Consiliul a adoptat un cadru pentru măsuri restrictive specifice pentru a aborda situația din Liban, potrivit comunicatului oficial.

Acest cadru prevede posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor și entităților care sunt responsabile de subminarea democrației sau a statului de drept în Liban prin oricare dintre următoarele acțiuni:

• obstrucționarea sau subminarea procesului politic democratic prin împiedicarea persistentă a formării unui guvern sau prin
• obstrucționarea sau subminarea gravă a desfășurării de alegeri;
• obstrucționarea sau subminarea punerii în aplicare a planurilor aprobate de autoritățile libaneze și sprijinite de actorii internaționali relevanți, inclusiv de UE, în vederea îmbunătățirii responsabilității și a bunei guvernanțe în sectorul public sau a punerii în aplicare a unor reforme economice esențiale, inclusiv în sectoarele bancar și financiar și inclusiv a adoptării unei legislații transparente și nediscriminatorii privind exportul de capital;
• abateri financiare grave privind fondurile publice, în măsura în care faptele în cauză intră sub incidența Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, precum și exportul neautorizat de capital.

Sancțiunile constau într-o interdicție de călătorie în UE și o înghețare a activelor pentru persoane, precum și o înghețare a activelor pentru entități. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția persoanelor și entităților enumerate.

La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat concluzii în care a luat act cu îngrijorare crescândă de faptul că grava criză financiară, economică, socială și politică care s-a instalat în Liban a continuat să se agraveze în lunile precedente și că populația libaneză a fost prima care a avut de suferit de pe urma dificultăților tot mai mari din țară. Acesta a subliniat necesitatea urgentă ca autoritățile libaneze să pună în aplicare reformele pentru a recâștiga încrederea comunității internaționale. De asemenea, Consiliul a făcut apel la toate părțile interesate și forțele politice libaneze să sprijine formarea urgentă a unui guvern libanez care să fie responsabil, credibil și orientat spre misiune, capabil să pună în aplicare reformele necesare.

De atunci, Consiliul și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea gravă cu privire la deteriorarea situației din Liban. În pofida apelurilor repetate adresate forțelor politice libaneze și părților interesate să acționeze în interesul național și să nu mai amâne formarea unui guvern cu puteri depline, capabil să răspundă nevoilor urgente ale țării și să pună în aplicare reformele esențiale, nu se înregistrează niciun progres. Între timp, situația economică, socială și umanitară din Liban continuă să se deterioreze, iar populația continuă să sufere.

Uniunea este pregătită să utilizeze toate instrumentele sale pentru a contribui la o ieșire durabilă din criza actuală și pentru a reacționa la o nouă deteriorare a democrației și a statului de drept, precum și a situației economice, sociale și umanitare din Liban. În cadrul Consiliului Afaceri Externe din 12 iulie 2021, Înaltul Reprezentant a anunțat o înțelegere politică potrivit căreia va fi instituit un regim de sancțiuni împotriva celor responsabili de această situație.

UE își menține angajamentul de a ajuta Libanul și poporul său să depășească provocările actuale și este pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune în acest scop. Cu toate acestea, este extrem de important ca liderii libanezi să lase deoparte divergențele și să colaboreze pentru a forma un guvern și a adopta măsurile necesare pentru a conduce țara către o redresare durabilă. Stabilitatea și prosperitatea Libanului sunt de o importanță crucială pentru întreaga regiune și pentru Europa.

Uniunea Europeană urmărește cu cea mai mare atenție evoluțiile din Tunisia; fundamentele democratice ale țării, respectarea statului de drept, a Constituției și a cadrului legislativ trebuie menținute, a declarat marți Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, șeful diplomației UE a transmis autorităților din Tunisia să rămână atente la dorințele și aspirațiile poporului tunisian.

„Facem apel la restabilirea situației instituționale cât mai curând posibil și, în special, reluarea activității parlamentare, respectarea drepturilor fundamentale și abținerea de la toate formele de violență”, a punctat Josep Borrell.

Mai mult, oficialul european a subliniat că Uniunea Europeană va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației și a reamintit sprijinul considerabil al UE și al statelor sale membre pentru Tunisia în contextul pandemiei de COVID-19  și al crizei economice majore.

„Menținerea democrației și a stabilității în țară sunt prioritare”, a conchis șeful diplomației UE, Josep Borrell.

Preşedintele tunisian Kais Saied a anunţat că îngheaţă activităţile parlamentului şi îl demite din funcţie pe şeful guvernului, Hichem Mechichi. Anunţul a fost urmarea manifestaţiilor care au avut loc duminică în mai multe oraşe din ţară, în contextul în care Tunisia se confruntă cu un vârf al pandemiei de coronavirus şi cu o profundă criză politică, potrivit Digi24. 

Miniștrii economiei și finanțelor ai statelor Uniunii Europene se reunesc azi, 26 iulie, în sistem videoconferință pentru a discuta punerea în aplicare a mecanismului de redresare și de reziliență, dar și despre aprobarea ultimelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență.

Aceasta este și ultima reuniune a Consiliului UE înainte de vacanța de vară.

De asemenea, miniștrii vor  vor face bilanțul pachetului recent adoptat de Comisia Europeană privind combaterea spălării banilor, potrivit comunicatului oficial.

NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare, în valoare de peste 800 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. După pandemia de COVID-19, Europa va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 723,8 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și Reziliență. Guvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.