Connect with us

CONSILIUL UE

Bulgaria deschide era spre o nouă extindere a UE. Din plenul Parlamentului European, premierul bulgar anunță: Este momentul să transmitem Balcanilor de Vest că au o perspectiva europeană 

Published

on

Bulgaria va face tot posibilul pentru ca provocări precum migrația și perspectivele europene ale Balcanilor Occidentali să își găsească un răspuns la nivelul Uniunii Europene în cadrul președinției bulgare a Consiliului, a promis premierul Boiko Borissov, în plenul Parlamentul European de la Strasbourg, în contextul prezentării priorităților mandatului Bulgariei în fruntea Consiliului UE.

“Bulgaria vă va ajuta în ceea ce privește Balcanii de Vest, politica migrației și multe alte aspecte. Suntem gata să acționăm dacă dumneavoastră considerați că este necesar”, s-a adresat Borissov eurodeputaților.

Premierul bulgar a enunțat cele patru priorități ale președinției la Consiliu – viitorul Europei, tinerii, perspectiva europeană și conectivitatea cu Balcanii de Vest -, menționând că aceste teme ”sunt strâns legate de unitatea și stabilitatea Uniunii Europene”, o referire indirectă la motto-ul președinției bulgare. 

Migrație: Acordul UE-Turcia și controale la frontieră

În ceea ce privește migrația, Boiko Borissov a prezentat reușitele Bulgariei în această chestiune și a transmis că problema relocării migranților în țările membre trebuie rezolvată prin dialog. De asemenea, liderul de la Sofia a insistat asupra eficienței Acordului UE-Turcia privind migrația.

De altfel, Bulgaria a promis recent Ankarei că anul 2018 va aduce un nou impuls pentru cooperarea UE-Turcia, cunoscute fiind criticile europene față de politica regimului Erdogan, dar și nemulțumirea administrației turce față de înghețarea negocierilor de aderare.

Îmi permit să spun că Bulgaria a reușit să reducă presiunea migratorie la zero. Aceasta s-a realizat pentru că am lucrat foarte mult, iar la frontiera dintre Bulgaria și Turcia am arătat cum împreună se poate realiza asta. Eu cred că Declarația UE-Turcia trebuie să continue să fie aplicată, semnată, dar trebuie să acționăm cu hotărâre în ceea ce privește independența presei din Turcia”, a spus acesta. 

”Unul dintre subiectele importante pentru statele membre este cum să relocăm migranții, cum să ne ocupăm de aceștia odată ce ei sunt pe teritoriul UE. Vom încerca, folosind toate căile diplomatice, să rezolvăm această problemă a relocării”, a explicat șeful guvernului bulgar. 

Referitor la migrație, Președinția bulgară la Consiliul UE susține faptul că persoanele care doresc să intre în Uniunea Europeană trebuie să verificate la punctele de la frontiera, iar UE trebuie să ajute la crearea condițiilor pentru ca migranții economice să se poată întoarce în siguranță în țările de origine.

Bulgaria deschide era pentru o nouă extindere a UE: Este momentul să transmitem Balcanilor de Vest că au o perspectiva europeană 

FOTO: EU2018BG

Pe de altă parte, Bulgaria aduce pe agenda președinției sale problematica Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Cu toate acestea, mesajul transmis de Sofia nu este menit să acorde false speranțe țărilor care aspiră să devină parte a Uniunii Europene.

În ceea ce privește Balcanii de Vest avem câteva opțiuni deschise. În cadrul mandatului acestei Comisii nu vom avea o extindere a Uniunii Europene, dar pe de altă parte va trebui să le spunem statelor candidate într-o manieră deschisă și francă ce se va întâmpla. Trebuie să le spunem dacă merită să își facă speranțe sau nu, trebuie să le spunem și ce au de făcut pentru a adera la Uniunea Europeană. Eu cunosc această regiune și îndrăznesc să spun că acum este momentul să le transmitem că perspectiva europeană este deschisă pentru ei. Oamenii din peninsula Balcanii speră să fie invitați să adere la Uniunea Europeană. Unele state candidate au făcut progrese mai multe, altele mai puține”, a spus Borissov în plenul Parlamentului European.

Liderul bulgar a dat drept exemplu Tratatul de bună vecinătate între Macedonia și Bulgaria, care a fost semnat marți după foarte mulți ani de negocieri și eforturi și a insistat asupra necesității dialogului și între alte țări UE și cele din Balcanii Occidentali.

”Sperăm sincer ca Atena și Skopje să găsească o soluție pentru problema numelui Macedoniei. Sperăm ca Macedonia să primească la un moment dat o invitație de a intra și în NATO și în Uniunea Europeană”, a comentat premierul bulgar.

FOTO: EU2018BG

Șeful guvernului de la Sofia a mai indicat că ”Balcanii sunt o construcție foarte fragilă și dacă încep să aibă probleme, dacă începe să devină o regiune instabilă, Europa va avea de suferit”, arătând că ”dacă nu îi ajutăm noi , Rusia, China, Arabia Saudită o vor face”.

Printre exemplele de conectivitate cu Balcanii de Vest folosite de Borisov se numără dezvoltarea coridoarelor de transport 8 și 10.

”Noi suntem pregătiți să lucrăm cu toții șefi de stat și de guverne din această regiune. Am participat deja la mai multe reuniuni la Sofia și la Belgrad și pot spune că a venit momenul să îi dăm acestei regiuni o șansă (…). Securitatea Balcanilor afectează securitatea Europei. Dacă nu putem să garantăm securitatea Balcanilor, vom avea un flux de lupători străini și vom da curs islamismului radicalizat. Există deja o tendință în Balcani, acolo unde este o majoritate musulmană a populației, de a avea aceste riscuri. Perspectiva europeană pe care și-o dorește regiunea ar asigura și influența noastră asupra acestei regiuni”, a mai spus liderul de la Sofia.

De altfel, pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali. Totodată, Bulgaria consideră că anul 2025 este un termen realist de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest care sunt pregătite.

Relații externe: Bulgaria susține normalizarea relațiilor cu Rusia

În intervenția sa, Borissov a precizat că la nivelul relațiilor externe, chiar dacă ele intră în competența Consiliului Afaceri Externe prezidat de Federica Mogherini, Sofia susține normalizarea relațiilor cu Moscova

Am vorbit deja despre Rusia și Turcia, pe scurt. În ciuda criticilor pe care le avem la adresa acestor țări, a faptului că statele membre sunt destul de împărțite în ceea ce privește sancțiunile impuse Rusiei, eu cred că trebuie să încercăm să normalizăm relațiile cu unul din vecinii noștri cei mai mari, Rusia. Normalizarea relațiilor cu Rusia, însă, nu intră neapărat în domeniul nostru de competență și de aceea vom încerca să căutăm susținerea și din partea altor state europene”, a spus Borisov.

Liderul de la Sofia a recunoscut că în Europa există multe provocări geopolitice, punând accentul pe faptul că UE ar trebui să anticipeze amenințările, nu doar să reacționeze.

“De foarte multe ori suntem lipsiți de reacție sau vedem ce se întâmplă în Turcia, Iran, Rusia și îi lăsăm să ia decizii în anumite situații ce au implicații foarte mari în Europa din cauza inacțiunii noastre. Acest lucru a rezultat într-un flux migratoriu foarte important”, a punctat Borisov.

Cadrul Financiar Multianual: coeziunea și politica agricolă, de o importanță crucială pentru Bulgaria

Bulgaria va trata pregătirea viitorului cadru financiar multianual drept o prioritate a președinției sale, în condițiile în care Comisia Europeană urmează să vină cu o propunere de buget multianual post-2020 în luna mai.

FOTO: EU2018BG

”Aceasta este una dintre prioritățile noastre foarte importante. Eu contez din acest punct de vedere pe Parlamentul European pentru că bugetul UE, bugetul oricărei țări este susținut de către politici. Dacăm adoptăm bugetul UE, vom putea să implementăm programe care se bazează pe priorități. Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune sunt, de asemenea, de importanță crucială”, a arătat premierul bulgar, vorbind și despre nivelul de prosperitate din Bulgaria și despre ambiția aderării la zona euro, toate derivate din rolul politicii de coeziune.

Creșterea economică la noi este de 4%, iar rata șomajului de 6%. Avem un deficit bugetar de 0% și o rezervă monetară foarte mare. Bulgaria dorește să intre în zona euro, suntem în așa-numita ante-cameră a zonei euro în momentul de față. Ce am reușit să obținem până acum prin competitivitatea economiei noastre, prin investițiile în infrastructură, educație, mediu și transporturi s-a reușit datorită finanțării din politica de coeziune”, a completat liderul de la Sofia.

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii.

Sub motto-ul ”Uniți suntem puternici”, președinția bulgară ce va fi asigurată de guvernul condus de Boiko Borissov promite să își construiască mandatul pe patru priorități cheie: viitorul Europei și cel al tinerilor, Balcanii de Vest, securitate și stabilitate și economie digitală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Șeful diplomației române cere UE să își asume un rol de lider în regiunea Mării Negre: Conflictele înghețate au efecte pe termen lung asupra securității europene și rezilienței strategice

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Uniunea Europeană trebuie să concentreze o atenție reînnoită asupra conflictelor înghețate și să mențină un rol activ al UE în abordarea acestor probleme, în lumina obiectivului strategic de consolidare a vocației și rezilienței globale a Uniunii, a scrie șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, într-un articol de opinie găzduit de publicația EU Observer.

“Întrucât UE și NATO reprezintă cea mai solidă zonă geopolitică de securitate și stabilitate, acestea trebuie să ia în considerare efectele pe termen lung pe care conflictele prelungite din regiunea Mării Negre le au asupra securității europene și rezilienței strategice”, susține ministrul român de externe, care i-a adresat la finele anului trecut o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE Josep Borrell, solicitând o dezbatere strategică la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor UE cu privire la conflictele înghețate din vecinătatea Uniunii. Scrisoarea a fost co-semnată de miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia).

De asemenea, Aurescu a căutat să conștientizeze importanța acestei teme și la nivelul ONU și OSCE, atrăgând atenția asupra instabilității provocate de conflictele înghețate în cadrul unor discursuri la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și la Consiliul Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

“La granița de est a UE și a NATO, evoluțiile regionale îngrijorătoare sunt în permanență pe radarul României, deoarece există actori gata să exploateze vulnerabilitățile, să creeze sau să mențină tensiuni și să promoveze rezultate care amenință un vecinătate europeană stabilă, pașnică și democratică. În acest context, România a semnalat că a sosit momentul reluării dialogului la nivelul UE privind conflictele prelungite și efectele lor paralizante asupra perspectivelor de securitate și dezvoltare ale regiunii”, spune Aurescu.

În editorialul său, ministrul de externe arată că “România solicită o conversație serioasă la nivelul UE cu privire la acțiunea noastră comună pentru soluționarea conflictelor prelungite, într-un cadru formal și în spiritul unității europene”, nominalizând în special situația Republicii Moldova și necesitatea reglementării conflictului transnistrean, o temă discutată de altfel de șeful diplomației europene, Josep Borrell, cu președintele Republicii Moldova Maia Sandu.

“O astfel de dezbatere are potențialul de a genera rezultate concrete pentru politica de vecinătate a UE, de a spori influența Uniunii în vecinătatea sa și de a genera câștiguri pe termen mediu și lung pentru securitatea europeană și euro-atlantică. Încrederea investită în proiectul european de către statele noastre partenere face imperativ ca UE să își asume un rol de lider mai mare în regiunea Mării Negre în 2021 și nu numai. Faptul este că doar o Uniune capabilă să proiecteze în mod durabil stabilitatea, pacea, democrația și prosperitatea în vecinătatea sa își poate consolida în mod credibil conducerea globală”, mai spune Aurescu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul Afaceri Generale: România consideră că introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 necesită o analiză atentă pentru a evita eventuale abordări discriminatorii și restrictive cu privire la libera circulație

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

România consideră că este introducerea unui certificat de vaccinare la nivelul UE necesită o analiză atentă, pentru a evita eventuale abordări discriminatorii și restrictive cu privire la libera circulație în cadrul Uniunii, a transmis secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată în format videoconferință.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, agenda reuniunii a inclus prezentarea priorităților Președinției portugheze la Consiliul UE, o informare cu privire la stadiul organizării Conferinței privind viitorul Europei și o discuție privind coordonarea la nivelul UE din perspectiva gestionării pandemiei de Covid-19.

În intervenția sa referitoare la prioritățile Președinției portugheze a Consiliului UE, secretarul de stat Iulia Matei a salutat obiectivele formulate, acestea reflectând importanța revenirii la prioritățile strategice pe termen lung ale Uniunii, în paralel cu continuarea eforturilor de gestionare a crizei pandemice.

De asemenea, aceasta a apreciat prioritatea acordată eforturilor de relansare, în special prin implementarea viitorului buget UE și a planului european de relansare.

În același timp, Iulia Matei a exprimat susținerea pentru obiectivul Președinției de promovare a coeziunii sociale, ca pilon esențial al acțiunii la nivel UE, în special în contextul post-criză.

Mai mult, oficialul român a reiterat susținerea pentru continuarea dialogului, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, cu privire la noul mecanism general privind statul de drept, precum și pentru avansarea discuțiilor referitoare la Conferința privind viitorul Europei și relațiile viitoare UE-Marea Britanie, post Brexit.

De asemenea, secretarul de stat Iulia Matei a salutat agenda consistentă a Președinției în privința relațiilor externe ale Uniunii, evidențiind importanța viitorului Summit al Parteneriatului Estic, precum și a politicii de extindere.

În cadrul discuției privind gestionarea pandemiei de COVID-19, Iulia Matei a reiterat susținerea pentru menținerea unei abordări coordonate, în special din perspectiva campaniilor de vaccinare în derulare și a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și a subliniat importanța unei campanii de comunicare coordonate la nivelul UE pe tema vaccinării.

De asemenea, secretarul de stat Iulia Matei a susținut menținerea funcționalității pieței interne și a liberei circulații a persoanelor și mărfurilor, cu respectarea recomandărilor Comisiei Europene privind ”culoarele verzi”.

Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a propus crearea unui cetificat unic de vaccinare împotriva COVID-19 la nivel european, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile.

Franța, pe de altă parte,  a declarat că este ”reticentă” față de intorducerea unui pașaport de vaccinare la nivelul Uniunii Europene, precizând că această chestiune nu ar trebui să se afle pe agenda Consiliului European.

Poziția Franței este împărtășită și de România. Prin vocea președintelui Klaus Iohannis, țara noastră a spus că acest pașaport privind vaccinarea nu i se pare ”o idee bună” ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

La nivel instituțiilor europene părerile sunt împărțite. 

Președinta Comisiei Europene s-a declarat în favoarea acestei inițiative de introducere a unui pașaport de vaccinare. ”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat în favoarea unei dezbateri privind un certificat de vaccinare propus împotriva noului coronavirus, dar consideră că există un pericol legat de introducerea prea rapide a unei astfel de măsuri.

Șefii de stat sau de guvern din 27 de țări membre ale Uniunii Europene urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare anti-COVID-19, al cărei debut a fost marcat la 27 decembrie 2020, România numărându-se printe statele care au luat parte la acest start.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat că a primit din partea companiei AstraZeneca o cerere de autorizare condiţionată pe piaţa europeană a vaccinului său dezvoltat împotriva COVID-19 în colaborare cu Universitatea Oxford.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția portugheză a Consiliului UE își asumă accelerarea transformării digitale a Europei în beneficiul cetățenilor și al companiilor

Published

on

© European Union 2021

Accelerarea unei tranziții digitale echitabile și favorabile incluziunii reprezintă unul dintre cele cinci domenii principale pe care președinția portugheză a Consiliului UE, care și-a preluat mandatul semestrial la data de 1 ianuarie, le are pentru a promova imaginea unei Uniuni Europene inovatoare.

Preşedinţia portugheză se va desfăşura sub motto-ul “Vremea rezultatelor: o redresare echitabilă, verde şi digitală“, informează Consiliul UE și site-ul președinției portugheze într-o serie de materiale dedicate acestor priorități.

Portugalia se va concentra pe cinci mari domenii tematice, începând cu 1 ianuarie 2021: Europa rezilientă, Europa socială, Europa verde, Europa digitală, Europa globală.

Deși Europa socială va fi în fruntea priorităților, președinției portugheze tema Europei digitale va juca un rol important. Consacrată ca o prioritate europeană omniprezentă pe agenda politică europeană încă din timpul președinției Estoniei la Consiliul UE, când liderii europeni s-au reunit la Tallinn pentru a oferi un impuls ambițiilor digitale ale UE, acest obiectiv al președinției portugheze este formulat în scopul “accelerării transformării digitale în beneficiul cetățenilor și al companiilor”.

Potrivit acestor priorități subsumate domeniul Europei digitale, președinția portugheză a Consiliului UE și-a asumat:

1. Accelerarea tranziției digitale drept o “forță motrice” a relansării economice și promovați leadershipul european în inovația digitală și economia digitală.

2. Încurajarea noilor strategii și soluții digitale pentru tranziția verde în domeniile sănătății, cercetării și inovării, proprietății industriale, justiției și mobilității

3. Promovarea unui acces îmbunătățit la informații și date de calitate și distribuirea acestora pentru a facilita viața cetățenilor, în special prin crearea identității digitale europene și, de asemenea, pentru a lucra către o tehnologie în serviciul oamenilor și al unei economii corecte și competitive, care să respecte pe deplin valorile unei societăți democratice, deschise și durabile.

4. Îndreptarea atenției înspre dezvoltarea universală a abilităților digitale, permițând lucrătorilor să se adapteze la noile procese de producție, fără a renunța la învățarea la distanță pe tot parcursul vieții.

5. Acordarea de vizibilitate implementării celor mai bune practici digitale, în vederea modernizării administrației publice, în special prin utilizarea inteligenței artificiale.

6. Promovarea unui sector spațial competitiv, integrat în economie, care să maximizeze utilizarea datelor și tehnologiilor spațiale de către întreprinderi și prin politici publice.

Amintim faptul că la finele lui 2020 Comisia Europeană a propus o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană. Cele două seturi de norme sunt Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

În perioada următoare, Parlamentul European și statele membre, reprezentate în următoarele șase luni de președinția portugheză, vor discuta propunerile Comisiei în cadrul procedurii legislative ordinare.

În cazul în care va fi adoptat, textul final va fi direct aplicabil în întreaga Uniune Europeană.

Continue Reading

Facebook

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul lui Dragoș Pîslaru privind Instrumentul pentru Asistență Tehnică, element esențial în accesarea fondurilor din mecanismul de 672,5 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană dorește ca 70% din populația adultă a statelor membre să fie vaccinată împotriva COVID-19 până în vară: Vaccinarea este esențială pentru a ieși din această criză

ROMÂNIA14 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Banca Mondială clasează România în topul țărilor cu cele mai multe și aplicate măsuri din lume în contextul pandemiei de COVID-19

Eugen Tomac14 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

Corina Crețu15 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu consideră că România trebuie să-și consolideze strategia națională de vaccinare: Găsirea vaccinului anti-COVID-19 nu a fost decât primul pas. Crucial este acum procesul de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Parlamentului European: Membrii forului legislativ al UE au sprijinit prin ajutor financiar lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Florin Cîțu, asigurat de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA că relația Statele Unite – România va rămâne puternică în timpul administrației Biden

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind o soluție verde eficientă

ȘTIRI POZITIVE18 hours ago

Publicație britanică: Timișoara și Cluj-Napoca, în top 20 cele mai sănătoase orașe de locuit din lume, devansând München sau Copenhaga

ROMÂNIA19 hours ago

România, pe locul 18 la nivel global și pe locul 6 la nivelul UE în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19 (Bloomberg)

Eugen Tomac14 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA4 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA4 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

Advertisement
Advertisement

Trending