Comisia Europeană a aprobat adăugarea produsul românesc „Cârnați din topor din Vâlcea” din România pe lista indicațiilor geografice protejate (IGP).

„Cârnați din topor din Vâlcea” sunt cârnați din carne de porc din regiunea Vâlcea, din partea central-sudică a României, care sunt afumați cu lemn de fag. Gustul și frăgezimea obținute prin sărarea și maturarea cărnii cu sare din Ocnele Mari sunt completate de aroma condimentelor și de aroma afumată.

Indicațiile geografice stabilesc drepturi de proprietate intelectuală pentru anumite produse ale căror calități sunt legate strâns de arealul de producție, potrivit Comisiei Europene în România. 

Indicațiile geografice pot fi:

• DOP – denumire de origine protejată (pentru alimente și vin)
• IGP – indicație geografică protejată (pentru alimente și vin)
• IG – indicație geografică (pentru băuturi alcoolice și vinuri aromatizate).

Sistemul de indicații geografice al UE protejează denumirile produselor care provin din anumite regiuni și au anumite calități sau ale căror renume este legat de teritoriul în care sunt produse. Diferența dintre DOP și IGP ține de cantitatea de materie primă provenită din acea zonă geografică sau de cât din procesul de producție trebuie să se desfășoare în acea regiune. Indicația geografică (IG) se aplică doar băuturilor alcoolice și vinurilor aromatizate.

Politica UE în domeniul calității are ca scop să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea lor geografică, precum și de tehnicile și practicile tradiționale.

Se poate acorda o „indicație geografică” (IG) pentru denumirile produselor, dacă acestea au o legătură specifică cu locul unde sunt fabricate. Recunoașterea IG le permite consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând în același timp producătorii să își promoveze mai bine produsele.

Produsele care sunt în curs de examinare sau care au obținut recunoașterea ca IG sunt incluse în registrele produselor de calitate. Registrele includ și informații privind specificațiile geografice și de producție pentru fiecare produs.

Recunoscute ca proprietate intelectuală, indicațiile geografice joacă un rol din ce în ce mai important în negocierile comerciale dintre UE și alte țări.

Alte sisteme de calitate ale UE pun accentul pe procesul de producție tradițional sau pe produsele fabricate în zone naturale dificile, cum ar fi cele montane sau insulare.

Un nou partid francofon de extremă dreapta din Belgia, care poartă acronimul TRUMP, inspirat de numele actualului președinte american, a fost lansat recent de Salvatore Nicotra, fost lider al Frontului Național belgian (Front National – FN), relata luni publicația BRUZZ, potrivit Politico.

„„Donald Trump este simbolul suprem al populismului. El întruchipează direct ceea ce noi reprezentăm”, a declarat Nicotra, fondatorul formațiunii, pentru site-ul de știri belgian.

Denumirea partidului TRUMP provine din expresia franceză “Tous Réunis pour l’Union des Mouvements Populistes” („Toți uniți pentru Uniunea Mișcărilor Populiste”, n.r.) și reprezintă succesorul partidelor de extremă dreapta francofone Chez Nous și Frontul Național belgian.

Nicotra a precizat că, spre deosebire de Vlaams Belang, cea mai mare formațiune de extremă dreapta din Flandra, noul partid nu promovează separatismul, ci intenționează să candideze atât la nivel federal, cât și la alegerile pentru Parlamentul European din 2029.

„Suntem un partid populist de dreapta, cu o orientare socială”, a spus Nicotra.

Fost consilier municipal în districtul Saint-Gilles din Bruxelles între 1994 și 2000, el nu a exclus posibilitatea de a candida și la nivel local, în capitala Belgiei.

Printre ceilalți fondatori ai TRUMP se numără foști membri ai Frontului Național, inclusiv Emanuele Licari, un fost membru al Vlaams Belang care a fost exclus din partid după ce ar fi glorificat în mod public fascismul.

Lansarea oficială a formațiunii TRUMP este programată pentru 30 noiembrie 2025.

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European sociale solicită Comisiei Europene să introducă o lege care să reglementeze utilizarea tehnologiilor algoritmice, inclusiv a inteligenței artificiale, în cadrul locurilor de muncă din Europa, potrivit comunicatului oficial.

Astfel, eurodeputații au convenit asupra unei serii de recomandări pentru un nou act legislativ european care să asigure utilizarea transparentă, echitabilă și sigură a sistemelor automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor utilizate la locul de muncă. Deși subliniază că folosirea sistemelor de management algoritmic (AM) poate oferi oportunități pentru optimizarea activității, aceștia insistă ca aceste tehnologii să fie supravegheate de oameni și accentuează importanța transparenței, a protejării drepturilor fundamentale și a datelor cu caracter personal.

Propunerea de inițiativă legislativă a fost adoptată cu 41 de voturi pentru, 6 împotrivă și 4 abțineri.

Control uman

Potrivit eurodeputaților, noua lege trebuie să prevadă supraveghere umană pentru toate deciziile luate sau susținute de sistemele de management algoritmic (AM). Angajații ar trebui să aibă dreptul de a solicita explicații pentru deciziile adoptate sau sprijinite de aceste sisteme. Deciziile finale privind angajarea sau încetarea contractului de muncă, reînnoirea sau nerînnoirea acestuia, modificările de remunerare sau măsurile disciplinare trebuie să fie luate de o persoană, nu de un algoritm.