Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat marți, în cadrul dezbaterii „Rolul sectorului energetic în dezvoltarea economiei”, organizată de Financial Intelligence și ACUE, că România își menține angajamentul de a proteja consumatorii vulnerabili și că Ministerul Muncii lucrează la stabilirea unei definiții clare a acestora, relatează Agerpres.
„România își păstrează obiectivul de a-i proteja pe românii aflați în sărăcie energetică”, a declarat Burduja, precizând că până la 1 iulie acest cadru va fi clarificat pentru a direcționa mai eficient sprijinul statului.
Totodată, schema de compensare-plafonare va fi extinsă cu trei luni pentru energia electrică și un an pentru gazele naturale.
„Guvernul României a extins schema de compensare-plafonare tocmai ținând cont de o realitate europeană, cu creșteri la gaz de până la 60% și la energie electrică de 25-30%. Până la 1 iulie, compensarea-plafonarea rămâne exact așa cum o știu românii la energie electrică. La gaz rămâne până la 1 aprilie 2026. La energie electrică, Ministerul Muncii și-a asumat și lucrăm împreună să avem o definiție clară pentru consumatorul vulnerabil energetic și direcționarea sprijinului statului către acei consumatori după data de 1 iulie. În rest, suntem pregătiți să avem scenarii de lucru pentru ceea ce se întâmplă în plan regional, evoluția conflictului din Ucraina, evoluția pieței energiei la nivel european.”, a explicat ministrul.
Referindu-se la evoluția pieței, Burduja a respins scenariile privind o explozie a prețurilor, dar a recunoscut că sunt necesare ajustări: „Trebuie să ținem cont că avem aceleași prețuri plafonate de aproape trei ani. A existat inflație în această țară. Numai punând asta în calcul au rezultat anumite ajustări necesare. Astăzi, acestea sunt soluțiile la îndemână, sunt uneltele pe care le avem în trusă pe termen ceva mai lung”.
Ministrul a evidențiat și provocările sistemului energetic național, „încă destul de rigid”, în perioadele de consum scăzut și producție ridicată, subliniind necesitatea unor investiții strategice. „Nu este doar o provocare pentru România, e o provocare la nivel european pentru că, în general, în zilele de weekend sau cu ocazia sărbătorilor, cum sunt cele pascale, consumul este unul mai mic și dacă se întâmplă să fie o producție mare, bate vântul, de exemplu, sau este și o zi însorită, atunci pot fi anumite provocări pentru un sistem care este încă destul de rigid. De aceea avem nevoie de flexibilitate în sistem. De aceea avem nevoie de investiții de tipul Tarnița – Lăpuștești, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, tocmai pentru a putea să beneficiem de această energie atunci când avem noi cea mai mare nevoie, adică la vârfurile de consum”, a afirmat acesta.
