagurile UE fluturând cu mândrie în țară”, a transmis președinta PE în prima convorbire cu Nicușor Dan
Serviciile de informații franceze resping „cu tărie” acuzațiile de interferență în alegerile prezidențiale din România lansate de fondatorul Telegram
Întâlnire între JD Vance și Ursula von der Leyen mediată de premierul Italiei. Vicepreședintele american: Sperăm că va fi începutul unor negocieri și avantaje comerciale pe termen lung între UE și SUA
UE și Regatul Unit vor parafa un nou pact de apărare și securitate în cadrul primului summit pentru resetarea relațiilor post-BREXIT
COMISIA EUROPEANA
În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale
Published
25 minutes agoon
May 20, 2025By
Andreea Radu
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, în cadrul Conferinței Anuale privind Bugetul UE 2025, că noul buget european va avea o structură revizuită și va fi axat pe „parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme”.
„Noul buget va fi construit pe o nouă structură. Acesta va fi axat pe parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme. Aceste parteneriate vor fi modelate de prioritățile europene”, a declarat Ursula von der Leyen.
Watch live: my speech at the annual budget conference. https://t.co/G42Xxijwmv
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 20, 2025
De asemenea, Ursula von der Leyen a afirmat că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor avea un rol esențial în bugetul UE. Șefa Comisiei Europene a subliniat că aceste politici vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale, reafirmând astfel angajamentul Uniunii față de sprijinirea regiunilor și a fermierilor,
„Permiteți-mi să fiu clară. În următorul nostru buget, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central. Modernizate și mai bine adaptate la provocările actuale. Regiunile noastre și fermierii noștri vor fi întotdeauna în centrul Uniunii noastre”, a subliniat von der Leyen.
În cadrul discursului președinta Comisiei Europene a transmis un mesaj ferm privind necesitatea reformării profunde a cadrului bugetar multianual al Uniunii Europene. Oficialul a subliniat că bugetul actual, adoptat în 2020, „a fost proiectat pentru o lume care nu mai există” și că viitorul buget trebuie să răspundă unei realități în continuă schimbare, marcate de crize multiple, accelerarea progresului tehnologic și instabilitate geopolitică.
La începutul lunii, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, a subliniat importanța unei politici de coeziune modernizate, construită pe principii de parteneriat și guvernanță descentralizată, ca element central al viitorului cadru financiar multianual (CFM).
De asemenea, oficialul a declarat că protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene impune menținerea fermă a unor mecanisme-cheie, precum cel de condiționalitate legat de respectarea statului de drept.
INTERNAȚIONAL
UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene
Published
2 hours agoon
May 20, 2025By
Andreea Radu
Uniunea Europeană se așteaptă la o „reacție puternică” din partea Statelor Unite, în cazul în care Rusia continuă să respingă apelurile pentru o încetare a focului în Ucraina, a declarat marți dimineață șefa diplomației europene, Kaja Kallas, la sosirea la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre UE.
„SUA au declarat că dacă Rusia nu acceptă o încetare a focului necondiționată, vor exista consecințe. Vrem, deci, să vedem aceste consecințe”, a declarat ea cu puțin timp înainte de începerea reuniunii în format CAE (Consiliul Afaceri Externe), potrivit Agerpres.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care participă la reuniunea miniștrilor apărării din UE, a declarat că este „foarte pozitiv” că administrația SUA este implicată în efortul de pace în Ucraina, dar a subliniat că este crucial ca și statele europene și Ucraina să fie consultate.
Andris Spruds, ministrul apărării din Letonia, a declarat la sosirea la reuniune că ajutorul pentru Ucraina este foarte important pentru ca Ucraina să poată negocia de pe o poziție de forță. El susține că țara sa își face datoria din acest punct de vedere, instruind soldați ucraineni și alocând 0,25% din PIB-ul său pentru apărarea Ucrainei.
„Cea mai bună garanție de securitate este o armată ucraineană foarte bine antrenată și dotată”, a subliniat el.
Spruds a mai spus că Letonia este una dintre țările care vor să profite de inițiativele Comisiei Europene pentru a-și finanța investițiile în apărare, întrucât scopul său este să crească alocarea pentru cheltuieli militare de la 3,7% din PIB în prezent la 5% din PIB.
Președintele ameircan Donald Trump a declarat, luni, după discuția sa telefonică de două ore cu președintele rus Vladimir Putin că dialogul „a decurs foarte bine” și că Rusia și Ucraina „vor începe imediat negocierile pentru un armistițiu”, subliniind că i-a informat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe lideri europeni de conținutul discuției cu liderul rus și punctând că Vaticanul și-a exprimat interesul de a găzdui negocierile ruso-ucrainene.
Discuțiile dintre delegațiile rusă și ucraineană s-au încheiat după doar 90 de minute de la debut. Reuniunea a reprezentat prima întâlnire față în față a reprezentanților Rusiei și Ucrainei din 2022, imediat după începerea invaziei la scară largă a Rusiei.
Înaintea reuniunii, așteptările privind un progres în negocierile de pace au fost reduse. Atunci, Donald Trump a declarat că nu vor exista progrese în această privință până când el și președintele rus Valdimir Putin nu se vor întâlni.
INTERNAȚIONAL
Marea Britanie, Franța și Canada condamnă deteriorarea situației umanitare din Gaza și cer Israelului să oprească operațiunile militare: „Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare”
Published
2 hours agoon
May 20, 2025By
Andreea Radu
Liderii Marii Britanii, Franței și Canadei au condamnat, într-o declarație comună publicată luni, deteriorarea gravă a situației umanitare din Gaza și au cerut Israelului să înceteze campania militară intensificată din enclava asediată.
Cei trei oficiali au denunțat nivelul „intolerabil” al suferinței umane și au criticat dur anunțul recent al autorităților israeliene privind permiterea unei cantități minime de alimente în teritoriu, considerându-l „total inadecvat”.
„Ne opunem ferm extinderii operațiunilor militare ale Israelului în Gaza. Nivelul de suferință umană din Gaza este intolerabil. Anunțul de ieri că Israelul va permite intrarea unei cantități minime de alimente în Gaza este total inadecvat. Facem apel la guvernul israelian să își oprească operațiunile militare din Gaza și să permită imediat intrarea ajutorului umanitar în Gaza. Acest lucru trebuie să includă colaborarea cu ONU pentru a asigura revenirea la livrarea de ajutoare în conformitate cu principiile umanitare. Facem apel la Hamas să elibereze imediat ostaticii rămași pe care îi dețin cu atâta cruzime de la 7 octombrie 2023”, au declarat aceștia.
Liderii au denunțat refuzul Guvernului israelian de a permite accesul ajutorului umanitar esențial pentru populația civilă din Gaza, calificându-l drept inacceptabil și avertizând că această atitudine riscă să încalce dreptul umanitar internațional.
De asemenea, au condamnat ferm declarațiile recente ale unor membri ai Guvernului israelian, care sugerează că, în fața distrugerilor, civilii ar putea începe să se relocheze. Potrivit celor trei lideri, strămutarea forțată permanentă constituie o încălcare gravă a normelor internaționale.
„Israel a fost victima unui atac odioas pe 7 octombrie. Am susținut întotdeauna dreptul Israelului de a-și apăra cetățenii împotriva terorismului. Însă această escaladare este complet disproporționată. Nu vom rămâne pasivi în fața acestor acțiuni scandaloase ale guvernului Netanyahu. Dacă Israelul nu încetează noua ofensivă militară și nu ridică restricțiile privind ajutorul umanitar. Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare, inclusiv sancțiuni țintite”, au adăugat cei trei lideri.
Această intervenție comună, rară, a premierului britanic Keir Starmer, a președintelui francez Emmanuel Macron și a premierului canadian Mark Carney a stârnit o reacție dură din partea lui Benjamin Netanyahu, care i-a criticat pe cei trei lideri într-o declarație transmisă luni seara, scrie Politico Europe.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacționat furios la adresa liderilor din Franța, Marea Britanie și Canada, după ce aceștia au amenințat cu impunerea unor „sancțiuni țintite”.
„Cerând Israelului să pună capăt unui război defensiv pentru supraviețuirea noastră înainte ca teroriștii Hamas de la graniță să fie eliminați și solicitând, în același timp, crearea unui stat palestinian, liderii de la Londra, Ottawa și Paris oferă o recompensă uriașă pentru atacul genocidar asupra Israelului din 7 octombrie și încurajează comiterea altor atrocități de acest fel”, a scris Netanyahu pe rețelele sociale.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ministrul Simona Bucura-Oprescu, la sesiunea de formare privind mobilitatea forței de muncă: Trebuie să investim în încredere – între state, instituții, lucrători și angajatori

În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale

Zelenski a discutat cu președintele Finlandei despre continuarea presiunii internaționale asupra Rusiei pentru a-și schimba comportamentul

UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene

Marea Britanie, Franța și Canada condamnă deteriorarea situației umanitare din Gaza și cer Israelului să oprească operațiunile militare: „Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare”

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Parlamentul Ungariei a aprobat o lege privind retragerea țării din Curtea Penală Internațională

Ambasada SUA anunță retragerea din cariera diplomatică a lui Kathleen Kavalec. Adjunctul misiunii diplomatice, Michael Dickerson, va ocupa funcţia de Chargé d’affaires ad interim

Zelenski avertizează că „singurul care ar avea de câștigat” dintr-o eventuală retragere a SUA din negocierile de pace „ar fi Vladimir Putin”

Vaticanul, dispus să găzduiască negocierile de pace Rusia-Ucraina. Ofertă salutată de Trump, Zelenski și liderii europeni

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară
Trending
- POLITICĂ7 days ago
Simion îi răspunde lui Tusk cu o fotografie cu Putin din anul 2010: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia”
- POLITICĂ2 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ5 days ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia
- U.E.1 week ago
“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”
- COMISIA EUROPEANA6 days ago
Lovitură de imagine pentru Ursula von der Leyen: CJUE se pronunță împotriva lipsei de transparență a CE în cazul Pfizergate