CONSILIUL UE
Bulgaria a blocat începerea negocierilor de aderare ale Macedoniei de Nord cu Uniunea Europeană
Published
5 years agoon
By
Diana Zaim
Bulgaria a refuzat marţi să aprobe cadrul de negociere al Uniunii Europene pentru Macedonia de Nord, blocând astfel lansarea oficială a negocierilor de aderare cu această ţară, a anunţat ministrul bulgar de externe Ekaterina Zaharieva, potrivit Reuters și Agerpres.
Şefa diplomaţiei bulgare a declarat că la ora actuală Sofia nu poate susţine începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la blocul comunitar, deja îndelung amânate, din cauza disputelor deschise pe care le are cu Skopje în chestiuni istorice şi privind limba.
În urmă cu trei săptămâni, Bulgaria a declarat același lucru, că „nu poate fi de acord” cu actuala formă a cadrului de negocieri.
”Problema este că, în opinia noastră, Tratatul de prietenie, bună-vecinătate şi cooperare între Bulgaria şi Macedonia de Nord nu este implementat riguros”, a spus ministrul de externe Ekaterina Zaharieva.
În luna martie, liderii Uniunii Europene au aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, după ce Franța, susținută de Danemarca și Olanda, s-a opus acestui demers.
Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În aprilie 2018, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.
Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
Politica de extindere a UE urmărește să unească țările europene într-un proiect politic și economic comun. Călăuzită de valorile Uniunii și fiind supusă unor condiții stricte, extinderea s-a dovedit a fi unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru promovarea reformelor politice, economice și sociale și pentru consolidarea păcii, a stabilității și a democrației pe întregul continent. Politica de extindere consolidează, de asemenea, prezența UE pe scena mondială.
Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

You may like
România a preluat pentru șase luni comanda Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră
Este oficial: Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro, a decis Consiliul UE. Sofia va introduce moneda unică la 1 ianuarie 2026
Situația de securitate din regiunea Mării Negre, analizată de șefii apărării din Bulgaria, România și Turcia: Cooperarea noastră trilaterală este esențială pentru descurajare și apărare
Spațiul Schengen trebuie reînnoit și consolidat pentru a continua să existe, subliniază comisarul european pentru afaceri interne
În perspectiva summitului NATO de la Haga, ministrul Apărării a discutat cu omologii din Turcia și Bulgaria despre întărirea posturii de apărare pe Flancul Estic
Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro la 1 ianuarie 2026. Comisia Europeană confirmă că Sofia îndeplinește toate criteriile
CONSILIUL UE
Consiliul UE solicită României să ia măsuri și să le prezinte până pe 15 octombrie 2025 pentru reducerea și încheierii deficitului excesiv până în 2030
Published
4 days agoon
July 8, 2025
Consiliul Uniunii Europene a decis marți revizuirea traiectoriei corective a cheltuielilor nete ale României, în cadrul procedurii de deficit excesiv (EDP), din cauza lipsei unor acțiuni eficiente în respectarea recomandărilor anterioare.
Măsura adoptată la nivelul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Monetare vine în urma constatării, la 20 iunie 2025, că autoritățile române nu au implementat măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, în ciuda angajamentelor asumate încă din 2020, când a fost deschisă procedura.
Potrivit noii recomandări, România trebuie să ia măsuri eficiente și să prezinte până cel târziu la 15 octombrie 2025 măsuri concrete și eficace pentru reducerea deficitului.
În plus, Bucureștiul trebuie să urmeze o traiectorie strictă de limitare a creșterii cheltuielilor publice, exprimată prin plafonarea ritmului nominal de creștere a cheltuielilor nete după cum urmează: 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029, 4,0% în 2030.
Obiectivul stabilit de Consiliu este ca România să pună capăt procedurii de deficit excesiv cel târziu în anul 2030, cu condiția implementării acestei traiectorii bugetare corective.
Recomandarea Consiliului confirmă o solicitare anterioară a Comisiei Europene, publicată pe 24 iunie. Atunci, Comisia Europeană a publicat o recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Recomandarea executivului de la Bruxelles către Consiliul UE stabilea data limită de 15 octombrie pentru ca Bucureștiul să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.
Procedura de deficit excesiv este un instrument prevăzut de Pactul de Stabilitate și Creștere, care urmărește să asigure faptul că statele membre își mențin finanțele publice în limite sustenabile. Potrivit regulilor europene, deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică trebuie să se mențină sub 60% din PIB sau să urmeze o traiectorie clar descrescătoare.
România se află sub această procedură încă din anul 2020, iar evaluările recente ale Comisiei Europene și ale Consiliului arată că nu a existat progres suficient în atingerea țintelor convenite, ceea ce a determinat adoptarea unei noi traiectorii de ajustare fiscală, mai detaliate și mai stricte.
Tot marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de recomandări-cheie pentru România, care vizează reforme urgente în domeniul bugetar, parte a ciclului de coordonare a politicilor sub Semestrul European, subliniind necesitatea unor acțiuni decisive în 2025 și 2026 pentru consolidarea stabilității macroeconomice și a competitivității, cu accent pe reducerea deficitului, înăsprirea politicii bugetare, consolidarea cheltuielilor în apărare, accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene și o reformă administrativă axată pe simplificare.
Reprezentat la reuniunea de la Luxemburg a miniștrilor europeni de finanțate de ministrul Alexandru Nazare, Bucureștiul a prezentat “amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung”, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Primul pachet de măsuri, asumat prin angajarea răspunderii de către cabinetul Bolojan în Parlament, prevede, printre altele, o majorare a TVA de la 1 august 2025. la o cotă generală de 21% (de la 19%) și una redusă de 11% pentru anumite categorii și o creștere a impozitului pe dividende de la 10 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. Premierul a precizat că al doilea pachet de măsuri se va axa pe reducerea semnificativă a cheltuielilor statului.
CONSILIUL UE
Consiliul UE solicită României “înăsprirea politicii bugetare” pentru reducerea deficitului, consolidarea cheltuielilor în apărare și accelerarea reformelor și absorbției fondurilor UE
Published
4 days agoon
July 8, 2025
Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți o serie de recomandări-cheie pentru România, care vizează reforme urgente în domeniul bugetar, parte a ciclului de coordonare a politicilor sub Semestrul European, subliniind necesitatea unor acțiuni decisive în 2025 și 2026 pentru consolidarea stabilității macroeconomice și a competitivității, cu accent pe reducerea deficitului, înăsprirea politicii bugetare, consolidarea cheltuielilor în apărare, accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene și o reformă administrativă axată pe simplificare.
Concluziile adoptate de miniștrii europeni de finanțe în formatul Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) sunt parte a recomandărilor cuprinse în poziția Comisiei Europene privind Semestrul European, din 4 iunie 2025. Atunci, Comisia Europeană a constatat că România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Ulterior, Comisia Europeană a publicat o recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Recomandarea executivului de la Bruxelles către Consiliul UE, care la rândul său va trebui să recomande României să ia măsuri, a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca Bucureștiul să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.
Reprezentat la reuniunea de la Luxemburg a miniștrilor europeni de finanțate de ministrul Alexandru Nazare, Bucureștiul a prezentat “amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung”, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Primul pachet de măsuri, asumat prin angajarea răspunderii de către cabinetul Bolojan în Parlament, prevede, printre altele, o majorare a TVA de la 1 august 2025 la o cotă generală de 21% (de la 19%) și una redusă de 11% pentru anumite categorii și o creștere a impozitului pe dividende de la 10 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. Premierul Ilie a precizat că al doilea pachet de măsuri se va axa pe reducerea semnificativă a cheltuielilor statului.
Recomandările Consiliului privind România constată că țara “se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive“, iar “vulnerabilitățile s-au accentuat pe măsură ce s-a adâncit dublul deficit bugetar și de cont curent al României“, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024. Totodată, se arată în document, “soliditatea mixului de finanțare externă, bazat pe un volum considerabil de investiții străine directe nete și de fonduri UE care în trecut limitaseră creșterea datoriei externe, a fost fragilizată în 2024“.
Consolidarea apărării și responsabilitate fiscală sporită
În contextul noii realități de securitate din Europa, Consiliul cere României să „consolideze cheltuielile totale pentru apărare și securitate și gradul de pregătire în aceste domenii, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei”.
Recomandarea este legată direct de concluziile Consiliului European din 6 martie 2025, care solicită statelor membre să investească mai mult în securitate fără a pune în pericol echilibrele bugetare.
De altfel, tot marți, Consiliul UE a activat clauza de flexibilizare a normelor fiscale UE pentru ca 15 state să crească investițiile în apărare, permițându-le acestora să excepteze până la 1,5% din PIB pe calculul deficitului bugetar.
Deși România, aflată în procedură de deficit bugetar excesiv și în miezul unor pachete fiscale pentru redresarea finanțelor țării, nu se regăsește între cele 15 state care au solicitat activarea clauzei de scutire, la finalul lunii aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis că România va accesa creditul facilitat de UE pentru apărare prin programul SAFE, cu rambursare pe 40 de ani și 10 ani perioadă de grație, și că un grup de lucru coordonat de Cancelaria premierului va pregăti proiectele eligibile.
Totodată, în spectrul recomandărilor din Semestrul European, România trebuie „să înăsprească într‑o măsură considerabilă politica bugetară pentru a se asigura că nivelul cheltuielilor nete nu se abate de la traiectoria corectivă prevăzută în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive și pentru a consolida poziția externă”, arată Consiliul.
Cu alte cuvinte, țara noastră este somată să își respecte angajamentele privind reducerea deficitului bugetar excesiv.
Accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene
Consiliul UE atrage atenția că implementarea planului național de redresare și reziliență (PNRR) este în întârziere și cere României „să urgenteze implementarea planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU”.
În paralel, autoritățile de la București trebuie „să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, fructificând, în măsura posibilului, oportunitățile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei”.
Totodată, România este îndemnată „să utilizeze în mod optim instrumentele UE, inclusiv oportunitățile oferite de programul InvestEU și de platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, pentru a îmbunătăți competitivitatea”.
Reforma administrației și infrastructura: prioritizare, simplificare, consultare
Un alt punct major vizează calitatea guvernării. Consiliul solicită „ameliorarea calității și eficacității administrației publice și previzibilitatea procesului decizional”, cu accent pe consultarea părților interesate, evaluări de impact și simplificarea procedurilor.
Totodată, România este chemată „să pregătească mai bine proiectele mari de infrastructură, să le acorde prioritatea cuvenită și să accelereze punerea lor în aplicare, să se asigure că proiectele de investiții publice mature sunt implementate în timp util și să promoveze investițiile private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.”
Tranziția verde: regenerabile, eficiență, eliminarea subvențiilor pentru combustibili fosili
Pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, România trebuie „să accelereze implementarea energiei din surse regenerabile, îmbunătățirea capacității rețelei de energie electrică, consolidarea conexiunilor transfrontaliere de energie electrică” și „promovarea reformelor în materie de reglementare care reduc riscurile asociate investițiilor în proiectele de energie curată”.
De asemenea, se cere „eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii” și investiții sporite „în eficiența energetică, în infrastructura de mediu și în inovare, ținând seama de disparitățile regionale, cum ar fi impactul asupra regiunilor carbonifere.” Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei trebuie „eliminate treptat, iar economiile astfel realizate să fie folosite pentru reducerea deficitului public.”
Piața muncii: mai multe femei și tineri, competențe adaptate economiei
Consiliul UE cere României „să consolideze participarea femeilor și a tinerilor pe piața forței de muncă”, prin politici active, creșterea accesului la educație timpurie și „ameliorarea în rândul lucrătorilor a competențelor de bază și a competențelor care sunt relevante pentru piața forței de muncă”.
De asemenea, este recomandată „îmbunătățirea implicării părților interesate și utilizarea optimă a informațiilor privind competențele în politicile în materie de educație și competențe”.
Incluziune socială: protecție socială mai eficientă și servicii de bază pentru grupurile vulnerabile
Pentru combaterea excluziunii sociale, România trebuie „să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficacității acesteia”. Recomandările vizează „acces mai bun la servicii esențiale și de facilitare de calitate, cu accent pe serviciile sociale, de sănătate, educaționale și de ocupare a forței de muncă integrate”, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate.
Consiliul subliniază că aceste măsuri trebuie implementate „menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice”.
Aceste recomandări ale Consiliului UE fac parte din procesul anual de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul semestrului european, fiind adresate fiecărui stat membru pe baza evaluărilor Comisiei Europene. România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv, iar calendarul reformelor din PNRR a fost amânat de mai multe ori.
CONSILIUL UE
Este oficial: Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro, a decis Consiliul UE. Sofia va introduce moneda unică la 1 ianuarie 2026
Published
4 days agoon
July 8, 2025
Bulgaria va deveni la 1 ianuarie 2026 cel de-al 21 stat membre al zonei euro, urmând să introducă moneda unică la începutul anului viitor după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți ultimele trei acte juridice necesare în acest sens.
Se finalizează astfel procesul prin care Bulgaria va deveni cel de al 21-lea membru al zonei euro și va beneficia de utilizarea monedei comune a UE, euro, începând de anul viitor, se arată într-un comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeană.ro.
“Începând de astăzi, Bulgaria devine cel de-al 21-lea membru al zonei euro. Aceasta marchează punctul culminant al unui proces minuțios de aderare a Bulgariei, care a cuprins o analiză riguroasă și o pregătire intensă. Felicit călduros Bulgaria și poporul bulgar pentru această realizare extraordinară”, a declarat Stephanie Lose, ministrul pentru afaceri economice din Danemarca, țară ce asigură președinția Consiliului UE.
Decizia Consiliului a fost pavată de o recomandare din partea Comisiei Europene, adoptată luna trecută.
Unul dintre cele trei acte juridice stabilește rata de conversie între euro și leva bulgară la 1,95583 leva pentru 1 euro. Aceasta corespunde ratei centrale actuale a levului în cadrul mecanismului ratei de schimb (ERM II).
În aceeași zi, deputații europeni au dat un aviz majoritar favorabil propunerii Bulgariei de a adopta moneda euro și de a adera la zona euro la 1 ianuarie 2026.
Cu 531 de voturi pentru, 69 împotrivă și 79 de abțineri, Parlamentul a adoptat un raport care confirmă că Bulgaria îndeplinește criteriile pentru adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2026.
Cea mai recentă țară care a aderat a fost Croația, în 2023.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Congresul PNL a aprobat documentul programatic “Modernizare cu Rădăcini”, prezentat de Dan Motreanu, prim-vicepreședinte al liberalilor

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, ales vicepreședinte al PNL pentru Regiunea de Vest: În plan european, PNL rămâne un pilon important în cadrul PPE

Team Europe: UE intensifică sprijinul acordat culturii și patrimoniului Ucrainei, alocând 2 mil. euro suplimentare

Nicușor Dan, la congresul PNL: “România are șansa să intre în OCDE” și să depășească “perioada necesară de corecție”. România are viitor într-un timp tangibil

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, propune un ”al patrulea pachet de măsuri” pentru un stat român eficient și modernizat

Președintele Volodimir Zelenski anunță intensificarea cooperării internaționale pentru consolidarea apărării Ucrainei

SUA și China își propun să mențină canalele de comunicare deschise

Șeful Statului Major al armatei franceze: Franța este considerată de Rusia „principalul său inamic în Europa”

Ursula von der Leyen, omagiu victimelor genocidului de la Srebrenica la 30 de ani de la tragedie: ”UE nu va uita niciodată”

BraveTech EU, o nouă inițiativă lansată de Comisia Europeană în parteneriat cu Ucraina, va consolida capacitățile comune de apărare

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național
Trending
- JUSTIȚIE4 days ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană
- EDITORIALE5 days ago
Iulian Chifu: Trecerea Rubiconului. Putin îl împinge pe Trump să sancționeze Rusia și să sprijine decisiv Ucraina
- ENERGIE4 days ago
Ministerul Energiei lansează în toamnă un nou apel de proiecte pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar
- COMISIA EUROPEANA5 days ago
Ursula von der Leyen își apără mandatul în fața “marionetelor” Rusiei care au depus moțiune de cenzură în PE: Nu voi “permite niciodată extremiștilor să rescrie istoria”
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Parlamentul European va vota săptămâna viitoare asupra moțiunii de cenzură împotriva Comisiei von der Leyen. Ultimii doi președinți, Barroso și Juncker, au supraviețuit votului de neîncredere