Uniunea Europeană trebuie să concentreze o atenție reînnoită asupra conflictelor înghețate și să mențină un rol activ al UE în abordarea acestor probleme, în lumina obiectivului strategic de consolidare a vocației și rezilienței globale a Uniunii, a scrie șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, într-un articol de opinie găzduit de publicația EU Observer.

“Întrucât UE și NATO reprezintă cea mai solidă zonă geopolitică de securitate și stabilitate, acestea trebuie să ia în considerare efectele pe termen lung pe care conflictele prelungite din regiunea Mării Negre le au asupra securității europene și rezilienței strategice”, susține ministrul român de externe, care i-a adresat la finele anului trecut o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE Josep Borrell, solicitând o dezbatere strategică la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor UE cu privire la conflictele înghețate din vecinătatea Uniunii. Scrisoarea a fost co-semnată de miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia).

De asemenea, Aurescu a căutat să conștientizeze importanța acestei teme și la nivelul ONU și OSCE, atrăgând atenția asupra instabilității provocate de conflictele înghețate în cadrul unor discursuri la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și la Consiliul Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

“La granița de est a UE și a NATO, evoluțiile regionale îngrijorătoare sunt în permanență pe radarul României, deoarece există actori gata să exploateze vulnerabilitățile, să creeze sau să mențină tensiuni și să promoveze rezultate care amenință un vecinătate europeană stabilă, pașnică și democratică. În acest context, România a semnalat că a sosit momentul reluării dialogului la nivelul UE privind conflictele prelungite și efectele lor paralizante asupra perspectivelor de securitate și dezvoltare ale regiunii”, spune Aurescu.

În editorialul său, ministrul de externe arată că “România solicită o conversație serioasă la nivelul UE cu privire la acțiunea noastră comună pentru soluționarea conflictelor prelungite, într-un cadru formal și în spiritul unității europene”, nominalizând în special situația Republicii Moldova și necesitatea reglementării conflictului transnistrean, o temă discutată de altfel de șeful diplomației europene, Josep Borrell, cu președintele Republicii Moldova Maia Sandu.

“O astfel de dezbatere are potențialul de a genera rezultate concrete pentru politica de vecinătate a UE, de a spori influența Uniunii în vecinătatea sa și de a genera câștiguri pe termen mediu și lung pentru securitatea europeană și euro-atlantică. Încrederea investită în proiectul european de către statele noastre partenere face imperativ ca UE să își asume un rol de lider mai mare în regiunea Mării Negre în 2021 și nu numai. Faptul este că doar o Uniune capabilă să proiecteze în mod durabil stabilitatea, pacea, democrația și prosperitatea în vecinătatea sa își poate consolida în mod credibil conducerea globală”, mai spune Aurescu.

România consideră că este introducerea unui certificat de vaccinare la nivelul UE necesită o analiză atentă, pentru a evita eventuale abordări discriminatorii și restrictive cu privire la libera circulație în cadrul Uniunii, a transmis secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată în format videoconferință.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, agenda reuniunii a inclus prezentarea priorităților Președinției portugheze la Consiliul UE, o informare cu privire la stadiul organizării Conferinței privind viitorul Europei și o discuție privind coordonarea la nivelul UE din perspectiva gestionării pandemiei de Covid-19.

În intervenția sa referitoare la prioritățile Președinției portugheze a Consiliului UE, secretarul de stat Iulia Matei a salutat obiectivele formulate, acestea reflectând importanța revenirii la prioritățile strategice pe termen lung ale Uniunii, în paralel cu continuarea eforturilor de gestionare a crizei pandemice.

De asemenea, aceasta a apreciat prioritatea acordată eforturilor de relansare, în special prin implementarea viitorului buget UE și a planului european de relansare.

În același timp, Iulia Matei a exprimat susținerea pentru obiectivul Președinției de promovare a coeziunii sociale, ca pilon esențial al acțiunii la nivel UE, în special în contextul post-criză.

Mai mult, oficialul român a reiterat susținerea pentru continuarea dialogului, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, cu privire la noul mecanism general privind statul de drept, precum și pentru avansarea discuțiilor referitoare la Conferința privind viitorul Europei și relațiile viitoare UE-Marea Britanie, post Brexit.

De asemenea, secretarul de stat Iulia Matei a salutat agenda consistentă a Președinției în privința relațiilor externe ale Uniunii, evidențiind importanța viitorului Summit al Parteneriatului Estic, precum și a politicii de extindere.

În cadrul discuției privind gestionarea pandemiei de COVID-19, Iulia Matei a reiterat susținerea pentru menținerea unei abordări coordonate, în special din perspectiva campaniilor de vaccinare în derulare și a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și a subliniat importanța unei campanii de comunicare coordonate la nivelul UE pe tema vaccinării.

De asemenea, secretarul de stat Iulia Matei a susținut menținerea funcționalității pieței interne și a liberei circulații a persoanelor și mărfurilor, cu respectarea recomandărilor Comisiei Europene privind ”culoarele verzi”.

Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a propus crearea unui cetificat unic de vaccinare împotriva COVID-19 la nivel european, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile.

Franța, pe de altă parte,  a declarat că este ”reticentă” față de intorducerea unui pașaport de vaccinare la nivelul Uniunii Europene, precizând că această chestiune nu ar trebui să se afle pe agenda Consiliului European.

Poziția Franței este împărtășită și de România. Prin vocea președintelui Klaus Iohannis, țara noastră a spus că acest pașaport privind vaccinarea nu i se pare ”o idee bună”.  ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

La nivel instituțiilor europene părerile sunt împărțite. 

Președinta Comisiei Europene s-a declarat în favoarea acestei inițiative de introducere a unui pașaport de vaccinare. ”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa. 

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat în favoarea unei dezbateri privind un certificat de vaccinare propus împotriva noului coronavirus, dar consideră că există un pericol legat de introducerea prea rapide a unei astfel de măsuri.

Șefii de stat sau de guvern din 27 de țări membre ale Uniunii Europene urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare anti-COVID-19, al cărei debut a fost marcat la 27 decembrie 2020, România numărându-se printe statele care au luat parte la acest start.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat că a primit din partea companiei AstraZeneca o cerere de autorizare condiţionată pe piaţa europeană a vaccinului său dezvoltat împotriva COVID-19 în colaborare cu Universitatea Oxford.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Accelerarea unei tranziții digitale echitabile și favorabile incluziunii reprezintă unul dintre cele cinci domenii principale pe care președinția portugheză a Consiliului UE, care și-a preluat mandatul semestrial la data de 1 ianuarie, le are pentru a promova imaginea unei Uniuni Europene inovatoare.

Preşedinţia portugheză se va desfăşura sub motto-ul “Vremea rezultatelor: o redresare echitabilă, verde şi digitală“, informează Consiliul UE și site-ul președinției portugheze într-o serie de materiale dedicate acestor priorități.

Portugalia se va concentra pe cinci mari domenii tematice, începând cu 1 ianuarie 2021: Europa rezilientă, Europa socială, Europa verde, Europa digitală, Europa globală.

Deși Europa socială va fi în fruntea priorităților, președinției portugheze tema Europei digitale va juca un rol important. Consacrată ca o prioritate europeană omniprezentă pe agenda politică europeană încă din timpul președinției Estoniei la Consiliul UE, când liderii europeni s-au reunit la Tallinn pentru a oferi un impuls ambițiilor digitale ale UE, acest obiectiv al președinției portugheze este formulat în scopul “accelerării transformării digitale în beneficiul cetățenilor și al companiilor”.

Potrivit acestor priorități subsumate domeniul Europei digitale, președinția portugheză a Consiliului UE și-a asumat:

1. Accelerarea tranziției digitale drept o “forță motrice” a relansării economice și promovați leadershipul european în inovația digitală și economia digitală.

2. Încurajarea noilor strategii și soluții digitale pentru tranziția verde în domeniile sănătății, cercetării și inovării, proprietății industriale, justiției și mobilității

3. Promovarea unui acces îmbunătățit la informații și date de calitate și distribuirea acestora pentru a facilita viața cetățenilor, în special prin crearea identității digitale europene și, de asemenea, pentru a lucra către o tehnologie în serviciul oamenilor și al unei economii corecte și competitive, care să respecte pe deplin valorile unei societăți democratice, deschise și durabile.

4. Îndreptarea atenției înspre dezvoltarea universală a abilităților digitale, permițând lucrătorilor să se adapteze la noile procese de producție, fără a renunța la învățarea la distanță pe tot parcursul vieții.

5. Acordarea de vizibilitate implementării celor mai bune practici digitale, în vederea modernizării administrației publice, în special prin utilizarea inteligenței artificiale.

6. Promovarea unui sector spațial competitiv, integrat în economie, care să maximizeze utilizarea datelor și tehnologiilor spațiale de către întreprinderi și prin politici publice.

Amintim faptul că la finele lui 2020 Comisia Europeană a propus o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană. Cele două seturi de norme sunt Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

În perioada următoare, Parlamentul European și statele membre, reprezentate în următoarele șase luni de președinția portugheză, vor discuta propunerile Comisiei în cadrul procedurii legislative ordinare.

În cazul în care va fi adoptat, textul final va fi direct aplicabil în întreaga Uniune Europeană.