Connect with us

GENERAL

Bursa de Valori București: Promovarea României la statutul de ,,piaţă emergentă”, echivalentul momentului aderării României la UE

Published

on

Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic pentru piaţa de capital, echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană, afirmă Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), potrivit Agerpres.

„Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic pentru piaţa de capital, echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană. România merita să fie promovată pentru că a demonstrat, în repetate rânduri, că este o piaţă funcţională şi accesibilă”, declară Lucian Anghel, citat de Agerpres.

Potrivit unui comunicat publicat vineri pe site-ul BVB, furnizorul global de indici FTSE Russell a promovat România la statutul de Piaţă Emergentă de la cel de Piaţă de Frontieră, decizia fiind luată după ce România s-a aflat timp de trei ani pe lista de monitorizare, arată Digi24.

Reclasificarea statutului va intra în vigoare în septembrie anul viitor.

De asemenea, ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici consideră că anunțul de joi al agenției de rating FTSE Russell ,,este o decizie istorică pentru România, un nou pas către realizarea unui proiect de ţară pentru care am insistat în ultimii ani de zile şi care este legat şi de procesul de aderare la moneda Euro.” 

Ce înseamnă această decizie ,,istorică” pentru România

Potrivit președintelui Consiliului de Administrație a BVB, promovarea României la statutul de piață emergentă crește posibilitatea atragerii de capital străin și ridică prețul acțiunilor companiilor listate pe piața bursieră.

,,Un nou statut înseamnă noi posibilităţi de investiţii. Fonduri mult mai mari decât cele de până acum şi care gestionează sute de miliarde de euro vor putea să investească în România în următorii ani pentru că până acum aceşti administratori de fonduri erau restricţionaţi, prin prospect, să investească în pieţele de frontieră. Tocmai de aceea, investitorii români ar putea să beneficieze pe termen lung de această promovare fructificând randamentele oferite de oportunităţile investiţionale pe bursă”, explică Lucian Anghel.

La rândul său, Eugen Teodorovici consideră că această decizie ,,reflectă cadrul macroeconomic favorabil al ţării noastre, încrederea de care se bucură economia românească în rândul investitorilor şi paşii extraordinari făcuţi de autorităţi pentru creşterea atractivităţii pieţei bursiere de la Bucureşti”, informează Agerpres. Piaţa de capital românească intră într-un club mai select al burselor de profil, mai spune ministrul finanțelor, având ,,acum şansa de a contribui şi mai mult la capitalizarea economiei reale româneşti”. 

Potrivit Digi24, piaţa locală de capital a atins în septembrie un nou maxim istoric pentru indicele BET-TR, care include şi dividendele. Indicele a trecut de pragul de 15.000 de puncte în septembrie şi a ajuns la o creştere de 39% doar în acest an, transformând România într-una dintre cele mai performante pieţe de capital din Europa.

Activitatea bursieră în România a avut foarte mult de suferit în perioada regimului comunist, când bursa de valori a fost închisă.  Când a început să funcționeze din nou, 50 de ani mai târziu, în noiembrie 1995, pe bursă erau listate 6 companii. În prezent, la BVB  sunt listate 84 de companii doar pe piaţa principală şi, împreună, au o capitalizare de 36 de miliarde de euro.

Conform estimărilor, trecerea la statutul de piaţă emergentă se traduce şi prin accesul României la fonduri de investiţii de 30 de ori mai mari decât cele alocate pieţelor de frontieră, precizează Digi24.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru a pava „calea europeană spre era digitală”. 

„Vom investi 20% din Next Generation EU în domeniul digital. (…) Vrem să pavăm calea, calea europeană, către Era digitală: pe baza valorilor noastre, a forței noastre, a ambițiilor noastre globale”, a subliniat von der Leyen în primul său discurs despre Starea Uniunii Europene, în plenul Parlamentului European, la Bruxelles.

 

„Imaginați-vă pentru o clipă viața în această pandemie fără digital în viața noastră. De la statul în carantină – izolați de familie și comunitate și separați de lumea muncii – la probleme majore de aprovizionare. De fapt, nu este atât de greu de imaginat că acesta a fost cazul în urmă cu 100 de ani în timpul ultimei pandemii majore. Un secol mai târziu, tehnologia modernă le-a permis tinerilor să învețe de la distanță și altor milioane să lucreze de acasă. A permis companiilor să-și vândă produsele, fabricilor să continue să funcționeze și guvernelor să furnizeze servicii publice cruciale de la distanță. Am văzut câțiva ani de inovație digitală și transformare în decursul a câteva săptămâni. Ajungem la limita lucrurilor pe care le putem face într-un mod analog. Și această mare accelerație abia începe. Trebuie să realizăm din acest moment decada digitală a Europei”, a menționat șefa Comisiei Europene. 

În acest sens, von der Leyen a pledat pentru o acțiune rapidă a UE în sfera digitală, cu obiective clar definite pentru 2030, cum ar fi conectivitatea, capabilitățile și serviciile publice digitale, care să se bazeze însă pe principii clare, precum dreptul la confidențialitate și conectivitate, libertatea de exprimare, fluxul liber de date și securitatea cibernetică. Motivul pentru care „trebuie să mișcăm repede” este acela de a ne asigura că UE stabilește standardele digitale pentru a nu fi nevoiți să le aplicăm  pe cele stabilite de alții. 

Astfel, șefa Comisiei Europene a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru ca Europa „să capete mai mult control asupra propriului viitor”. 

Potrivit lui von der Leyen, un plan comun în sfera digitală la nivel european ar trebui să se concentreze pe trei domenii: date, tehnologie și infrastructură.

În domeniul datelor, președinta Executivului European a pus accentul pe valoarea inestimabilă a datelor industriale care pot fi „un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă” dacă sunt puse la dispoziția companiilor, IMM-urilor și cercetătorilor. 

„Datele industriale valorează greutatea lor în aur atunci când vine vorba de dezvoltarea de noi produse și servicii. Dar realitatea este că 80% din datele industriale sunt încă colectate și niciodată utilizate, ceea ce este o risipă pură. O economie reală a datelor, pe de altă parte, ar fi un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă. Iată de ce trebuie să securizăm aceste date pentru Europa și să le facem accesibile pe scară largă. Avem nevoie de spații comune de date – de exemplu, în sectoarele energiei sau al sănătății. Acest lucru va sprijini ecosistemele de inovare în care universitățile, companiile și cercetătorii pot accesa și contribui la date”, a atenționat aceasta.

În acest sens, von der Leyen a anunțat realizarea unui „cloud european” ca parte a NextGenerationEU – bazat pe GAIA-X, un proiect european dezvoltat pentru Europa, cu obiectivul de a pune la punct o infrastructură a datelor comună. 

În ceea ce privește al doilea domeniu, tehnologia, Ursula von der Leyen a făcut în special referire la inteligența artificială și la o propunere care urmează să fie prezentată curând de Comisie privind o identitate electronică europeană sigură, „în care avem încredere și pe care orice cetățean o poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor până la închirierea unei biciclete”. Această identitate electronică ar fi o „tehnologie cu care putem controla ce date sunt utilizate și cum”.

În ultimul rând, referitor la al treilea domeniu, infrastructura, președinta Comisiei Europene a subliniat că „conexiunile de date trebuie să țină pasul cu viteza rapidă de schimbare”

Fie că este vorba de agricultură de precizie în agricultură, diagnostic medical mai precis sau conducere autonomă sigură – inteligența artificială ne va deschide noi lumi. Dar această lume are nevoie și de reguli.

Vrem un set de reguli care să pună oamenii în centru. Algoritmii nu trebuie să fie o cutie neagră și trebuie să existe reguli clare dacă ceva nu merge bine. Comisia va propune o lege în acest sens anul viitor.

Aceasta include controlul asupra datelor noastre personale, care încă au mult prea rar astăzi. De fiecare dată când o aplicație sau un site web ne cere să creăm o nouă identitate digitală sau să ne conectăm cu ușurință printr-o platformă mare, nu avem nicio idee ce se întâmplă cu datele noastre în realitate.

De aceea, Comisia va propune în curând o identitate electronică europeană sigură.

Unul în care avem încredere și pe care orice cetățean îl poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor dvs. până la închirierea unei biciclete. O tehnologie în care ne putem controla ce date și cum sunt utilizate datele.

Al treilea domeniu la care a făcut referire Ursula von der Leyen este infrastructura, iar Comisia Europeană propune concentrarea pe investițiile în pe conectivitate sigură, pe extinderea rețelelor 5G, 6G și fibră, care să asigure oportunități de dezvoltare pentru afaceri, precum și pentru echilibrarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, în special cele rurale. 

Ursula von der Leyen susține miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE

În contextul pandemiei de COVID-19 și a crizei economice, eurodeputații trec în revistă realizările obținute până în prezent de Comisia condusă de von der Leyen.

În prima sa dezbatere privind Starea Uniunii Europene, Ursula van der Leyen prezintă activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei.

Liderii grupurilor politice evaluează activitatea Comisiei și își exprimă opiniile cu privire la prioritățile Comisiei pentru 2021.

Dezbaterea privind Starea Uniunii Europene reprezintă un moment-cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene față de reprezentanții UE aleși în mod democratic. Discuțiile se concentrează asupra unor aspecte importante precum redresarea socială și economică, schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor și migrația.

Acest eveniment anual este semnificativ pentru a promova o Uniune mai transparentă și mai democratică. Reprezintă o oportunitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi, evidențiind principalele puncte de acțiune și provocările din anul respectiv. Drepturile cetățenilor și procesul democratic stau la baza acestei dezbateri plenare unice.

Prima dezbatere privind starea Uniunii a avut loc la Strasbourg la 7 septembrie 2010, alături de președintele Comisiei în acel moment, José Manuel Barroso.

 

Continue Reading

GENERAL

Ziua Internațională a Democrației. Comisia Europeană cere dublarea eforturilor de apărare a democrației în întreaga lume prin implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional

Published

on

© European Communities, 1997/Source: EC - Audiovisual Service

Înaintea Zilei Internaționale a Democrației, sărbătorită anual pe 15 septembrie, Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Josep Borrell și Vicepreședintele Dubravka Šuica au cerut, într-o declarație comună, dublarea eforturilor de apărare a democrației în Uniunea noastră și în întreaga lume, punând accentul pe dialogul cu cetățenii în procesul decizional.

„În întreaga lume, oamenii continuă să-și demonstreze, adesea cu mare risc personal, dorința lor de democrație. Din Hong Kong în Liban, Belarus până în Sudan, în spatele titlurilor de ziar și numerelor sunt oameni curajoși din toate mediile. Le aducem un omagiu și le împărtășim angajamentul față de democrație. ”

Declarația comună subliniază că Uniunea Europeană își dublează eforturile și rolul de lider în promovarea și protejarea democrației – sprijinindu-și partenerii din întreaga lume, precum și luând măsuri pentru protejarea și consolidarea democrației în interiorul Uniunii noastre.

„Înțelegem că credința cetățenilor noștri europeni în democrație nu poate și nu ar trebui niciodată să fie luată ca atare. Cetățenii noștri au cerut o participare mai mare la elaborarea politicilor și au cerut transparență. Trebuie să ascultăm și să construim încrederea acestora”, au declarat Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Borrell și Vicepreședintele Šuica.

„Uniunea Europeană se bazează pe un angajament puternic de promovare și protecție a democrației, alături de drepturile omului și statul de drept. Fără democrație, pace și stabilitate, dezvoltarea și prosperitatea pe termen lung nu pot exista. Trebuie să continuăm să fim pionierii ei”, au mai subliniat cei doi oficiali europeni.

În 2007, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a decis să celebreze 15 septembrie drept Ziua Internațională a Democrației – cu scopul promovării și susținerii principiilor democratice – și a invitat toate statele membre și organizațiile să comemoreze ziua într-un mod adecvat care să contribuie la consolidarea conștientizării publicului larg.

Continue Reading

GENERAL

Comisia Europeană, semnal de alarmă privind evaziunea fiscală: România avea în 2018 cele mai mari pierderi de TVA din UE

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Țările UE au pierdut aproximativ 140 de miliarde de euro din veniturile din taxa pe valoarea adăugată (TVA) în 2018, ca urmare a fraudei și evaziunii, evaziunii fiscale, falimentelor, insolvențelor financiare, precum și calculelor greșite, potrivit unui nou raport publicat astăzi de Comisia Europeană.  De asemenea, România întregistra în 2018 cele mai mari pierderi de TVA din UE.

Deși încă extrem de ridicat, „decalajul de TVA” – sau diferența dintre veniturile preconizate în statele membre ale UE și veniturile efectiv colectate – s-a îmbunătățit marginal în ultimii ani. Cu toate acestea, cifrele pentru 2020 prognozează o inversare a acestei tendințe, cu o pierdere potențială de 164 miliarde EUR în 2020 din cauza efectelor pandemiei de coronavirus asupra economiei.

În termeni nominali, decalajul total de TVA din UE a scăzut ușor cu aproape 1 miliard de euro până la 140,04 miliarde de euro în 2018, încetinind de la o scădere de 2,9 miliarde de euro în 2017. Această tendință descendentă era de așteptat să continue încă un an, deși pandemia de coronavirus este probabil să inverseze tendința pozitivă.

Decalajul considerabil de TVA din 2018, cuplat cu prognozele pentru 2020 – care vor fi afectated de pandemia de coronavirus – evidențiază încă o dată necesitatea unei reforme cuprinzătoare a normelor UE privind TVA pentru a pune capăt fraudei în materie de TVA și pentru o cooperare sporită între statele membre pentry promovarea colectării TVA, protejând în același timp afacerile legitime. Recentul Pachet privind Fiscalitatea și Impozitarea Echitabilă al Comisiei (iulie 2020) detaliază, de asemenea, o serie de măsuri viitoare în acest domeniu.

Principalele rezultate în statele membre

La fel ca în 2017, România a înregistrat cel mai mare decalaj național de TVA,  33,8% din veniturile din TVA dispărând în 2018 , urmată de Grecia (30,1%) și Lituania (25,9%). Cele mai mici decalaje s-au înregistrat în Suedia (0,7%), Croația (3,5%) și Finlanda (3,6%).

În termeni absoluți, cele mai mari decalaje de TVA s-au înregistrat în Italia (35,4 miliarde EUR), Regatul Unit (23,5 miliarde EUR) și Germania (22 miliarde EUR).

Performanțele individuale ale statelor membre variază încă semnificativ. Per total, în 2018, jumătate din statele membre UE-28 au înregistrat un decalaj peste media de 9,2%, deși 21 de țări au înregistrat scăderi comparativ cu 2017, cel mai semnificativ în Ungaria (-5,1%), Letonia (-4,4%) și Polonia (-4,3%). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Luxemburg (+ 2,5%), urmată de creșteri marginale în Lituania (+ 0,8%) și Austria (+ 0,5%).

„Cifrele de astăzi arată că eforturile de diminuare a oportunităților de fraudă și evaziune TVA au făcut progrese treptate – dar, de asemenea, este nevoie de mult mai multă muncă. Pandemia de coronavirus a modificat drastic perspectivele economice ale UE și urmează să dea o lovitură gravă și veniturilor din TVA. În acest moment, mai mult ca oricând, țările UE pur și simplu nu își pot permite astfel de pierderi. De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a intensifica lupta împotriva fraudei TVA cu o determinare reînnoită, simplificând în același timp procedurile și îmbunătățind cooperarea transfrontalieră.”, a declarat Paolo Gentiloni, comisar pentru economie.


Raportul anual „Decalajul de TVA” măsoară eficiența măsurilor de aplicare și respectare a TVA în fiecare stat membru. Acesta oferă o estimare a pierderilor de venituri datorate fraudei și evaziunii, evaziunii fiscale, falimentelor, insolvențelor financiare, precum și calculelor greșite.

Diferența de TVA este relevantă atât pentru UE, cât și pentru statele membre, deoarece TVA aduce o contribuție importantă atât la bugetele UE, cât și la cele naționale. Studiul aplică o metodologie „de sus-în jos” utilizând datele conturilor naționale pentru a produce estimări ale decalajelor de TVA. Ediția din acest an include adăugiri notabile, cum ar fi un exercițiu de estimare cu  20 de ani în urmă, o analiză econometrică îmbunătățită a factorilor determinanți ai decalajului de TVA și o proiecție a impactului potențial al recesiunii coronavirusului asupra evoluției decalajului de TVA.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

INTERVIURI5 hours ago

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

ENGLISH5 hours ago

EXCLUSIVE Ian Brzezinski, Senior Fellow Atlantic Council: With a Trump or Biden administration, US military presence in Romania will increase

CONSILIUL UE8 hours ago

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

NATO8 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

U.E.10 hours ago

România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii: Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv

U.E.10 hours ago

Eurostat: Deficitul guvernamental în zona euro și în UE a atins un nivel fără precedent, în trimestrul al doilea

Corina Crețu11 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare antentă a tuturor domeniilor implicate

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.1 week ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH1 week ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.1 week ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație din PE: UE poate contribui la eficientizarea unor decizii publice luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare

Advertisement
Advertisement

Trending