Connect with us

CONSILIUL UE

Busola Strategică a apărării europene: România consideră necesară complementaritatea UE cu NATO și SUA și evitarea oricăror duplicări

Published

on

© MApN

România pledează pentru complementaritatea și parteneriatul dintre Uniunea Europeană, NATO și SUA în contextul definitivării și adoptării Busolei Strategice a apărării europene, au transmis, la unison, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Vasile Dîncu.

Cei doi oficiali au participat joi la o sesiune comună a miniștrilor apărării și miniștrilor de externe din țările UE dedicată Busolei Strategice, întrunire care a avut loc la Brest, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene

Dezbaterile au avut ca bază varianta revizuită a documentului, miniștrii oferind direcționări politice în vederea negocierilor ulterioare ale textului în cadrul formatelor de lucru ale Consiliului. Statele membre au evidențiat importanța agreării, în luna martie a acestui an, a unui document ambițios, dar realist în același timp, ce va ghida eforturile UE în dezvoltarea palierului securității și apărării în următorii 5-10 ani, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

În context, ministrul Dîncu a apreciat rolul acestui instrument, subliniind importanța consolidării capacității de acțiune a UE în complementaritate cu NATO. Oficialul român a subliniat relevanța reflectării corespunzătoare a situației de securitate din vecinătatea estică a Uniunii cu implicații în domeniul apărării și securității, în special în regiunea Mării Negre, care trebuie să rămână o zonă de interes strategic pentru UE.

În ceea ce privește Busola Strategică, precizează și MAE, ministrul Bogdan Aurescu a salutat evoluția documentului care va defini acest instrument ce trebuie, în opinia părții române, să aibă un caracter practic, în conformitate cu principiile Strategiei Globale a UE din 2016. În cadrul discuțiilor, a susținut o serie de elemente care să reflecte cât mai bine interesele României.

Astfel, a arătat că este necesară evidențierea clară a complementarității și parteneriatului cu NATO și SUA, în mod special. A subliniat importanța unei reflectări adecvate a situației actuale de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv din regiunea extinsă a Mării Negre.

A reamintit impactul asupra securității europene a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre și a pledat în favoarea unui angajament sporit al UE în soluționarea acestora, inclusiv prin documentul strategic în discuție. A arătat că sunt necesare discuții aprofundate în ceea ce privește capacitatea de intervenție rapidă a UE, cu luarea în considerare a necesității asigurării deplinei complementarități cu NATO și evitarea oricăror duplicări, și consolidarea instrumentelor pentru combaterea amenințărilor hibride.

Miniștrii apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene se întrunesc joi și vineri la Brest, în Franța, pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”, o temă centrală a președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, însă marcată în acest moment și de dialogul strategic dintre Statele Unite, Rusia și NATO privind arhitectura de securitate europeană.

Busola Strategică este șteptată a fi andosată de liderii europeni la Consiliul European din 24-25 martie.

“Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului.

Citiți și Josep Borrell a prezentat Busola Strategică a UE: Statele membre vor crea până în 2025 o forță militară de reacție rapidă de 5.000 de soldați

Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele.

La Brest, Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene dorește să impulsioneze lucrările în vederea elaborării unei Busole Strategice pentru a asigura o apărare europeană mai puternică și mai operațională.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

Published

on

© Captură de ecran/ video MApN

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.

Aflată la prima sa deplasare într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul președinției franceze a Consiliului UE, Parly a anunțat că o misiune de experţi din Ministerul apărării franceze sosește “chiar astăzi în România pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România sub egida, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.

“Situaţia securitară actuală este îngrijorătoare pe flancul est al Europei. În acest context, românii sunt îndreptăţiţi să îşi consolideze propria securitate, având în vedere că tensiunile în Ucraina se agravează de la zi la zi. În calitate de aliat şi europeni, vă înţelegem situaţia şi dorim să vă acordăm sprijinul nostru. Aşa cum a amintit şi Preşedintele Republicii, domnul Macron, săptămâna trecută, am contribuit îndelung la securitatea partenerilor europeni, în cadrul misiunilor NATO în ţările baltice şi vom continua să facem acest lucru pe termen lung în acelaşi spirit. El a indicat şi disponibilitatea noastră de a merge şi mai departe, şi tot în cadrul NATO, să ne angajăm în noi misiuni de tip eFP (Enhanced Forward Presence) – “prezenţă înaintată avansată”, în special în România, dacă aceste misiuni sunt hotărâte de NATO. O misiune de experţi din ministerul meu soseşte chiar astăzi în România pentru a studia parametri acestei posibile desfăşurări”, a spus Parly, într-o conferință comună de presă cu omologul român, Vasile Dîncu, cu care a mai avut o întrevedere bilaterală și la Brest, cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor apărării din UE.

Având în vedere că vizita lui Parly la București coincide și cu discuțiile privind contractul dintre compania franceză Naval Group și Ministerul Apărării Naționale pentru construcția de corvete multifuncționale destinate Forțelor Navale Române, ea a subliniat că  “Franţa şi industria sa sunt pe deplin implicate pentru a ajuta forţele armate române ajungă la o nouă etapă din modernizarea lor şi (…) în special în dosarelor corvetelor”.

 

Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie, confirmând anunțul făcut într-un discurs în fața forțelor militare franceze de către președintele Emmanuel Macron privind disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Acum, Florence Parly a evocat și cooperarea dintre Franța și România în Sahel, precum și semnalele date de către Paris pentru o implicare în sprijinirea securității României.

“Vom fi în curând vom avea trupe în Sahel care vor lupta împreună împotriva terorismului, dat fiind că Parlamentul dumneavoastră a autorizat desfăşurarea unui contingent român în cadrul Task Force europene Takuba. Este o mândrie pentru mine să ştiu că militarii noştri vor lupta împreună şi profit de această ocazie pentru a vă mulţumi încă o dată pentru angajamentul dumneavoastră preţios alături de noi. (…) Forţele noastre aeriene sunt des desfăşurate, precum şi marina noastră, care execută în mod regulat exerciţii altături de Marina română. A fost cazul şi în decembrie anul trecut – fregata „Auvergne” a patrulat mai multe săptămâni în Marea Neagră şi a făcut escală la Constanţa. Şi va fi, de asemenea, cazul pe viitor, pentru că avem în vedere alte desfăşurări în cursul anului 2022. Adaug, de asemenea, că avem ofiţeri detaşaţi în cadrul Statelor majore NATO, la Bucureşti şi la Sibiu”, a punctat ea.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. În cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Potrivit lui Parly, “mâna întinsă de către Preşedintele Republicii Franceze amintește angajamentul nostru pentru securitatea Europei”.

Franța, în calitate de membru fondator al NATO și al UE, are un rol de jucat pentru a reasigura și proteja aliații și partenerii apropiați. (…) Franța se află alături de România. Franța își asumă responsabilitățile, așa cum a făcut întotdeauna. Franța nu îţi va abandona niciodată aliații și prietenii“, a conchis ministrul francez al apărării.

La București, Florence Parly este primită de preşedintele Klaus Iohannis, de premierul Nicolae Ciucă şi de ministrul apărării naţionale Vasile Dîncu.

Solidaritatea Franței față de România va mai cuprinde un moment important în următoarea perioadă după ce ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a anunţat miercuri că va vizita în viitorul apropiat România pentru a transmite un mesaj de solidaritate acestei ţări, în contextul în care Franţa caută alături de partenerii europeni şi SUA modalităţi pentru detensionarea crizei legate de Ucraina.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Solidaritate franco-germană cu România: Ministrul de externe francez vine la București după o vizită la Kiev împreună cu ministrul de externe german

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a anunţat miercuri că va vizita în viitorul apropiat România pentru a transmite un mesaj de solidaritate acestei ţări, în contextul în care Franţa caută alături de partenerii europeni şi SUA modalităţi pentru detensionarea crizei legate de Ucraina, informează Reuters.

Voi călători cu omoloaga mea germană (Annalena Baerbock) la Kiev în câteva zile şi apoi în România pentru a-i asigura pe colegii noştri români de solidaritatea noastră”, a spus şeful diplomaţiei de la Paris în faţa senatorilor francezi, informează Agerpres.

Demnitarul francez a adăugat că Franţa, țară care asigură președinția Consiliului UE, este solidară cu ţările est-europene care ar putea fi afectate în mod mai direct de actuala situaţie din Europa Orientală, conchide sursa citată.

Anunțul lui Le Drian coincide cu vizita pe care Florence Parly, ministrul francez al Forțelor armate, o efectuează joi la București. Prezența lui Parly în capitala României, pentru întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, de Premierul Nicolae Ciucă şi va avea o întrevedere cu ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, are loc în contextul disponibilității Franței de a contribui la prezența militară a NATO în România, dar și a discuțiilor privind contractul dintre compania franceză Naval Group și Ministerul Apărării Naționale pentru construcția de corvete multifuncționale destinate Forțelor Navale Române.

Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie, confirmând anunțul făcut într-un discurs în fața forțelor militare franceze de către președintele Emmanuel Macron privind disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România

În ceea ce privește Germania, ambasadorul acestei țări la București, Peer Gebauer, a anunțat miercuri seară că Forțele Aeriene Germane vor participa cu avioane Typhoon Eurofighter la misiunile de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră și în România, în timp ce a condamnat solicitările Rusiei privind retragerea trupelor NATO din România.

Germania se poziționează în continuare ferm alături de România (…) Solicitările privind retragerea trupelor NATO din România şi revenirea la situația din anul 1997 trebuie respinse cu fermitate. Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani. Apartenența României la NATO reprezintă o realizare esențială și nu poate fi pusă la îndoială de către terți”, a afirmat Peer Gebauer.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a aprobat un mandat de negociere privind un încărcător comun pentru dispozitivele electronice

Published

on

© European Commission/ Facebook

Uniunea Europeană lucrează la un proiect legislativ care propune un port standard comun pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele digitale, căștile, difuzoarele portabile și consolele de jocuri video, informează comunicatul oficial

În acest sens, statele membre au convenit miercuri, 26 ianuarie, asupra unui mandat de negociere pentru propunerea privind un încărcător comun. Propunerea urmărește să garanteze că nu mai este necesar să se cumpere un încărcător nou de fiecare dată când se cumpără un telefon mobil nou sau un produs similar și că toate dispozitivele pot fi reîncărcate utilizând același încărcător.

Propunerea va îmbunătăți confortul consumatorilor prin armonizarea interfețelor de încărcare și a tehnologiei de încărcare rapidă. Prin acest nou act legislativ, vânzarea încărcătoarelor va fi separată de vânzarea de dispozitive electronice, astfel încât un nou încărcător nu va fi neapărat inclus atunci când se cumpără un nou dispozitiv. Acest lucru va reduce deșeurile electronice asociate cu producția, transportul și eliminarea încărcătoarelor.

Pentru a îmbunătăți informarea consumatorilor, Consiliul a adăugat la propunere o anexă cu o pictogramă care indică dacă un dispozitiv de încărcare este oferit împreună cu dispozitivul, precum și o etichetă care indică specificațiile de încărcare. Textul Consiliului clarifică, de asemenea, specificațiile tehnice pentru un încărcător comun.

Mandatul de miercuri  a fost aprobat de ambasadori în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper) al Consiliului, ceea ce permite președinției Consiliului să înceapă negocierile cu Parlamentul European de îndată ce Parlamentul European va conveni asupra poziției sale.

De-a lungul ultimului deceniu, Parlamentul European a făcut presiuni la Comisia Europeană pentru a prezenta o propunere pentru un încărcător universal în vederea combaterii deșeurilor electronice, pentru a ușura viața consumatorilor și pentru a le permite acestora să facă alegeri durabile. În ianuarie 2020, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene printr-o rezoluție să vină cu reguli mai ferme privind încărcătoarele comune pentru telefoane mobile.

Propunerea privind un încărcător comun a fost prezentată de Comisia Europeană la 23 septembrie 2021, prezentând acte legislative pentru a stabili o soluție comună de încărcare pentru toate dispozitivele relevante.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA13 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN32 mins ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

GENERAL54 mins ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA56 mins ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA2 hours ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.2 hours ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending