Deputatul Alexandru Rogobete a anunțat astăzi, 24 martie, că proiectul legislativ privind interzicerea mitei în spitale a intrat la vot final în plenul Camerei Deputaților. 

„Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților a adoptat modificări legislative pentru a elimina orice posibilitate ca pacienții să ofere bani suplimentari sau donații directe angajaților unităților sanitare. Noua legislație permite doar donațiile către spitale, care trebuie gestionate transparent și incluse în bugetul public al unității sanitare. Modificările legislative interzic orice plată suplimentară către medici și clarifică modul în care spitalele pot primi donații. Pacienții nu mai pot oferi bani medicilor sub nicio formă, însă dacă doresc să sprijine un spital, o pot face doar legal și transparent”, a informat deputatul Alexandru Rogobete. 

În calitate de președinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, Alexandru Robogete, subliniază că scopul acestei măsuri este eliminarea plăților informale și consolidarea transparenței financiare în sistemul sanitar: „Medicii nu ar trebui să fie puși în situația de a accepta atenții, iar pacienții trebuie să beneficieze de servicii medicale fără presiunea unor plăți neoficiale. În schimb, spitalele vor putea primi sprijin financiar legal, ceea ce va contribui la îmbunătățirea condițiilor din unitățile medicale.”

„În concluzie, noua reglementare nu doar că nu legalizează mita, ci o interzice explicit, încurajând în același timp un sistem corect, transparent și benefic atât pentru pacienți, cât și pentru spitale”, a conchis fostul secretar de stat în mesajul său. 

Dr. Alexandru Rogobete, cercetător în medicină, cu studii de masterat în chimie și managementul serviciilor sociale și de sănătate, este asistent universitar la Universitatea de medicină și Farmacie „Victor Babeș”. A activat ca secretar de stat (responsabil cu PNRR și coordonator al proiectelor Băncii Mondiale din România în cadrul Ministerului Sănătății) în perioada februarie 2023 – decembrie 2024, timp în care MS a atras 2,1 miliarde de euro din fondurile PNRR pentru sănătate. Acesta a coordonat inițiative care au vizat construcția de spitale noi, îmbunătățirea dotărilor spitalelor și formarea personalului medical. În prezent, Dr. Alexandru Rogobete, se află la primul mandat de deputat în Parlamentul României și conduce, în calitate de președinte, Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

Ambasadorului Republicii Federale Germania, Peer Gebauer, a fost distins cu medalia de onoare de aur de către Forumul Democrat al Germanilor la Sibiu, cea mai înaltă distincție a organizației minorității germane.

Ceremonia a avut loc la finele săptămânii trecute, la Sibiu, iar discursul de laudatio a fost susținut de deputatul Ovidiu Ganț.

În discursul său, deputatul Ganț a subliniat meritele ambasadorului de-a lungul întregului său mandat și atenția deosebită acordată minorității germane pe care a cunoscut-o îndeaproape și căreia i-a oferit sprijinul său nemijlocit în rezolvarea problemelor – fie ele politice, din domeniul social sau cele cu privire la învățământul în limba germană.

Ambasadorul Gebauer a apreciat în discursul său deschiderea cu care a fost primit mereu în România, oriunde este reprezentată minoritatea germană, excelenta consiliere de care s-a bucurat și a mulțumit pentru înalta distincție prin care a fost primit în familia Forumului German.

Corespondență din Varșovia

Fortificarea flancului estic al Europei a devenit o prioritate pentru toată lumea în Europa, iar țări precum România și Turcia au un rol foarte important în acest proiect de mare anvergură care trebuie să acopere și sudul Europei, a declarat luni ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, într-un discurs susținut în Seim-ul de la Varșovia, camera inferioară a Parlamentului Poloniei. În discursul său, ministrul polonez a pledat și pentru creșterea cheltuielilor de apărare în Europa și s-a pronunțat împotriva unei decuplări în relația transatlantică.

Kosiniak-Kamysz a vorbit în deschiderea Conferinței Interparlamentare privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună, organizată de președinția Poloniei la Consiliul UE și la care participă parlamentarii din comisiile pentru afaceri externe și afaceri europene din statele membre ale Uniunii Europene.

“Industria de apărare este o prioritate absolută. În prezent, în Europa nu avem o industrie care să garanteze securitatea, în nicio țară. Nici măcar suma industriilor noastre nu garantează această securitate, astfel încât alocarea și direcționarea unui flux de bani în acest scop este foarte justificată”, a spus ministrul polonez, referindu-se la planurile recente ale Comisiei Europene, dezbătute inclusiv la nivelul Consiliului European.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a dezvăluit la data de 4 martie proiectul de 800 de miliarde de euro pentru dezvoltarea apărării europene, folosind termenul “ReArm Europe” pentru a-l descrie și denumi. “Suntem într-o eră a reînarmării. Iar Europa este pregătită să își majoreze masiv cheltuielile pentru apărare”, a declarat președintele Comisiei, atunci.

Dar, la începutul săptămânii trecute, când Comisia a prezentat Cartea Albă a apărării europene și propunerile legislative care stau la baza planului, termenul s-a schimbat în “Planul ReArm Europe/Readiness 2030”, o referire la data când Rusia ar putea fi capabilă să atace un stat UE sau NATO. Schimbarea de optică din partea Comisiei Europene a apărut după ce Italia și Spania au criticat terminologia de “înarmare”, fiind păstrată formula de “Pregătiri pentru 2030”.

Planurile Uniunii Europene în materie de apărare au luat avânt și fondul unei repivotări a discursului de politică externă al administrației americane, cu președintele Donald Trump și anturajul său instituțional dând un semnal discursiv că Europa trebuie să facă mai mult.

În context, ministrul polonez al apărării s-a declarat un “mare susținător al bunelor relații transatlantice”.

“Știm că Polonia are o misiune importantă de îndeplinit, cred în această relație și numai atunci va fi un parteneriat, când Europa va fi mai implicată”, a spus Władysław Kosiniak-Kamysz, a cărui țară alocă 4,7% din PIB pentru apărare și țintește alocarea de 5%.

“Cred că Europa ar trebui să cheltuiască mai mult pe apărare. Nu pentru că trebuie să înlocuim soldații americani, ci pentru a păstra soldații americani în Europa. Aceasta este logica reală și ar trebui să urmărim acest lucru”, a insistat el.

Władysław Kosiniak-Kamysz s-a referit și la proiectul strategic al Poloniei din această perioadă, respectiv scutul estic.

“Este foarte clar că protejarea flancului estic al Europei a devenit foarte importantă pentru toată lumea (…) Construim ceea ce noi numim scutul estic, care este un sistem de fortificații, o centură de fortificații pentru a împiedica mișcarea trupelor inamice, pentru a proteja populațiile civile și pentru a ne îmbunătăți capacitățile de apărare.  O facem împreună cu Lituania, Letonia și Estonia. Finlanda joacă un rol crucial aici. Ei au o sarcină lungă în față, deoarece trebuie să respecte cea mai lungă graniță cu Federația Rusă. Trebuie să ne sprijinim reciproc”, a mai adăugat ministrul polonez.

La summitul extraordinar consacrat apărării europene din 6 martie, liderii europeni au aprobat înarmarea UE și capacitățile militare necesare în complementaritate cu NATO, prioritizând apărarea frontierei estice în fața “provocării existențiale” dinspre Rusia.

Într-un limbaj diplomatic concis, liderii europeni au aprobat un paragraf care distinge frontiera estică a UE în contextul amenințărilor Rusiei: “Apărarea tuturor frontierelor terestre, aeriene și maritime ale UE contribuie la securitatea Europei în ansamblu, în special în ceea ce privește frontiera estică a UE, având în vedere amenințările reprezentate de Rusia și Belarus”.

Władysław Kosiniak-Kamysz a explicat că aceste măsuri reprezintă fortificații ce trebuie susținute de capabilități dezvoltate, referindu-se la lista de capabilități pe care liderii europeni au aprobat-o cu ocazia respectiv, inclusiv dezvoltarea dronelor și a sistemelor antidronă.

În context, ministrul polonez al apărării a apreciat că România are un rol important în acest sens.

“Este un proiect strategic pentru UE, trebuie să fie strategic, trebuie să fie un proiect de foarte mare anvergură și trebuie să acopere și sudul Europei. Trebuie să fie un rol foarte important pentru țări precum România și Turcia. Această cooperare aliată trebuie să ne consolideze apărarea”, a spus el.

“Securitatea este fundamentul tuturor lucrurilor”, a conchis Kosiniak-Kamysz