Potrivit Raportului privind stabilitatea financiară pentru luna mai 2023 publicat miercuri de Banca Centrală Europeană (BCE), perspectivele privind stabilitatea financiară în zona euro rămân fragile, în contextul recentelor tensiuni bancare din afara uniunii monetare.

Deși condițiile economice s-au îmbunătățit ușor, perspectivele incerte de creștere, asociate cu inflația persistentă și înăsprirea condițiilor de finanțare, continuă să greveze asupra bilanțurilor firmelor, gospodăriilor și guvernelor. În plus, o deteriorare neașteptată a condițiilor economice sau o înăsprire financiară ar putea duce la ajustări dezordonate ale prețurilor pe piețele financiare și imobiliare sau pe ambele.

„Stabilitatea prețurilor este esențială pentru o stabilitate financiară durabilă”, a declarat vicepreședintele BCE, Luis de Guindos. „Însă, pe măsură ce înăsprim politica monetară pentru a reduce inflația ridicată, acest lucru poate scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului financiar. Este esențial să monitorizăm aceste vulnerabilități și să punem în aplicare pe deplin uniunea bancară pentru a le ține sub control.”

Privind mai atent la vulnerabilități, firmele din zona euro se confruntă cu condiții de finanțare mai stricte și cu perspective de afaceri incerte. Acest lucru ar putea fi deosebit de dificil pentru acele firme care au ieșit din pandemie cu datorii mai mari și cu venituri mai slabe. În același timp, inflația ridicată afectează gospodăriile – în special pe cele cu venituri mai mici – reducându-le puterea de cumpărare și compromițându-le capacitatea de rambursare a împrumuturilor. Cererea de noi împrumuturi, în special de credite ipotecare, a scăzut puternic în primul trimestru al anului 2023, ca răspuns la creșterea ratelor dobânzilor. Deși scăderea prețurilor la energie din ultimele luni a redus presiunile asupra guvernelor pentru a finanța un sprijin fiscal suplimentar, autoritățile publice se confruntă totuși cu costuri de finanțare în creștere.

Piețele imobiliare din zona euro trec printr-o corecție. Pe piețele rezidențiale, creșterile de prețuri la locuințe s-au temperat considerabil în ultimele câteva luni, reducând supraevaluarea din acest sector. Deși ajustările prețurilor au fost ordonate până acum, acestea ar putea deveni dezordonate dacă ratele mai mari la creditele ipotecare ar reduce tot mai mult cererea. Piețele imobiliare comerciale rămân în recesiune, confruntându-se cu condiții de finanțare mai stricte și cu o perspectivă economică incertă, precum și cu o cerere mai slabă în urma pandemiei. Corecția în curs de desfășurare ar putea pune la încercare rezistența fondurilor de investiții cu interese în sectorul imobiliar comercial.

Piețele financiare și fondurile de investiții rămân vulnerabile la ajustările prețurilor activelor. Evaluările extinse, condițiile de finanțare mai stricte și lichiditatea mai redusă de pe piață ar putea crește riscul ca orice ajustare să devină dezordonată, în special în cazul unor noi temeri de recesiune. Până în prezent, fondurile de investiții nu au fost afectate în mare măsură de recentele tensiuni din sectoarele bancare din SUA și Elveția. Acest lucru s-ar putea schimba, totuși, dacă fondurile ar avea brusc nevoie de lichidități, obligându-le să vândă rapid active.

De asemenea, băncile din zona euro s-au dovedit rezistente la tensiunile suferite de băncile americane și elvețiene, datorită expunerilor lor limitate. Această reziliență a fost susținută de poziții solide de capital și de lichiditate rezultate în urma eforturilor depuse de autoritățile de reglementare și de supraveghere în ultimii ani. Va fi esențial să se mențină această reziliență în contextul unor preocupări legate de capacitatea băncilor de a acumula capital. De exemplu, ratele mai mari ale dobânzilor reduc volumele de creditare și cresc costurile de finanțare ale băncilor, ceea ce ar putea afecta profitabilitatea acestora. În plus, există deja semne de deteriorare a calității activelor în portofoliile de credite expuse la proprietăți imobiliare comerciale, la firmele mai mici și la creditele de consum. Prin urmare, este posibil ca băncile să fie nevoite să pună deoparte mai multe fonduri pentru a acoperi pierderile și pentru a-și gestiona riscurile de credit.

În acest context, este esențial să se finalizeze uniunea bancară și, în special, să se instituie un sistem european comun de asigurare a depozitelor. În plus, vulnerabilitățile din sectorul financiar nebancar necesită un răspuns politic cuprinzător și decisiv pentru a spori în continuare încrederea în sistemul financiar și în capacitatea acestuia de a face față riscurilor.

Comisia Europeană, prin vocea comisarului pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital, Mairead McGuinness, a încercat să liniștească cetățenii, dând asigurări că un euro digital va oferi mai multe opțiuni pentru efectuarea plăților și nu reprezintă un proiect de tip ”Big Brother”, care caută să controleze oamenii, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Acesta nu este un proiect <<Big Brother>>. Îi respect pe cei care au această opinie, dar, sincer, le cer să se calmeze puţin, nu putem prezenta cetăţenilor această problemă ca un proiect de control. Este un proiect care ne permite să facem alegeri”, a declarat McGuinness, în Parlamentul European.

Oficialul Comisiei Europene urmează să publice în curând un proiect de lege care va reprezenta baza legală.

Conform unui studiu al Băncii Centrale Europene dat publicității la mijlocul lunii aprilie 2021, cetățenii din zona euro se așteaptă ca moneda euro digitală să fie confidențială, sigură și ieftină.

Lansarea unui euro digital nu este așteptată mai devreme de 4-5 ani. Această monedă digitală nu ar veni să substituie numerarul, ci să îl completeze, asigurându-le cetățenilor accesul la un mijloc digital de plată simplu, sigur și de încredere, gratuit pentru plătitori în cazul operațiunilor uzuale și utilizabil în întreaga zonă euro.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a promis miercuri că va face ”tot ceea ce trebuie” pentru a restabili stabilitatea prețurilor, cu prilejul unui colocviu ce a avut loc la Genera, organizat de Organizația Mondială a Comerțului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Vom restaura stabilitatea preţurilor şi vom face tot ceea ce trebuie”, a promis Christine Lagarde, făcând referire la inflaţia crescută care afectează majoritatea ţărilor din zona euro şi pe care instituţia de la Frankfurt, condusă de Lagarde, are misiunea de a o combate.

Aceasta a atras atenția că ”primele victime ale unei inflații ridicate sunt cei defavorizați, cei vulnerabili, cei mai slab plătiți, sunt femeile”.

Săptămâna trecută, Christine Lagarde a sugerat că majorările de dobândă ale BCE vor continua şi dincolo de luna martie, pentru a controla inflaţia.

”În calitate de preşedinte al BCE, munca mea este mai degrabă limitată dar de o importanţă capitală şi aceasta este stabilitatea preţurilor, adică lupta împotriva inflaţiei generate de criza energetică, provocată de războiul teribil din Ucraina”, a subliniat Christine Lagarde la colocviul la care a participat şi directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, organizat cu ocazia Zilei internaţionale a drepturilor femeilor.

Rata anuală a inflației în zona euro și-a continuat luna trecută trendul descendent, însă inflația de bază în zona euro a atins în februarie un nivel record de 5,6%, iar unii decidenţi se tem că această majorare are legătură cu creşterea salariilor în sectorul serviciilor, ceea ce va face tendinţa generală de creştere a preţurilor şi mai durabilă şi mai dificil de încetinit.